 u ginkgo biloba l jè nu fossile vivende ed urteme specie ngore sopravvissute d a famiggghie ginkgoaceae ma pure de totte l ordine ginkgoales engler e d a divisiune de le ginkgophyta jè d u gruppe de le gimnosperme le seme non ge sonde prutette da l ovarie a strutture cu a forme de albecocche ca sonde prudotte da le esemblare femminile non ge sonde frutte sonde seme cuperte da nu involucre carnose jè nu àrvule assaje andiche le origgene soje risalgone a miglione de anne fa a piande originarie d a cina ète chiamate volgarmende ginko o ginco o àrvule de capelvenere u nome d u genere ginkgo derive da u cinese yin argende e xìng albecocche yinxìng albecocche d argende ca pe na errate trascrizziune d a forme giapponese ginky da parte d u botaniche tudesco engelbert kaempfer hagghie cangiate a lettere y in g u nome d a specie biloba derive nvece da u latino bis e lobus cu riferimende ad a divisiune in dò lobi de le fogghie sonde definite anemale o metazoi totte le organisme eucariote cu differenziazione cellulare eterotrofe e mobbele durande almene nu stadie de a lòre vite e de cui pure a specie umane ne fàce parte u regne anemale animalia o metazoa jè costituite da cirche miglione de specie note viventi ma si pensa che ve ne siano ancora molte da scoprire raggruppate in particulare categorie tassonomeche definite da u sisteme de classefecazione scientifeche u phylum cchiù rappresendative jè senze nisciune dubbie quidde de le artropode ca cunde cirche miglione de specie de cui appartenende ad a classe de le insette a discipline biologgeche ca studie le anemale jè chiamate zoologie a medicine veterinarie studie totte quidde ca reguarde a salute de le anemale deverse da l uemmene sahelantropus tchadensis ète na specie de ominide ca resale a o migliune de anne fà ca signifeche ca ète mbrà le prime andenate de l omme u luglie u studende universitarie ahhounta djimdoumalbaye ca faceve parte de na squadre de paleondologe e geologe coordinate da michel brunet de l università de poitiers frange iacchie nu cranie fossile de na specie nove de ominide jndr à u deserte d u diurab jndr à u ciad cchiù nande a squadre reporte a a luce pure na andibbole cu quacche dende e se tratte d a prima scuperte de stu tipe jndr à l afriche cendrale l anne successive l luglie a riviste scendifiche nature presende ufficialmende u fossile a u quale avène date u nome sahelantropus tchadensis sie u nome d u genere ca d a specie sò unece purcé unece so le tratte d u teschie e d a mandibbole ma subbete le autorità d u ciad battezzane l ominide touma ca jndr à lènghe goran signifeche speranze de vite e de solite a parole avène ausate pe indicà le piccinne nate apprime d a staggione de le piogge homo erectus lantianensis jndr à u cinese standàrd jndr à quidde tradizionale jndr à u pinyin lántián rén formalmende canusciute cumme sinanthropus lantianensis jè na sottospecie de homo erectus a scuperta soje ha state fatte jndr à u e u prima ca l ave descritte ha state j k woo l anne apprisse le reste de l homo erectus lantianensis chiamate lantian ren in cinese avenèrene acchiate jndr à condèe de lantian in pinyin lántián xiàn jndr à cine nordoriendale jndr à provinge de shaanxi cchiù o mene a km da a cetate de xi an nu picche dope a scuperte d a mandibbole d u prime homo erectus latianensis a chenjiawo sembre jndr à condèe de lantian ha state acchiate pure nu cranie cu osse nasale mascella destre e ttre dinde de n otra specie de latianensis a gongwangling a capacitate d u cranie jè stimate essere cm cumme l otre specie d u stesse periode cumme l omme de java l homo erectus latianensis jè cchiù vecchie d u cchiù canusciute omme de pechine ma probbabbilemnde cchiù uagnone de l omme yuanmou e pare ca ave vissute cchiù o mene miglione e anne fa rispette a osce a die pare ca le fossile acchiate avènene da doje femmene ca onne vissute rispettivamende mbrà le to miglione de anne fa e anne fa l omme gongwangling rappresende u fossile cchiù vecchie de n omme nzippate maje acchiate jndr à l asie le scenziate classifichescene l homo erectus latianensis cumme na sottospecie de homo erectus le fossile se ponne vedè a u musèe storeche de shaanxi a xi an jndr à cine jndr à stessa zone nzieme a le reste d u latianensis onne state acchiate fossile anemale e struminde de petre a presenze de ste struminde cumme le asce face penzà ca u latianensis ausave struminde pe condrollà u fuèche l homo georgicus jè u nome ca fù proposte jndr ô pè descrivere u cranie fossile e a mandibole de na specie ominide scuperte a dmanisi jndr à georgia jndr ô e jndr ô quèste specie pare ndermedie mbrà l homo habilis e l h erectus na parte d u scheletre ha state scuperte jndr ô le fossile ca onne n età de cirche miglione de anne onne state scuperte da u studiuse georgiane david lordkipanidze ca faceve parte de nu gruppe de ricerche ca hagghie scuperte quiste reste jndr à quedde zone onne state scuperte pure utensile e osse de animale le studiuse penzarone prime ca a mandibole e u cranie erene de nu homo ergaster ma le differende dimensione le purtarone ad attribuirle a na nove specie chiamate homo georgicus discendende da u homo habilis e andenate de l asiane homo erectus u cranie d d a capacità de cm jè datate a miglione de anne fa e pè le soje bbuene condizione se pò fà u confronde cu a morfologgije d u cranie de l omme moderne u cranie ere u cchiù piccenne e u cchiù primitive mbra chidde scuperte fine ad allore a u de fore de l africa addò le dò diverse specie de ominide l australopithecus e u genere homo rappresendane dò percorse evolutive distinde a partire da nu andenate comune u reperte georgiane a cui capacità d u cranie jè cirche nu mmienze de quèdde d u homo sapiens fù conziderate u reperte cchiù piccenne fine a la scuperte d u homo floresiensis avvenute jndr à l isole de flores jndr ô homo heidelbergensis ète n ominide estinde ca ave vissute mbrà e anne fa u nome ha state attribbuite a retrovaminde umane fossile precedendemende nnomenate homo sapiens andiche cu particolare referimende a chidde acchiate vecine a heidelberg jndr à u baden wrttemberg jndr à germanie sus a le rive d u jume neckar reste de h heidelbergensis onne state acchiate in afriche europe e asia occidendale sia u homo antecessor ca homo heidelbergensis discennene probbabbilmende da homo ergaster morofologgiecamende assaije simile e ca avenève da l afriche comungue u homo heidelbergensis tenève na calotta craniche cchiù allariate cu na capacitate de cchiù o mene cm none lundane da u valore de cchiù o mene cm tipeche pe l omme moderne sta differenze nzieme a u combortamende e a l ause de struminde chciù avanzate u ave fatte assegnà a na specie diverse sta specie rispette ale parinde sue cchiù stritte tenève de le dimenziune anomalmende granne infatte le retrovaminde suggeriscene dimenziune medie de cchiù o mene cm de iertezze e na corporature cchiù massicce e muscolose de ogne otre ominide ca apparteneve a u genere homo seconne u professore lee r berger de l università de witwatersrand nu sacche de osse fossile ca resalene a cchiù o mene anne fa acchiate sus a coste sud africane indichescene ca certe popolazziune de homo heidelbergensis erane gigande cu dimenziune medie de cchiù o mene cm de iertezze a morfologgje d a recchie esterne face penzà a na sensibbilità uditive ca s assomegghie a quedde de le essere umane moderne e assaije cchiù comblesse de quedde de le parinde sue cchiù stritte homo heidelbergensis puteve infatti distinguere nu sacche de suène diverse analise fatte sus a le dinde suggeriscene ca erane in grade de producere suène jndr à assaije quantitate stu gigande jè recanusciute cumme u prime ominide in grade de producere suène comblesse facilitanne jndr à stu mode a trasmissione de esperienze e a formazione de culture ca pure ca erane angore primitive erane assaije cchiù sofisticate de chidde ngundrate mbonde a quidde mumende u consolidamende de sta denominazione pe indicà determinate ominide jè successive a le studie de eudald carbonell de l università de tarragona ca nzieme a le collabboratore sue ave analizzate le reperte acchiate jndr à u jndr à grotte de gran dolina ca se iacchie jndr à le colline de atapuerca spagne settentrionale jndr à u infatte na spediziona soje ave purtate a a luce nu sbuènne de utensile de petre assaije semblice troppe primitive pe essere attribbuite a homo sapiens nu sacche de paleontologe pò onne attribbuite le fossile de atapuerca a a specie h antecessor conziderate derette andenate de h heidelbergensis ca ave vissute jndr à le stesse aree cchiù o mene anne apprisse na prima tesi jè ca le reste de atapuerca rappresendane u prime tendative da vanne de homo heidelbergensis de assè da l afriche addò se onne prive d a presenza soje ggià anne fa e ca allore colonizzanne l europe avesse fatte da progenitore a homo neanderthalensis invece in afriche se evolveve homo sapiens e in asie homo ergaster d u quale putesse essere u discendende sta tesi ne putesse dicere ca l h heidelbergensis ha state l urteme andenate comune mbrà nuje e homo neanderthalensis otre studie fatte jndr à u sus a u cranie comblete de atapuerca nzieme a le reste de otre trende individue attestane a possibilità ca ste ominide putessere parlà pure a nu levèlle nderra nderre infatte l apparate vocale acchiate jndr à le reste fossile pe quande resulte essere mene sviluppate rispette a homo sapiens jè securamende cchiù comblesse rispette a quidde de le scimpanzè pure le retrovaminde vecine a le ciambate d u diaule jndr à provinge de caserta onne state attribbuite a homo heidelbergensis assaije scenziate conziderescene appartenende a homo heidelbergensis pure doje cranie acchiate mbrà u e u a yunxian jndr à provinge cinese de hubei pure ca assaije otre combrese le scupritore so purtate a conziderarle de homo erectus lhomo antecessor jè nu ominide estinde ca appartene a na specie distinde ca risale putenzialmende da miglione a anne fa ca ha state scuperte da eudald carbonell j l arsuaga e j m bermdez de castro lh antecessor jè une de le prime ominide canosciute jndr à europe assaje andropolugge dìcene ca u h antecessor jè d a stesse specie o nu dirette antecedente d u homo heidelbergensis ca onne abitate l europe da a anne fa jndr ô pleistocene u fossile megghie cunservate jè na mascelle ca apparteneve a nu individue de anne scuperte jndr à spagne sus a base de misurazione paleomagneteche è pensato per essere de età superiore ai ka falguères et al u cervidde medie ere de cm de volume jndr ô e jndr ô fossile de seje crestiáne ca av potute fare parte d a specie sonde state scuperte ad atapuerca jndr à spagne presse u site sonde state scuperte nu sacche de esembie de squasce addò a carne ha state luate da le osse quiste dìce ca u h antecessor av potute praticare u cannibalisme l homo antecessor ere cchiù o mene ìrte da a metre le omme pesavane circa kg le dimensione d u cervidde erene cirche cm cchiù piccenne de cm a medie de le essere umane moderne a cause d a rarezze soje picche de cchiù se sacce sus a la fisiologije d u h antecessor ma ere probabilmende cchiù robuste d u h heidelbergensis seconde juan luis arsuaga une de le co direttore d u scave a burgos lh antecessor puteve essere destre de mane na caratteristeche ca le rende diverse da le otre scimmie l ipotesi se funne sus a tomografie tecniche arsuaga dìce ngore ca a gamme de frequenze d u udite jè simile a chidde d u h sapiens ca fazze credere ca u h antecessor ausave na lenga simboliche e ha state capace de ragiunare u team de arsuaga stè mò facende na mappe d u dna d u h antecessor dope av chiarite quedde de nu orse ca hagghie vissute jndr ô nord d a spagne cirche anne fa u nome de voltaire jidde è legate assaje a u movimende culturele de l illuminisme nfatte jidde ha state une de le cchiù granne animatore e de le esponende prengepàle franois marie arouet le jeune nasce uffiscialmende u novembre a parigge jndr à na famigghie ca appartenève a borghesie cu le solde cumme u stesse penzatore ha ditte cchiù vote a date de quanne ha nate reggistrete jndr à le reggistre d u battesime pò essere ca jè fause purcè voltaire steve male assaje allore u battesime ha state renviete de nove mise l attene franois arouet ere nu notaie ricche assaje e nu fervende giansenista nvece a mamese marie marguerite d aumart faceve parte de na famigghie vicine a nobiltà u frete nvece ere sembre ca u dice voltaire nu fandastiche giansenista le studie sue onne accumenzete jndr à u jndr à u colleggie famose de le gesuite de louis le grand jndr à quiste periode voltaire uagnone fece vedè ca le piaccene assaje le studie umanistice specialmende p a retoriche e a filosofie pure ca ere assaje critiche cu le gesuite a voltaire avène na granne ammirazione jndr à le combronde de le nsegnande sue e de le opere ca onne state fatte da a compagnia de gesù in cina e paraguay jndr à u lasse u colleggie e s iscrive purcè l averre decise l attene a scola superiore de deritte jndr à chiste anne le rapporte cu l attene addevendene sembre cchiù brutte purcè l attene non ge supporte ca u figghie tène a vocazione poetica e partecipe a le riunione de le circhele libbertine le scritte sue ca erene polemice truarene nu successe immediete jndr à le salotte de le nobele certe verse d u condre a u reggende de frange filippe d orléans le causarene l arreste e a reclusione a bastiglia a pubblicazione d u poeme la ligue d u scritte duranne a priggionie avìe l assegnazione de na penzione da vanne d u rre l opere pò avene pubblichete n otra vote cu u titele enriade jndr à u u favore ca le mostrarene subbete subbete le nobele de frange non ge durò assaje sembre pe le scritte sue ca erene de proteste trasì in conflitte cu u cavaliere de rohan ca u facie bastunà da le domestece sue e refiutò pure a proposte de duelle d u poete uagnone le ngazzaminde de voltaire p u rifiute furene ausete pe mettere a jidde n garcere n otra vote apprisse a nu breve periodo in esilie fòre de parigge voltaire se vedìe costrette a sce in inghilterre jndr à granne bretagne grazie a conoscenze de uemmene de culture democrateche scritture e felosofe cumme robert walpole jonathan swift alexander pope e george berkeley maturò idee illuministe condrarie a l assolutisme feudele d a francia addà ha scritte le lettere nglise o lettere felosofeche pe le quale venne a n otra vote cundannete purcè jndr à ste lettere stavene critiche condre a lancien régime duranne l esilie in inghilterre ausò u pseudonime de voltaire l origgine d u nome jè ncerte e mutive de ngazzaminde le ipotesi sonde quiste e ttrede angore in esilie in lorena pe colpa de l opere storie de carlo xii d u screvìe le tragedie bruto e a morte de cesare e pò screvìe maometto ossia u fanatisme e merope u trattate l elemende d a filosofie de newton e pò pure l opere storiografeche u sechele de luigi xiv jndr à quiste periode accumenzò na relazione cu na femmena nobbile madame du chtelet e quacche anne apprisse cu a nepote soje madame denis proprie grazie a stu riavvicinamende cu a corte favurite da madame de pompadour jndr à u ha state nummenete storiografe e membre de l académie franaise da u a u remanie a berline ospite de federico ii ca u mmireve e u nnomenò ciambellane sue pe colpe de na speculazione finanziarie addò u scrittore ere assaje abile e breve voltaire s ngazzò cu u sovrene ca u fece arrestà a securdune pe nu picche de timbe a francoforte apprisse a st incidente passarene nu sacche de anne apprime ca le rapporte mbrà voltaire e u sovrene turnassere pacifece siccome ca voltaire non ge puteve turnà a parigge allore se spustò a ginevre fine a quanne se ngazzarene condre a repubbleche calviniste e se ne scì jndr à u a losanna vicine a le castidde de ferney e tournay ca se l avere accattete jidde jndr à stu periode voltaire screvì a tragedia oreste ca avène osce a die considerete une de le opere cchiù piccenne d u tiatre de voiltaire allore voltaire addevenì ricche e famose addevenì nu punde de refèrimende pe totta l europa illuministe trasì in polemiche cu le cattolece p a parodia de giuanna d arco jndr à la pulzella d orléans e spremie le posiziune sue jndr à candido vvo ccu dice l ottimisme addò polemizzò cu l ottimisme de gottfried leibniz u romanze remane l espressione letterarie cchiù azzecchete d u penziere sue condrarie a ogne provvidenzialisme o fatalisme da aqquà accumenzò n accanita polemiche condre a siperstizione e u fanatisme a favore de na maggiore tolleranze e giustizie sus a stu fatte voltaire screvìe u trattate sus a tolleranze e u dizionarie filosofeche mbrà le otre opere le cunde zadig micromega l omme da le quaranda scude le opere tiatrele zaira alzira merope e pò u poeme poeme sus a u disastre de lisbona pe spiccià le mbortande opere storiografeche u sechele de luigi xiv ed u sagge sus a le costume e sus a u spirite de le naziune jndr à l urtema opera filosofeca soje le philosophe ignorant voltaire battì sembre sus a l argomende d a limitazione d a libertà umane ca non ge consiste maje jndr à l assenze de quacche mutive o determinazione returnete a parigge e trasute jndr à massonerie voltaire murì nu mese apprisse jndr à u pure ca avere avute nu sacche de reconoscimende quanne murì non ge le fu fatte u brucaminde ecclesiasteche quiste pure pe na volontà soje purcè rifiutò l invite de nu prèvete p a confessione dicenne non g è timbe de fà nueve amice le reste suje stonne a u panthéon de parigge addò onne state purtate duranne a rivoluzione jndr à u voltaire non ge credeve ca a frange e cchiù in generele ogne popole puteve essere pronde pe na vera democrazie pe stu mutive non ge sustenìe maje idee repubblecane pure ca apprisse ca murìe addevenìe une de l attane nobbele d a rivoluzione lundane da idee populiste e pure radicale a mene ca sus a u combete d a religgione sus a politeche jidde fu nu anticlericale tuèste a posiziona politeca soje fu quedde de nu libberale moderate condre a nobbiltà e sostenitore d a monarchie costituzionele cumme a quedda nglese comungue voltaire tenève paure ca l aristocrazie frangese putesse pigghjà cchiù potere scenne jndr à l uecchie d a borghesie e d u rre allore appuggiò l assolutisme illuminate e pe certe periode ha state assaje vicine a le politeche de caterina ii de russia e federico ii de prussie parlanne nvece d u sisteme giudiziarie in genere voltaire ha state condrarie a u strumende d a torture e d a pene de morte a mene de certe case specifece accettanne assaje c u favore le idee de cesare beccaria mbrà le esperienze cchiù mbortande de voltaire ndellettuele sonde sicuramende da fà notà le viagge quidde in olande e soprattutte quidde in inghilterre aqquà u uagnone parigine vedìe praticà a cumme se deve a tolleranze religgiose e a libbertà de spressione de idee politeche filosofeche e scientifeche a u spirite sue ca ere inzofferende de ogne repressione assolutisteche e clericale pure purcè ere reduce da l esperienze jndr à le scole toste toste de le gesuite l inghilterre ppare cumme nu simbele de na forme de vite illuminate e libbere voltaire s avere mise a studià cumme a nu pacce a culture anglosassone jidde remanì accechete da le lumenose e revoluzionarie dottrine scientifeche de newton e da u deisme e l empirisme de locke jidde pigghje da st incondre cu a filosofie nglese u congette de na scienze congepite sus a na base sperimendele ndese cumme determinazione de le leggi de le fenomene e u congette de na filosofie ndesa cumme analisi e critica de l esperienze umana jndr à le varie cambe accussì nascerene le lettres sur les anglais o lettres philosophiques ca condribbuirene a allarià l orizzonte razionele europee ma ca l attirarene nguedde le saette de le persecuzione u programme filosofeche de voltaire nasce e cresce jndr à nu mode cchiù precise ma cchiù nnande cu u traité de métaphisique a métaphisique de newton remarques sur les pensées de pascal u dictionnaire philosophique u philosophe ignorant giuste pe nnuminà le cchiù mbortande u probleme ca voltaire prengepalmende se mette ngape jè l esistenze de dio canoscenze funnamendele pe arrivà a na giuste nozione de l omme u filosofe non g a neghe cumme certe otre illuministe ca se dichiaravene atei diderot d holbach e otre purcè non g acchiavene prove de l esistenze de nessere supremo però nemmanghe jndr à u razionalisme sue pigghje na posizione agnostiche jidde vede a prove de l esistenze de dio jndr à l ordine superiore de l universe nfatte accussì cumme a ogne opere demostre n artefice dio esiste cumme autore d u munne e ce se vole dà na cause a l esistenze de l essere vivende s adda ammettere ca esiste n essere ccreatore a posiziona soje ha state deista cumme amme già ditte allore dio esiste e pure ca se iacchiene jndr à quest opinione nu sacche de difficoltà quidde ca se mèttene condre all opinione sonde angore assaje maggiore u dio de voltaire non g è u dio rivelete ma non g è nemmanghe nu dio de na posizione panteiste cumme quedda de spinoza jè na specie de granne architette de l universe nu rrologgiaie de na machena perfette voltaire non ge neghe na provvidenze ma non quedde de tipe cristiane seconne le convinzione sue cumme chìdde de nu sacche d u sue timbe l omme jndr à u state de nature ere felice purcè avère istinde e raggione ma a civiltà ha condribbuite a l infelicità allore occorre accettà u munne accussì cumm è e migliorarle pe quande jè possibile avere condrebbuite a chiste convizione sue u studie de newton addò a scienza soje pure ca remaneve sdreuse purcè filosofie matemateche a recèrche de le cause resulte assaje attacchete a metafisiche teistiche mblicanne na razionele credenze jndr à n essere supreme voltaire crede jndr à nu dio ca unifichesce dio de tutte l omme universele cumme a raggione dio jè de tutte quanne une de le cchiù granne nemice fu a chiesera cattoliche ca jidde chieme a schiggiete termine referibbele a ogne fanatisme religgiose jidde nfatte prove a scettà nderre u cattoliceseme pe proclamà a validità d a religgione naturele a feda soje jndr à le pringipie d a morale naturele apponde a aunì spiritulmende le omme senza penzanne a le differenze tra custume e ausanze procleme allore a tolleranze condre a u fanatisme e a superstizione ca stonne a religgione cumme l astrologie ste all astronomie jndr à u trattate sus a tolleranze eppure a laicità da nu sacche de scritte anticlerichele pe libberà le religgiune positive da chiste serchie jè necessarie trasfurmà certe culte combrese u cristianesime jndr à religgione naturele lassanne cadè u patrimonie lore ca jè dogmatiche e facenne recorse a l azione illuminatrice d a raggione da u cristianesime voltaire accettò l insegnamende morele cioè a semblicità l umanità a carità e penze ca pruvà a reducere sta dottrine a metafisiche segnefechesce falla devèntà na fonte de errore cchiù vote nfatte u parigine elogianne a dottrina cristiene predichete da criste e da le discepole sue l avène de addebbità a degenerazione de queste in fanatisme a strutture ca le omme e non u redentore onne date a chiesera u cristianesime vissute in mode razionele nfatte coincide cu a legge de nature voltaire porte nnande na doppia polemiche condre a l inteolleranze e a sclericità d u cattoliceseme e condre a l ateisme e u materialisme jidde dice ca l ateisme non ge s oppone a le delitte ma u fanatisme spenge a farle pure ce conclude ca essenne l ateisme quase sembre fatele a le virtù jndr à na società jè cchiù utile avè na religgione pure ca jè fallace ca non n avè nisciune non sole u cristianesime ma ogne religgione rivelete e non jè na superstizione nvendete da l omme voltaire comungue se refiute de confermà ca dio ha fatte quacche indervende jndr à u munne umane u supreme ha sulamende accumenzete a fà funzionà a machene de l universe senze ndervenì ulteriormende quiste segnefeche ca l omme jè libbere cioè tène u potere de agì pure ca a libbertà soje jè limitete tralotre avesse a essere strane ca totte a nature tutte le astre obbedissere a de le legge eterne e ca steve n anemale piccinne ierte cinghe pide ca scenne condre a chiste legge putesse agì sembre cumme a le piace a jidde sulamende seguenne u capricce sue se ammerete na menzione a polemiche ca voltaire porte nnande condre a blaise pascal ca addevenderà soprattuttre na polemiche condre a apologetiche e u pessimisme cristiene cchiù in generele voltaire dice de pigghjà le difese de l umanità condre a quidde misantrope sublime ca nsegneve a le uemene a odià a lore stesse nature cchiù ca cu l autore de le provinciales jidde dice ca se vò cu mene condre a quidde de le pensees pe defennere na diverse congezione de l omme e sottolineesce cchiuttoste a comblessità de l anima a molteplicità d u combortamende fine a che l omme se recanosce e s accette pe quidde ca jè e non ge addà tentà n assurde superamende d u state sue in conglusione se pò dicere ca entrambe le filosofe recanoscene ca l essere umane p a condiziona soje jè attacchete a u munne ma pascal pretenne ca jidde se n adda libberà e se n addà distogleire voltaire vole ca l addà recanoscere e l addà accettà ere u munne nuève ca se scaglieve condre a u vecchie le congezione filosofeche de voltaire sonde inseparabbele da u mode sue de fa a storie nfatte jidde vole trattà sta discipline da filosofe cioè cugghienne senza scè penzanne a le congerie de le fatte n ordene progressive ca fece vedè u segnefechete permanende da le granne opere storeche sue l historie de charles xii les siecle de louis xiv l essai sur les moeurs et l esprit des nations nasce na storie d u spirite umane cioè se applechesce nu granne ampliamende de l orizzonde storeche nu scuasciaminde radichele cu a visione teologiche provvidenzialistiche d u cammine umane e cu a storiografie annalistiche e panegiristiche de le regnande voltaire se nderesse de popole a le ausenze lore apprime a storie ere a storie d u munne cristiene attacchete a le confine europei mò jè a storie universele d u progresse umane progresse indese cumme u dominie ca a raggione esercite sus a le passione jndr à le quale se radechescene le pregiudizie e le errore nfatte l essai presende sembre cumme incombende u perichele d u fanatisme a filosofie addà essere u spirite critiche ca se oppone a tradizione pe separà u vere da u false besogne scacchià mbrà le fatte le cchiù mbortande e segnefecative pe delineà a storie de le civiltà nfatte voltaire non ge pigghje in considerazione le periode oscure d a storie cioè tutte quidde ca non g a costituite culture e esclude da a storia universele soje le popole babare ca non g onne purtete u lore condrebbute a u progresse d a civiltà umane voltaire vole cu recostruì a legge naturele attraverse a storie e mettere in luce a rinasceta e u progresse d u spirite umane cioè le tentatived a raggione de libberarse da le pregiudizie e de metterse cumme guide d a vita associete de l omme e siccome ca a sostanze d u spirite umane non ge cange nè mò e nè maje u progresse consiste jndr à migliore riuscita de chiste tentative a storie non g è cchiù oriendete verse a conoscenze de die non g è quiste u scope de l omme ca nvece s addà dedicà a capì e a canoscere jidde stesse fine a ca a scuperte d a storie se indentifichesce cu a scuperte de l omme a storie ha devenute storie de l illuminisme d u rischiaramende progressive ca l omme fece di jidde stesse d a progressiva scuperte d u pringipie razionele sue shaftesbury avère ditte ca non ge stè rimedie migliore d u bbuene umore condre a superstizione e l intolleranze e nisciune ha mise in pratica megghje de voltaire stu pringipie nfatte u mode sue de procedere se avvicine a quidde de nu caricaturiste ca jè sembre vecine a u modelle da addò se parte ma attraverse nu sciuèche de prospettive e de proporzione falsete assaje bbuene ne dè l interpretaziona soje l umorisme l ironie a satire u sarcasme l irrisione aperte o scunnute sonde da jidde ausete case pe case condre a metafisiche a scolastiche o le credenze religgiuse tradizionele ma certe vote quiste semblificà ironicamende certe situazione u porte a trascurà o a no cugghjè aspette mbortande assaje d a storie cchiù in generele voltaire ha rappresendete l illuminisme cu u spirite caustiche e critiche ca tenève jidde u desiderie de chiarezze e lucidità u rifiute de le pregiudizie e d u fanatisme superstiziose cu na ferma fiduce jndr à raggione ma senze inglinaziune eccessive a l ottimisme e a fiduce jndr à maggior parte de l individue a stu riguarde jè esemblere u romanze satiriche candide candido addò voltaire se fece beffe de l ottimisme filosofeche defennute da leibniz jidde nfatte accuse violendemende l ottimisme fause u tout est bien e a teorie de le migliore de le munne possibbele purcè fanne asseje angore peggiore le male ca sperimendeme rappresendannele cumme inevitabbele e proprie de l universe a stu fatte oppone u vere ottimisme ca vo cu dice a credenze jndr à u progresse umane addò a scienze e a filosofie illuministe se facene portatore nu film sus a vite d u screttore e felosofe frangese nditolate semblicemende voltaire avenìe girate jndr à u da john g adolfi u screttore ere jndr à stu film ndepretate da l attore nglese george arliss nu sacche de film onne state tratte da le opere sue in particolare u candido a famigghie borghese e cattoleche relativamende mise bbone a turnise vuleve ca jidde avesse fatte a carriere de le privete o quedda giurideche ma u uagnone denis non ge se ne futteve ninde nè sus a prima carriere e manghe sus a seconde apprisse ca avère studiate presse u collegge gesuite d a cetate addò avère nate se ne scìe a parigge pe se iscrivere a l università e quanne spicciò jndr à u se pigghjiò u titele de magister artium senze nu precise indirizze de carriere diderot se adattò a le cchiù diverse fatije facìe pure u scrivane pubbleche e precettore frequendanne cumme a nu sbuenne de otre uagnune bohémiem le salotte e le caffè addò circolavane le idee illuministeche e libbertine de stu periode ète a segnalazione a a polizie cumme uagnone pericolose pe le idee sue ca sonde blasfeme e condre a releggione a parigge canuscìe n otre provingiale cumme a jidde jean jacques rousseau e cu jidde costruì n indense quande burrascose rapporte u sodalizie mbra ierte e vasce se scuasciò a nu certe punde purcè rousseau se sendì tradite da le amice illuministe ca non ge condividevane le idee sue combrese diderot diderot studiò u greche e u latine medicine e musèche guadagnanne da vivere cumme traduttore e trasenne accussì in condatte cu auture e idee da addò pigghiò nu sacche de ispiraziune u spirite sue vulcaniche e decisioniste addevenìe mbortande quanne jidde vulè ccu devendò nu leader d u movimende illuministe jndr à u ngondrò pa prima vote condillac jndr à u stesse anne traducìe u saggio sus a virtù e sus a u merite de anthony ashley cooper iii conde de shaftesbury d u quale ammirò le idèe de tollranze e de libbertà cchiù nnande nzieme a franois vincent toussaint e a marc antoine eidous fatiò a a versiona frangese d u dictionnaire universel de medicine parigge d u mideche nglese robert james sotte a sta nfluenze se collochescene le pensées philosophiques penzire filosofece d u de indonaziuone deiste a sufficienze d a releggione naturale e a passeggiate d u scettiche d u tutte assaije proprie critice verse a superstizione e l intolleranze resalene a u u romanze libbertine le gioielle indiscrete e a u a lettera sus a le cecate a ause de colore ca vedene de ndonazione sensiste e materialiste già a sta prima rassegne de titele a le quale vonne aggiunde pure certe sagge de matematèche lasse ndravedè doje caratteristeche fondamendale d a personalità indellettuale d u filosofe cioè a grannenezze de le inderesse sue ca scevene da a filosofije a a biologije da l estetiche a a letterature e a flessibbilità de le genere de scritture da jidde praticate particolarmende congeniale a le carattere mobele apirte e dialogeche d u penziere sue diderot avenìe ingarcerate jndr à u castelle de vincennes pe certe scritte ca facìe giudicate sovversive u granne penzatore passe cinghe mise de priggione ca non ge sonde proprie tuèste tuèste da u luglie a u novemmre jndr à u frattimbe avère accumenzate a granna avvendure de lencyclopédie addò diderot fatiò pe cirche nu quindicennie de st opere diderot addevende u cchiù mbortande condrebbutore vedenne jndr à jedde na irrinungiabbele battaglie politeche e culturale e sostenendola in pratiche da sule apprisse a l abbandone de alembert jean baptiste le rond ditte jean d alembert jndr à u a smerse diderot non ge vè dè le scritte sue a u pubbleche accussì nu sbuenne de scritte sue remanene scunnute e scanusciute fore da le circhele de le filosofe pe avenè pubblecate sulamende apprisse nu sacche de decennie da a morta soje certe addiritture apprisse a seconda uerra mondiale appartènene a stu periode a pubblecazione de lencyclopédie ca spicce definitivamende sulamende jndr à u ote mbortande opere mbrà le quale se ponne arrecurdà le fondamendale sagge filosofece l inderpretazzione d a nature e u sogne de d alembert le romanze a monaca e jacques u fataliste e u padrone sue u dialoghe u nepote de rameau le opere tiatrale u figghie naturale e l attane de famigghie e pò pure u trattate la poésie dramatique mendre u paradosse sus a l attore ète angore osce a die une de le opere cchiù mbortande sus a l arte d a recitazzione diderot svolgìe nu ruole mbortande pure jndr à storie d a critica d arte e jndr à storie de l arte st urtema discipline nasce ndorne a l anne trende d u sechele de le lume condemboraneamende a a storie d a letterature promosse da le protestande rifuggiate in olande e da le benedettine de saint maur diderot condrebbuisce aprenne na strade ca ne porte a tutte mbonde a baudelaire putenne avè accesse a a petture d u xvi e xvii sechele presende jndr à le collezziune d u duca d orléans a u palais royal jndr ò le collezziune de de la live de jully in rue richelieu eppure jndr à le collezziune de l amiche barone d holbach diderot ète ìu prime a riunì u punde de viste tecniche e quidde estetiche jndr à critica d arte soje ca jè raccolte prengepalmende jndr à serie de mbressiune ca jidde conzegne in forme epistolare in occasione de le esposiziune pariggine le salons a a correspondance littéraire de l amiche grimm u salon ca apprime se faceve ogne anne e pò ogne doje anne da u a u ète n esposizione de petture ca se iapre a u mattine d u sciurne d a feste d u re san luigge u aguste e ca dure cchiù o mene mbonde a a fine de settemmre l endrate è gratis ce u resocondo diderottiane d u salon d u u prime redatte da diderot pa correspondance littéraire otre no jè ca n artichele de na quindicine de pàggene a partè da u e da u ste lettere addevènene u terrene sus a u quale diderot formulesce certe prengipie estetice sue cchiù mbortande lassanne a cchiù vanne riflessiune filosofeche storeche e morale a vite private de diderot ha state assije indendse libbere e focalizzate atturne a cendre affettive de granne mbortanze cumme a famigghie se nzurò jndr à u cu na camiciaie antoinette champion ca tutte chiamavene nanette da sta aunìone nascì na figghie assaije amata e partenne da u l amiche e amande sophie volland de stu urtema relazione ne reste nu epistolarie de granne valore a parte de inderesse bibliografiche pure de inderesse letterarie e storeche sta storie d ammore ète u teme d u romanze die philosophin de peter prange tradotte in tagliàne cu u titele picche adatte u felosofe e a libbertine mondadori isbn jndr à u l imberatrice caterine ii de russia accattò a bibblioteche de diderot ca ne mandenìe l ause e na rendite cumme bibliotecarie mbrà u e u canuscìe laurence sterne e david garrick jndr à u u felosofe se ne scìe a san pitreburghe addò stennìe pe l imberatrice nu sacche de pruggette de riforme d a suggettate e de l istruzione avìe na brutta botte quanne murìe sophie l amande jndr à u febbrare e u luglie d u stesse anne diderot tande addulurate more a parigge l autopsia ca avenìe fatte seconne a volondà espressa da u stesse diderot decìe ca a colpe d a morte ere l ipertrofie cardiache jidde murìe mendre ca se stè mangiave na comboste de cerase jndr à u quaertiere de saint roch addò stave nu prevete ca ere disposte a brucarle cristianamende e non ere facile a acchiarne une viste u tipe de penzire ca tenève diderot apprisse a morte de diderot le manoscritte sue e le volume d a bibblioteca soje avenèrene trasferite a san pitreburghe a filosofije de diderot pò essere conziderate cumme a une de le cchiù comblesse e particolare de l illuminisme aprite a u progresse e a u future jndr à ogne elemende sue ere laiciste e cu tendenze ateisteche case rare jndr à u panorame illuministe addò dumenave u deisme sostenute da l otre doje granne illuministe frangise voltaire e rousseau diderot avène conziderate nu poligrafe purcè jidde se occupave e avère scritte teste su le cchiù varie aspette d a culture da u romanze a u sagge sciurnalisteche da a museche a a petture e in filosofije da l ontologgie a l estetiche le idèe socio politeche de rousseau influenzarene a rivoluzione frangese u sviluppe de le teorie socialiste e a crescite d u nazionalisme l eredità soje de penzatore radicale e rivoluzionarie jè probabbilmende espresse a u megghie jndr à frase cchiù famosa soje condenute jndr à u condratte sociale l omme ha nate libbere ma a tutte vanne jè in catene le teorie sue avèrene pure na notevole influenze sus a u successive romandicisme rousseau nascìe jndr à u a ginevra e jndr à u corse de totte a vita soje mandenìe l orgoglie de essere ginevrine a mamese suzanne bernard rousseau murìe na sumane apprisse a nascite d u figghie pe comblicaziune post parto l attane isaac n orologgiaie medie borghese u diede inaffidamende jndr à u a cause de na risse infatte avenìe bandite da a cetate de ginevra jndr à l infanzia soje rousseau avenìe educate ijndr à nu mode abbastanze sdreuse le classece d a letterature latine avenèrene spesse privileggiate a le libbre accademece ere nu uagnone fandasiose indelligende e ccreative e pure nu lettore precoce e infaticabbele se pò dicere ca s à furmate sus a bibbie sus a le vite parallele de plutarco e sus a le sermune moralistece de calvino calvimisme rousseau lassò ginevra u marze apprisse diverse anne de apprendistate apprisse da nu notaio e pò da n ingisore apprisse ripeture vagabondagge ingondrò franoise louise de warens na baronesse svizzere ca s avere convertite a u cattoliceseme ca se ne facìe protettrice e cchiù nnande addevenìe l amanda soje pure ca jedde ere de tridece anne cchiù granne de jidde cchiù nnande jidde se convertìe pe combiacenze a u deisme cumme se pò vedè da a confessione d u vicarie savoiarde jndr à u libbre iv de l emilio trascorrìe allore quacche sumane jndr à nu seminarie e quanne avere accumenzate u sei mise jndr à na scole d u core d a cattedrale de annecy dedicò pure diverse timbe a u viagge e a diverse professiune pe esembie quanne accumenzò u decennie fatiò cumme inzegnande de museche a chambéry jndr à u scìe n otra vote da le de warens vicine a chambéry nu soggiorno ca acchiò avveramende piacevole ma jndr à u partìe n otra vote pe lione addò facìe da tutore d u figghie uagnone de gabriel bonnet de mably jndr à u rousseau se spustò a parigge pe presendà a l accademie de le scienze nu sisteme nuève de notazione musicale ca avere invendate basate sus a na singola linèe addò le numere rappresendavene le indervalle mbrà le note invece punde e virgole indicavane le valure ritmice l idèe ere quedde de avè nu sisteme combatibbele cu a tipografije ma l accademie u respingìe cumme inutile e prive de origgenalità da u a u facìe u segretarie de l ambasciatore de frange a venezia u quale guverne repubblicane rousseau citò assaije vote jndr à le scritte politece sue cchiù nnande turnò allore a parigge addò indorne a u accumenzò na relazione ca dure pe totte a vite cu thérèse le vasseur sarta uagnedde analfabbete da a quale avìe cinghe figghie ca rousseau lassò tutte a u spizie de le trovatelle conzideranne le teorie sue sus a l educazione rousseau avenìe assaije vote criticate da voltaire e da le commendatore successive pe l abbandone premature de le figghie sue a l orfanotrofie rousseau jndr à le confessioni spieghe ammettenne pure le rimorse sue ca non ge tenève a disponibbilità economeche pe mandenè le figghie sue e ca chiste avessere avute na vita megghie proprie in orfanotrofie condraddiziune cumme chiste mbrà a vite e l opere avenèrene ausate da le critece pe scettà nderre rousseau definennele ingapace de vivere in suggettate jndr à u tendative de scettà nderre le fatie teorece sue duranne u soggiorno a parigge facìe amicizie cu diderot e da u collabborò cu diverse articole accumenzanne da chidde de museche a l ngeclopedije u condrebbute sue cchiù mbortande avere state a vosce econmije politeche scritte jndr à u apprisse quacche timbe le rapporte de rousseau cu dideort e l otre engiclopediste se fecere tese e difficele jndr à u sus a vie verse vincennes pe visità diderot a u timbe in priggione rousseau avenìe a sapè de nu congorse sponzorizzate da l accademie de digione pe nu sagge ca avera discutere ce u sviluppe de le arte e de le scienze ere benefiche da u punde de viste morale a resposte de rousseau negative avere state u descurse sus a le scienze e le arte d u ca le facìe pigghià u prime premie e le facìe guadagnà pure nu sacche de notorietà rousseau affermò ca duranne u viagge in carrozze pe visità diderot avìe n ispirazione imbrovvise sus a quale se basarene tutte le successive fatìe filosofeche sue n ispirazione ca però non ge frenò l inderesse sue pa museche tande ca jndr à u l opera soje l indovine d u villagge avenìe mise in scene pe luigge xv jndr à u rousseau turnò a ginevra addò se convertìe n otra vote a u calvinisme e avìe arrete ufficialmende a cetadinanze ginevrine jndr à u combletò a seconda opera maggiore soje u discurse sus a l origgene e le fondamende d a disuguaglianze mbrà le omme partenne da ste fatte le opere sue comingiarene a ngontrà nu sfavore sembre cchiù gruesse da u guverne frangese jndr à u rousseau pubblecò u fortunate romanze giulia o a nova eloisa e l anne apprisse u condratte sociale e emilio o de l educazione tutte e doje le libbre criticavene a releggione e avenèrene pe stu fatte bandite in frange e pure a ginevra rousseau avenìe costrette a scappà pe no essere arrestate fermannese a berna apprime e a motiers apprisse in svizzera a motiers screvìe u proggette de costituzione pa corsica pe colpe de le criteche ca u sudecarene pure in svizzera a casa soje a motiers avenìe murate jndr à u rousseau jndr à u scennare d u se rifuggiò in gran bretagna da nu filosofe david hume ma apprisse diciotte mise credenne ca hume stè comblottave condre a jidde se ne fuscìe pure da addà rousseau turnò in frange ausanne u nome de renou pure ca ufficialmende non ge puteve turnà mbonde a u jndr à u se nzurò cu thérèse e jndr à u turnò a parigge l avenìe congesse de turnà a condizione ca non ge avera pubblecà otre libbre ma apprisse ca avere combletate le confessiune sue accumenzò a dà letture private ca le avenèrene imbedite jndr à u de conseguenze stu libbre e tutte l otre successive avenèrene pubblecate apprisse u quattre anne apprisse a morta soje rousseau condinuò a scrivere mbonde a quanne murìe jndr à u avenìe invitate a presendà de le raccomandaziune pa costituziona nove d a pulonie e u resultate de stu scritte ha state l urtema granne opera politeca soje le conzideraziune sus a u guverne d a pulonie jndr à u combletò le e accumenzò a fatià a le fandasticherie d u passeggiatore solitarie jndr à stu periode pe se putè mandenè turnò a cupià museche pe colpe d a paranoia soje in parete infondate non cercò a combagnie o l attenziune de otre crestiàne na matine passeggianne pe le terre d u marchese de girardin a ermenonville vicine a parigge avenìe colpite da n emorraggie e murìe u luglie rousseau avenìe inizialmende brucate jndr à l ile des peupliers sidece anne cchiù tarde jndr à u u cuerpe sue avenìe traspurtate a u pantheon de parigge addò pe ironie d a sorte repose affianghe a u nemiche sue voltaire u chiaute avenìe disegnate pe assomiglià a nu tembie rusteche cumme richiame a le teorie de rousseau sus a nature jndr à u u guverne de ginevra nzippò condre voglie na statue in onore de rousseau sus a piccenne ile rousseau jndr à u lache de ginevra pò rousseau ha scritte pure l eugenio e l eriberto doje opere filosofeche de na certa mbortanze ste doje opere piccenne de mettere jndr à u repertorie de formazione sonde scanusciute a a maggiorparte de le crestiàne e onne state pubblecate pa prima vote jndr à u da u croce cchiù ca nu felosofe jidde ere nu moraliste ca riesce a elabborà certe idèe origgenale e jndr à quacche case innovative sus a u piane pedagogeche e sus a quidde sociologgeche e politeche omme profondamende releggiose e psichicamende debole jidde trasferisce le turbaminde teologgece sue e psicologgece se penze a rousseau giudece de jean jacques jndr à nu penziere certe vote ingoerende ma denze de suggestiune releggiose e mistiche quidde ca prengepàlmende caratterizze u penziere sue jè a posizione in merite a a culture e a a scienze in generale ca se dipane jndr à le splendide pàggene d u discurse sus a le scienze e le arte opere de granne mbortanze u condratte sociale accanite detrattore de le accademie a quidde timbe ieratece custode e arbitre assolute e d u scibbele rousseau condraste cu u cervidde le beneficie ca provenene da a conoscenze fine a jedde stesse e prive de na funzione morale e virtuose argomendanne cu raggionaminde loggece ca seguene da esembie e inderpretaziune storeche jndr à st otteche jè apprime de tutte u vizie e le mollezze de l omme raffinate e le innaturale ricercatezze sue ca avènene avversate sconfessanne a boriosità conferite da a culture e a corruzzione morale conzeguende a l involuzione de le custume sociale le megghie pàggene d u rousseau penzatore onne nu chiare indende moralizzande e comungue polemeche condre le eccesse d u culte d a raggione ca mberverserà mbonde a osce a die condrebbute notevole le davìe in riflessiune basate sus a l indrospezione psicologgeche addò recanosce a fraggilità e le mangaminde umane e sociale pe quande le analisi sue andropologgeche erene opinabbele in sociologgiew avìe ottime idèe e facìe u paladine de l uguaglianze sociale e de l uguaglianze mbrà le omme latore de n idealisme umaniste de stambe arcaiche vedève comungue a femmene inferiore in raggionamende rispette a u maschele e a quiste subbordinate pe quande riguarde a sociologgie ìu condratte sociale jè certamende u capolavore sue avenne nu notevole successe de consense e n indubbie influenze su certe istanze d a rivoluzione le proposte politeche sue sonde in granne parte ispirate a u platone d a repubbleche e de le legge u sogne sue ere in conglusione none nu state libbertarie ma totalitarie addò u popole jndr à globbalità sue avesse state libbere da u furastiere ma inguadrate jndr à nu state addò l individiualità jè vissute in favore de nu congette de patria cumme state etiche ca se face garande e promotore d a rettitudine morale d u cetadine rousseasu vedève na diversificazione sostanziale mbrà a suggettate e a nature umane diceve ca l omme ere in nature bbuène nu belle selvagge ma ca avere state corrotte successivamende da a suggettate civile e colte vedève queste cumme nu prodotte artificiale nocive pu benessere de le individue portannele a a degenerazione e a u vizie l influsse negative d a suggettate sus a n omme ca invece ere virtuoso jndr à filosofije de rousseau gire atturne a a trasformazione de l amore de jidde amour de soi indese in sense positive jndr à l amore proprie amour propre viste cumme negative l amore de jidde conziste jndr à l istindive desiderie possedute da l omme cumme da l otre animale de autoconzervazione l amore proprie invece generate da a suggettate costringe l individue a combrondarse a l otre essere umane purtanne a l infondata paure de no essere sufficiendemende apprezzate o a u pigghià pèiacere da le debolezze e da u dulore de l otre comungue u prime a mettere sta differenze non ge fu rousseau ad esembie avenìe dette mbrà l otre da luc de clapiers marchese de vauvenargues jndr à u descurse sus a le scienze e l arte rousseau sostenìe ca le arte e le scienze non g avessere purtate beneficie a l umanità in quande non g avèrene state fatte pe responnere a le necessità umane ma generate da l orgoglie e da a vanità pò le arte e le scienze ccrejavane occasiune pe l ozie e u lusse condrebbuenne accussì a a corruzzione de l omme rousseau diceve ca u progresse de le canoscenze averene fatte addevendà le guverne angore cchiù putende cazzanne accussì le libbertà individuale congludeve allore ca u progresse materiale minacciave le possibbeletà de costruì amicizie singere e a u lore poste trasevane gelosie paure e sospette jndr à u successive descurse sus a lineguaglianze facìe vedè u progresse e a degenerazzione de l umanità da nu primitive state de nature mbonde a a suggettate moderne rousseau suggerive ca l uemmene primordiale erene individue isolate diverse da le otre animale unicamende pu possesse d u libbere arbitrio e pa capacità de perfezionarse chiste uemmene primitive erene dominate da l imbulse de autoconservazione amore di sè e da na disposizione naturale a a combassione e a a pietà verse le simile quanne l umanità avere state costrette a vivere jndr à na comunitate pe colpe d a crescite d a popolazzione subbìe na trasformazione psicologgeche in seguite a a quale accumenzò a conziderà cumme a bbona opinione de l otre cumme nu valore indispensabbele pu proprie benessere rousseau associave sta nova forme de consapevolezze a n età de l ore d a prosperità umane comungue u sviluppe de l agricolture e d a metallurgie e a conseguende ccreazione d a proprietà private e d a divisione d a fatije purtarene a na crescende dipendenze reciproche de le individui e a a disuguaglianze mbrà le uemmene a conseguende condizione de conflitte mbrà ce avere assaije e ce avere picche o ninde facìe sine seconde a rousseau ca u prime state avenìe invendate cumme na forme de condratte sociale suggerite da le cchiù ricche e putende infatte le ricche e le putende ausanne stu condratte sociale sanzionarene a proprietà private u state de fatte e allore istituzionalizzarene a diseguaglianze cumme ce ere inerende a a suggettate umane rousseau congepive a propria proposte pe nu condratte sociale nuève cumme n alternative a sta forme de truffe spiccianne u descurse sus a l ineguaglianze rousseau spieghe cumme u desiderie de essere conziderate da u sguarde de l otre ca s avere generate duranne l età de l ore avere putute sus a u periode luènghe corrombere l indegrità e l autendicità de le individue a l inderne de na suggettate quedda moderne signate da a dipendenze reciproche da le gerarchie e da le disuguaglianze l opere cchiù mbortande de rousseau probbabbilmende ha state u condratte sociale addò avènene proposte le base pe n ordine politeche leggittime addevenìe une de le titele cchiù influende jndr à successive teorie politeche europèe jndr à le condenute mannave nnande certe idèe già ditte jndr à na fatìa precedende l artichele sus a l economije politeche cu u quale rousseau avere condrebbuite a l ngeclopedije de diderot rousseau diceve ca u state de nature degenerate jndr à na condizione ferine senza legge o morale costringeve l umanità a adottà de le istituziune o a murè jndr à fase degenerate d u state de nature l omme jè suggette a na combetizione condinue cu le simele sue e condemboraneamende a devèndà sembre cchiù dipendende na doppia tensione ca minacce a sopravvivenza soje e a libbertà soje seconne a rousseau aunennese grazie a u condratte sociale e lassanne a pretesa lore de deritte naturale le individue ponne conzervà lore stesse e jndr à u stesse timbe remanè libbere quiste purcé avascianne a cape a l autorità da volondà generale d u popole in quanne endità aunitarie le individue cerchene de non divendà subordinate a a volondà de otre individue pò jndr à stu mode une se assicure ca onne obbeddì a le legge pe le quale lore stesse onne state auture tutte inzieme rousseau sostiene ca a sovranità adda essere jndr à le mane d u popole ma distingue nettamende mbrà sovranità e guverne u guverne jè ngarecate de eseguì e de fà rispettà a volondà generale e jè comboste da nu gruppe piccinne de cetadine definite commissarie d u popole rousseau se metteve condre fortemende a l idèe ca u popole putesse esercità a proprie sovranità ausanne n assemblea rappresendative piuttoste le stesse cetadine averena essere le dirette auture de le legge stè ce ha dedotte ca de conseguenze u state ideale de rousseau non ge pò essere realizzate in suggettate de granne dimenziune ma invece u modelle politeche proposte ere adottabbele assaije assaije a state de na sola cetate a maggior parte de le ngazzaminde successive sus a l opere de rousseau riguardane u disaccorde sus a l affermaziona soje ca le cetadine onne essere libbere purcé costrette a obbedì a a volondà generale rousseau teorizzò nu probbleme pedagogeche basate sus a u congette de educazione prevendive cioè n educazione ca non ge sckaffe nisciuna virtù ma previene u vizie non ge insegne a verità ma preserve da l errore conzendenne u libbere sviluppe d a personalità rousseau espone a visiona soje de l educazione jndr à l emilio nu libbre parzialmende de fandasie ca conde jndr à le dettaglie a crescite de nu uagnone chiamate proprie emilio e guidate da u stesse rousseau jidde u porte jndr à cambagne nu luèche ca pe jidde jè maggiormende congeniale a a nature umane diversamende da a cetate addò u uagnone pò rischià de pigghià le brutte abitudine sia da nu punde de viste fiseche ca morale obbiettive de l educazione dice rousseau jè cumme mbarà a vivere e stu fatte se ave seguenne nu uardiane ca jè in grade de fà vedè a strade pe na vita bbone a crescite d u uagnone jè divise jndr à ttre seziune a prime mbonde a le dodece anne cchiù o mene periode addò non g è angore possibbele u penziere comblesse e le piccinne seconde rousseau vivene cumme anemale a seconde vè da le dece o dudece anne mbonde a le quinnece periode addò a raggione s accumenze a sviluppà a terze ca vè da le quinnece anne in su jè u periode addò u uagnone vè pe addevendà adulte a stu punde emilio ingondre na uagnedde cu a quale se pò combletà u libbre jè basate sus a le ideale de rousseau de na vita sane u uagnone addà mbarà da a propria esperienze dirette cumme seguì le istinde sociale sue e proteggerse da le vizie de l individualismee de l autocoscenze urbane curiosamende cumme otre granne pedagoghe non g à state pe ninde n attane affettuose cu le figghie sue ca abbandonò in orfanotrofie ma granne educatore fore da a famigghie l emilio jè u capolavore pedagogeche sue emilioo jè n allieve immagginarie dotate de totte le facoltà e le condiziune socio economeche pe essere educate da nu precettore bbuene u curriculum educative sue dure vendicinghe anne duranne le quale u precettore le presende na serie de esperienze ca avene u scope de farle raggiungere a maturità jndr à nu mode tale ca jidde pò indegrarse bbuene jndr à suggettate addò jidde vive u precettore adda programmà a vita soje e le ingondre sue infatte agisce indirettamende pe evitarle de le esperienze non educative adegue jndr à le diverse età u sapere sue e face in mode ca emilio avverte jndr à nu mode naturale le limite sue emilio adda mbarà da l esperienze vivenne a l aria aperte e mbare sulamende quanne ne sende l abbesogne a l inizie de l adolescenze adda mbarà na fatie manuale e jndr à sta fase u precettore le mbartisce n educazione culturale sessuale morale releggiose e l avvie pure a u nzuramende e a a politeche u precettore u lasse lòibbere sulamende quanne jidde jè convinde ca emilio pò essere a vota soje nu bbuene precettore pe le figghie sue pe capì precise precise a posizione releggiose de rousseau jè necessarie apprime de tutte capì l inconsistenze andropologgeche d a cultura soje e uy desiderie mistiche ca a dominesce ce se pò parlà de na rivoluzione rousseauiane queste riguarde a sociologgie a psicologgie e u custume ma pe ninde proprie a filosofie rousseau jè nu penzatore ca avìe granne fortune pu straordinarie stile letterarie sue a a mode e a rivoluzione da jidde fatte riguarde u modelle de retrogruardie ca jidde propone condre u moderne a favore de l andiche u sogne sue jè sparta jidde jè condre a modernità e condre a civiltà e a culture jndr à u perseguimende de nu sogne utopeche de austerità e purezze primitive sogne certe strutture universale e permanende de l esistenze umane a u state sue de purezze de le origgene pre culturale a u riguarde sonde fondamendale le congette de coscenze e de sendimende a prime rappresende pe l autore na vosce inderiore ca serve da bussola jndr à valutazione morale d u proprie e de l otre combortamende e ca appartene a a nature umane ma ca tuttavie se sviluppe jndr à na fase successive a l origginarie state de nature u congette de sendimende se sviluppe jndr à u penziere de rousseau seguenne varie sfumature ma sembre condre a razionalità indellettuale conziderate cause d a corruzione d a bontà origgenarie de l omme e allore fondamende de tutte le male sue u lume ca u guide e ca le face penzà de assè da l immobbilisme de na suggettate jè u sogne de nu retorne a u state de nature ma queste jè sulamende na pulsione releggiose ca u ienghie profondamende cumme ce ere na verità sognate e illusorie a raggione jè conzendite jndr à mesure jndr à quale ve sotte a u sendimende a a passionalità e a u core a sede d u sendimende adda sembre prevalè sus a cape a sede d a razionalità moderniste e corruttrice u core cumme autonomie sendimendale vitale allore condre le costriziune e le precette condre l autorità releggiose condre u state corrotte a releggione positive quedde istituzionalizzate e corrotte vè supranate cu na releggiona nove d u core e d a spondaneità ca jidde cogghie jndr à u deisme de samuel clarke debitamende riformate a a rousseau ma cu forte suggestiune de san paolo da aqquà u dualisme anime cuerpe inderiore esteriore nature suggettate caratteristeche d u rousseau a l inderne d u quale a releggione se sckaffe jndr à u prime de le doje termine u spirite releggiose se sviluppe naturalmende jndr à l omme face parte de n ambite individuale indime inferiore se rileve jndr à semblicità soje e purezze spugghiate de tutte le costruziune fatte da a culture le teorie de rousseau onne state assaije dibbattute a u timbe pe colpe de le giudizie in ambite releggiose condenute jndr à lore l idèe de rousseau ca l omme ere bbuene pe riprodurse ere in condraste cu a dottrine d u peccate origgenale e pò a teologgie naturale soje esposte da u vicarie savoiardo jdnr à l emilio purtò a a condanne d u libbre sie jndr à ginevra calviniste ca jndr à cattoleca parigge jndr à u condratte sociale rousseau dice ca le seguace autendice de gesù non ge ponne maje essere le cetadine bbuene e allore pure stu libbre avenìe condannate a ginevra rousseau non ge avere state comungue ateo pure ce a feda soje e a filosofia soje condrastavene diverse pringipie d u cristianesime e pò sembre jndr à u condratte sociale dice ca pu benessere e a coesione d u state jè necessarie na releggione ca tene cunde d a fede jndr à nu die uniche jndr à na vite eterne e future e jndr à remissione de le peccate jndr à stu sienze rousseau jè ritenute mbrà le cchiù coerende teorece de l indolleranze releggiose seconde sta visiona soje u state tène u deritte e u dovere de perseguì e sanzionà in nome d a volondà generale tutte chidde ca non ge s adeguane a a confessione previste da a legge rousseau cercò de difenderse da le critiche condre a visiona releggiosa soje jndr à lettere a christophe de beaumont le idèe de rousseau averene na notevole influenze duranne a rivoluzione frangese duranne a quale comungue a sovranità popolare non ge avenìe esercitate direttamende da u popole ma da de le rappresendande sue non ge se pò allore dicere ca le guverne rivoluzionarie erane n applicazione effettive d a dottrine politeche de rousseau cchiù nnande scritture cumme benjamin constant e hegel accusarene le teorie de rousseau de essere responsabbile de le eccessi rivoluazionarie specialmende chidde d u terrore chiste accusse erane tuttavie oggette de condroversie jidde sugnave de le legislature e de le politece sande e pure a l ause d u quale platone sognave le reggiture d a polis de atene se penze a u mite d a caverne ma rousseau conziderave atene corrotte da a culture e da le agge invece vedève sparta cumme a polis modelle forte guerriere austera e virtuose rousseau ha state u prime scrittore moderne a attaccà jndr à nu mode decise l istituzione d a proprietà private e pe quiste assaije vote jè pure conziderate nu precursore d u socialisme e d u comunisme comungue marx raramende cite direttamende rousseau jndr à le scritte sue rousseau pò condestave u pringipie ca u volere d a maggioranze jè sembre corrette seconde a jidde l obbiettive d u guverne ere assicurà a libbertà uguaglianze e giustizie pe tutte le cetadine pure a dispette d a volondà d a maggioranze in base a pringipie etice jidde ha state u prime teorizzatore d u state etiche assolute condre a u modelle de montesquiei d u state megghie possibbele une de le pringipie fondamendale d u penziere socio politeche de rousseau jè l imbossibbeletà de separà l ambite prettamende politeche da quidde morale nu state ca non ge riesce a aggì in mode morale fallisce jndr à funziona primaria soje e spicce de esercità n autorità autendiche sus a l individue u state seconne rousseau adda agì sus a le individue pe le trasformà e emendarle da tutte le distorsiune morale generate da na suggettate cumme quedde attuale dominate da l ineguaglianze u seconne pringipie fondamendale jè a libbertà ca u state adda defennere a ogne coste condre u furastiere non ge se tratte tande de na libbertà indese in sense libberale ma na libbertà morale e inderiore ca consiste jndr à l indipendenze d u popole e de ogne singola personalità individuale ca ne face parte da le valore fluttuande e suggette a le mode d a maggioranze seconne rousseau u state tène u dovere de costringere a essere libbere le cetadine riluttande a seguì a volondà generale pe volondà de reformà e trasformà l omme e pe l ideale de na comunitate statale totale rousseau ha state viste certe vote cumme nu precursore de le successive utopie e de le state totalitarie d u xx sechele le idèe de rousseau sus a l educazione onne profondamende influjenzate le successive teorie sus a l educazione tande ca ste ce cumme john darling ha ditte ca a storie d a teorie de l educazione conziste jndr à na serie de note a margine a le opere de rousseau parafrase d a cchiù note affermazione de whitehead seconne cui l indera storie d a filosofie conziste jndr à na serie de note a margine a l opere de platone jndr à l emilio rousseau distingue mbrà nu piccinne sane e nu piccinne inutile e ingapace u piccinne sane adda essere l uniche obbiettive de ogne attività educative rousseau scettave nderre l imbortanze d a letture e raccomandave de sviluppà l emotività d u piccinne apprime ca a raggiona soje congedeve particolare mbortanze a l apprendimende ausanne l esperienze e none ausanne l acculturazione jndr à le scritte prengepàle sue rousseau identifiche a nature cu u state primitive de l omme selvagge cchiù tarde ause u termine nature pe indicà a spondaneità d u processe cu u quale l omme costruisce l istinde sue egocentriche none indese in sienze negative basate sus a u proprie carattere e sus a u munne piccinne ca u cerconde nature signifeche aqquà inderiorità e indegrità in condraste a a priggionie e a a schiavitù ca a suggettate imbone jndr à u nome de na false emangipazione d a barbarie turnà a a nature signifeche restituì l omme a le forze de stu processe naturale mettennele fore da le legame oppressive e de le pregiudizie d a civiltà ste urteme idèe fanne de rousseau na figure particolarmende mbortande jndr à u romandicisme e allore fondamendalmende condre a lilluminisme d u quale comungue pe nu sacche de otre fatte faceve parte a cycas revoluta jè na cicade originarie d u giappone cumme aspette pare a palme sia pe u fuste picche ramificate ca pe a disposizziune de le foglie granne e pennate mise a spirale sus a u fuste cumme na corone u fuste raggiunge nu diametre de circa cm e tène na crescita assaje lende luènghe sule picche centimetre jndre piande piccenne jndre esemblare assaje vècchie cchiù de anne pò arrivà a le metre de altezze le fogghie de culore verde brillande e luènghe fine a metre sonde pennate picche arcuate lucide ed appuntite le singule fogghie piccenne rigide e dìleche sonde luènghe cm quedde cchiù vicine a u fuste cangiane n forme de spine le fogghie sciuvane parene jndr à primavere sus a u fuste n gruppe assaje numerose a u mumende de l emergenze da u fuste sonde raggomitolate e scunnute da na fitte pelurie dope picche sciurne se dispiegane e arrivane sùbbete l aspette de le fogghie mature a propagazziune avène pe semina o pe luazziune de le pollone basale cumme a granne parte de le cicadi jè na piande dioiche le coni maschele e quedde femminile stonne sus a esemblare differende studie recende onne scoperte ca jndr à c revoluta l impollinazione avène pure tramite insetti c d impollinazione entomofila a piande scuperte verse a fine d u jè native d u giappone meridionale ha state misse pe a prime vote a dimore n europe jndr ô jndre orto botaniche de palermo crèsce bbuène n terrene sabbiose drenate jndr à puèste cu estate assaje calde temberature medie de c ma sopporte pure clime co temberature cchiù basse la occasionale esposizziune a temberature cchiù basse d u zere pò dare uáje a le fogghie lanemone caroliniana anemone caroline jè na piande erbacee ca appartene a le specie de le anemone d a famigghie de le ranunculaceae a piande cresce da a cm de altezze da u tubbere ca pare nu rizome ca jè mm de lunghezze stà piande fiurisce da l inizie fine a u mmienze d a primavere cu le fiure comboste da a sepale quacche vote chiamate tepale solitamende sonde culorate de vianghe o de rose chiare ma pure viole nu fiure pè ogne stele tène sepale ca sonde luènghe da a millimetre e larghe mm tène frutte de na forme cilindreche de mm de lunghezze l anemone de le bosche anemone nemorosa l d a famigghie de le ranunculaceae jè na piande piccenn non g ète cchiù ìrte de cm erbacea e perenne n generale jè glabre cu u fuste uniflore ed erette jè mbrà le prime fioriture d a primavere o de fine inverne de le prate nuèstre spesse nasce jndr ô inverne tarde pè cui tràse n fioriture jndre prime sciurnate tiepide appene a neve sparèsce mbedende accusì ca le prime fogghie de le àrvule scunneno assaje a terre a u calare d u sciurne o quanne inizie a chiogge l anemone ngline le fiure soje verse a terra mendre le petale esterne se fanne apprisse a forme de cupole pè proteggere le stame e le pistille preziose pè a propagazziune d a specie l anemone gialle anemone ranunculoides l jè na piande d a famigghie de le ranunculaceae jndre classificazione cchiù vicchje a famigghie d u genere anemone apparteneve a l ordene de le policarpiche u genere anemone ca combrende cirche specie de cui na parte spontanee sonde de l europe mendre le otre sonde d u sudafrica o d u sud america sonde state scuperte picche presenze de anemone pure jndr à tasmania specie simile u nome d u genere attribuite a teofrasto signifeche fiure d u vende pè le corolle dìleche culorate cu assaje culure ca se movène a u cchù picche movimende d u vende nfatte jndr ô greche anemos vende jè ateneo ca ce dìce pure ca teofrasto canosceve ttrè diverse specie de anemone u mundane ca fiurisce jndr à fine d a primavere u pratese ca fiurisce jndr à estate e u sative le cui fiure se potène vide d a fine d u inverne a totte a primavere u nome d a specie nvece derive senze dubbie d a somiglianze cu a piande d u ranuncole jè na piande ìrte fine a cm d u tipe erbacee perenne jè quase de totte glabre e rizomatuse tène nu sviluppe orizzondale tràse n fioriture jndre prime sciurnate tiepide d a primavere mbedende accusì ca le prime fogghie de le àrvule scunneno assaje a terre a u calare d u sciurne o quanne inizie a chiogge l anemone ngline le fiure soje verse a terra mendre le petale esterne se fanne apprisse a forme de cupole pè proteggere le stame e le pistille preziose pè a propagazziune d a specie toru ipa tru jndr à u tedesche thorn in tagliane turonia éte nu comune pulacche de crestiáne e jèm nzieme a bydgoszcz capeluèche d u voivodate d a cuiavia pomerania jndr à pulonie se iacchie sus a le rive d a vistola a cetata nove sus a sinistre e a vecchie sus a destre cchiù o mene km a nordovest de varsavia a cetate jè sede de industrie chimiche e jè n imbortande node ferroviarie cu na stazione de smistamende toru ha state capitale da u a u d u voivofate de torun sostituite jndr à u da u voivodate d a cuiavia pomerania d u quale a cetate ha rumaste capitale nzieme cu bydgoszcz famose jè soprattutte a medievale cetata vecchie ca face parte d u patrimonie culturale de l unesco disposte praticamende sus a rive d a vistola jè assaije ben conservate e in continue restaure osce a die jè quase totte n isole pedonale na piacevole passeggiate lunghe u jume se snode pe diverse chilometre mete obbligatorie jè a case de copernico nate a toru jndr à u none jndr à sta case però osce a die jè addibite amusèe de moderate inderesse storeche assaije inderessande jè a cattedrale dedicate a san giuanne battiste e san giuanne evangeliste addò a costruziona soje accumenzate jndr à u spicciò jndr à le strutture prengepàle atturne a u u presbiterie tène certe affresche d u xvi sechele copernico avenìe battezzatte aqquà e jndr à na cappelle se vole cu arrecorde curiose a torre pendende jndr à le mure d a cetata vecchie costruite atturne a u xv e u xvi sechele ave na marcate pendenze nnande probbabbilmende dovute a subsidienze date a vicinanze a u jume le pavimende comungue sonde orizzondale forse grazie a a recende restrutturazione in caffetterie u municipie ca se iacchie nnande a chiazze d u vecchie mercate rynek staromiejski resale a a fine d u xiv sechele pò ha state sopralzate ospite u m usèe reggionale e a torre jè vesitabbile le prime documinde reportane u nome d a cetate cumme thorun turon turun toron thoron e thorn a u tiembe quanne toru devendò na cetate reale suggette a u re de pulonie documinde e monete ca purtavane le iscriziune jndr à u latine reportane normalmende u nome thorun thorunium civitas thorunensis o civitas torunensis e cchiù tarde jndr à u xv sehcele u nome ca se ause osce a die jndr à u pulacche toru u termine pò avè diverse significate etimologgeche a seconde ca u termine origgenale ha state germanizzate o pulonizzate d in pulacche ipa wut tedesche lodsch litzmannstadt duranne l occupazione nazziste éte nu comune pulacche de crestiáne capitale d u voivodate omonime se iacchie jndr à u cendre quase sciumetreche d u state jè a seconda cetate pulacche pe popolazzione osce a die u date demografeche jè in cale rispette a quidde riferite a u quanne a cetate cundave crestiane le crestiane sue jndr à u pulacche se chiamane odzianie traducibbele cu lodziane d jndr à u pulacche signifeche varche e pe stu mutive u cude araldiche d a cetate jè rappresendate da na varche u nome e u simbole sue ponne resultà strane purcé osce a die vecine a d non ge stonne corse d acque ca attraversane a cetate almene none a u scuperte ma sulamende quacche jummelle e torrende jndr à l area atturne comungue in passate a zone addò osce a die nasce a cetate ere na zone paludose picche canusciute sonde doje cambe de congendramende nazziste pe piccinne ca avenèrene costruite dsuranne l occupazione nazziste jndr à le vecinanze d a cetate e da le quale onne sopravissute sulamende picche piccinne le cambe avenèrene pò asckuate da le russe apprisse l avanzata lore a d esiste pure nu ghette jndr à vanna nord d a cetate a cetate de d jè divise jndr à cinghe quartire a vie prengepàle d u cendre de d jè a piotrkowska a quale apparte ca jè u cendre commerciale e politeche d a cetate rappresende n inderessande gallerie a ciele apirte de sculture in bronze ca raffigurescene personagge famose nate aqquà o origgenarie de sta cetate apparte a camminate aleja gwiazd walk of fame de stambe hollywoodiane stellate e firmate da famose lodziane e a u particolare tratte pavimendate d a strade chiamate monumende de le cetadine lodziane a u cinghecendenarie d a cetate cu le nome de le cetadine ca onne condrebbuite a a realizzazziona soje sta vie rappresende u cendre d a cetate purcé grazie a a lunghezza soje cchiù o mene chilometre jedde divide jndr à doje d a d ave sede une de le cchiù prestiggiose scole de cineme d europe a pastwowa wysza szkoa filmowa telewizyjna i teatralna pwsftvit funnate jndr à u da u a scole ave indegrate pure le corse pu tiatre l imbortanze de sta scole jè date da u numere ierte depersonagge mbortande jndr à u munne d a cinematografije europèe ca l onne frequendate andrzej wajda roman polanski jerzy skolimowski krzysztof kielowski krzysztof zanussi e nu sbuènne de otre angore de le quale ttrede onne avute u premie oscar cumme reggiste roman polanski cu il pianista andrzej wajda pu nzieme de le ccrejazione sue zbigniew rybczynski pu film tango jndr à scole stonne pure stipate le produziune fatte duranne l anne de studie de le studinde pure le cchiù famose silvie berlusconi meláne settèmbre éte nu puliteche e mbrendetore tagliáne cape e criatore ind ô d u movemènde politeche forza italia ha state elètte p a prima vôte ind ô a camere e ha recupèrte a careche de presedènde d u cunzigghie ind ô e ind a xiv legislature facènne pure ad interim le funziune de menistre dell estere dell economije d a salute e d a funzione pubbleche moje stè deputate a camere u sciurnále forbes dice ca berlusconi ôsce è u crestiáne cchiù ricche d italie e u cchiù rricche d u munne cu nu patremonie insestemàbbele de miliardi di dollari ind ô è u prime figghie de na famigghie d a borghesije melanése l attáne luigi berlusconi jéve fadiatore a banghe rasini addò ha fadiate nzigne a ddevennà procuratore generale doppe ca l attanese nzuroje rosa bossi ex secretarie d u gruppe pirelli nascibbe silvio maria andoniètte ind ô e ppaole ind ô pure jidde mbrendetore ind ô pigghie a maturetà classeche ô licée salesiáne sant ambrogio de meláne tanne po s appundoje a facultáte de sciurisprudènze addò se lauri nlègge ind ô cu a lode presendanne na tése sus ô condratte pubblicetarie ca le facì pigghià a bborse de studie se nzuroje nd ô cu carla elvira lucia dall oglio e cu jèdde fáce file maria elvira detta marina e pier silvio ind ô se devorzie d a prima mugghiére e se nzore cu veronica lario miriam bartolini ex attrice ind ô cu jèdde ave trè ffile barbara eleonora e luigi indo decèmbre le mittene nu pacemaker ô spetále de cleveland stati uniti tarde tagliáne taranto greche andiche éte nu comune de crestiáne capeluéche d a provinge e ttèrze comune cu cchiù crestiane d a penisola tagliáne d u sud e u sediceseme cchiù popolose de totte l itaglie l area vasta ète costituite da comune e tarde ète a capefile tarde jè situate jndr à u gurfe de tarde sus a u mar ionio se estenne mbrà doje mare u mar granne e u mare pìccele da aqquà u nome de cetate de le doje mare nzieme a ppelone jndr à u territorie de ostuni br e a sanda marije de lèuche le rappresende une de le virtece ggiuste d u salènde aqquà stè nu granne puerte industriale e commerciale e de n arsenale d a marina militare tagliàne eppure d a maggiore stazione navale aqquà se iacchie pure n imbortande cendre ndustriale cu le stabbilimende siderurgece mbrà le quale stè u cchiù granne cendre siderurgece de europe petrolchimece cemendifere e de candieristeche navale jè pure attive jndr à l industrie d u liquore a provingia soje tène comune e jè dedite a l agricolture a a pesche e a l industrie jndr à le settore de aeronauteche alimendare tessile e a l artiggianate jndr à lavorazione d u legne d u vitre e d a cerameche tarde s affaccie totte sus a u mar ionio e face nu gurfe ca pigghie u nome da tarde e se stenne mbonde a basilicate jè mise a metre sus a u levèlle d u mare jndr à na zone chianeggiande ca s allonghe verse l asse nord nord ovest sud est e circunnate da nord ovest mbonde a est da l altechiane de le murge u territorie sue tène n estenzione de km e jè vagnate quase tutte da u mare essenne caratterizzate da a presenze de ttre penisole naturale e de n isole artificiale ca s à formate apprisse a u tagghie d a penisola origgenale fatte duranne a costruzione d u fossate d u castelle aragonese a cetate jè infatte canusciute pure cumme a cetate de le doje mare essenne vagnate da u mare granne luenghe a coste esterne racchiuse jndr à baia delimitate a nord ovest da a punde rondinelle e a sud da u cape san vito e pò da u mare piccele ca costituisce nu belle gruesse bacine inderne u mare granne chiamate cchiù frequendemende rada de mare granne purcé stonne sembre puggiate le nave ca aspettane jè separate da u mare piccele da nu cape ca u chide a gurfe oriendate verse l isole artificiale ca costituisce u nucleo origgenale d a cetate cullegate a u reste d u territorie grazie a u ponde de porta napule e u ponde girevole u mare granne jè ppure separate da u mar ionio da u cape san vito e dalle isole cheradi de san pitre e san paolo ste urteme furmescene n archipelaghe piccinne ca chiude precise precise l arche ideale ccrejate da a baia naturale d u mare granne u mare piccele jè da conziderarse nu mare inderne e allore presende probbleme de recange de l acque le doje sene sue sonde idealmende divise da u ponde punda penne pizzone ca nzecche a punda penne cu a punda pizzone u prime sene tène a forme de nu trianghele cchiù o mene addò le vertice meridionale sonde rappresendate da l aprture a est sus a u seconde sene e dall aperture a ovest sus a u mare granne tramite u canale naturale de porta napule u seconde sene tène invece a forme de n ellisse ca tène l asse cchiù granne ca mesure quasi quase km in direzione sud ovest nord est jndr à u prime sene jesse u fiume galeso tande le vinde quande le marèe inzieme a le sorgende sottomarine cu diversa salinità condizionescene l andamende de le corrende de tipe superficiale e de tipe profunne mbrà u mare granne e le doje sene de quidde piccele jndr à u mare granne e jndr à vanna settendrinale de tutte e doje le sene d u mare piccele sonde localizzate certe sorgende sottomarine nnomenate citre ca scettene acqua doce ca no se pò bevere mischiate a acqua salmastre dunanne a le acque d u mare na condiziona idrobiologgeche ideale pa coltivazione de le mitile ca normalmende se chiamane cozze u clime d a cetate espresse da le relevaziune d a stazione ca se iacchie vicine l aeropuerte militare de vurtàgghie jè tipicamende mediterranèe ma cu certe punde condinendale l inverne jè generalmende mite e chiovose ma non ge sonde infrequende le irruzione de aria fredde da est ca certe vote fanne arrevà le precipitaziune de neve assaije cavede e afose jè a staggione tarandine cu valore ca certe vote raggiungene le grade a cronologgije tradizionale assegne a date d a funnazzione de tarde a u n c le fonde tramandate da u storeche eusebio de cesarea parlane d u trasferimende de quacche colone spartane jndr à sta zone pe necessità de espanzione o pe questione commerciale chiste distruggenne l abitate indigene purtarene na linfa nove de civiltà e de tradiziune a struttura sociale d a colnie sviluppò jndr à u timbe na vere e proprie culuture aristocrateche addò a ricchezza soje avenève probabbilmende da u sfruttamende de le risorse d u territorie circostande ca ere assaije fertile ca avenìe popolate e difese da na serie de phrouria cendre fortificate piccinne in posiziona strateggeche tarde tène allore origgene andichisseme duranne u periode ellenisteche d a colonizzazzione greche jndr à u mezzoggiorne d itaglie a cetate addevendò une de le cchiù mbortande d a magna grecie jndr à stu periode addevenìe na putenze economeche militare e culturale de cchiù o mene trecindemile abitande addò nascerene filosofe streteghe scitture e atlete divendanne pure sede d a scola pitagoreche tarandine a seconde cchiù mbortande apprisse a quedde de metaponto accumenzanne da u n c tarde addevenìe a cetate cchiù putende mbrà chidde ca costituirene a lega italiote jndr à u n c trasìe in conflitte cu rome guerra tarentina inzieme a l alleate sue pirro re de l epiro ma perdìe definitivamende jndr à u n c duranne a seconda uerra puniche tarde aprì le porte a annibale jndr à u n c ma avenìe punite da rome ttre anne cchiù tarde cu a strage de le cittadine sue e cu u sacchegge quanne fabio massimo a reconguistò jndr à u n c avenìe dedotte na colonia romane colonia neptunia invece jndr à u n c avenìe erette a municipium jndr à u medioevo avenìe conguistate da totila jndr à u e repigghiate da narsete jndr à u espugnate da le longobbarde avenìe repigghiate da l imberatore costandine ii jndr à u pe pò passà jndr à le mane de romualdo duca longobarde de benevento e turnà a le bizandine jndr à l conguistate da le saracene jndr à l jndr à l e jndr à u l imberatore niceforo foca a facìe recostruì jndr à u occupate jndr à u da robberte u guiscardo addevenìe u cendre de nu putende feudo da u a u devendò nu fiorende prengepate prengepate de tarde addevenìe pò mbortande puerte militare sotte a le spagnule fine a decadè jndr à u xvii sechele sotte a le borbone tarde avenìe aunìte a u regne d itaglie jndr à u u aguste d u apprisse sei anne de fatie avenìe inaugurate a a presenze de umberto i de savoia l arsenale militare marittime ca ne aumendò l imbortanza soje da nu punde de viste economeche militare e demografeche duranne a prima uerra mundiale tarde avenìe scacchiate cumme base da le flotte navale tagliàne frangese e inglese duranne a seconda uèrre mundiale a cetate subbìe nu bombardamende storicamende arrecurdate cumme a nuttate de tarde a seguite d u quale se cundàrene vittime mbrà civile e militare jndr à u avenìe inaugurate da u presidende d a repubbleche gesèppe saragat u iv cendre siderurgeche italsider u cchiù granne cendre pa produzione de l accaie in europe grazie a sta nova realtà industriale e disponenne de nu granne puerte mercandile a cetate canuscìe n otre e cchiù marcate slange de l economije locale cu na conseguende aumende d a popolazzione e d u reddite pro capite e divendanne jndr à l anne successive zone de insediamende de cemendificie raffinerie e industrie metalmeccaneche u comune de tarde se n a sciute in disseste finanziarie purcè téne nu sacche de dèbbete u ottommre date jndr à quale ha state dichiarate u disseste finanziarie u comune tenève dèbbete accertate pe ma jndr à u mese de marze u cape d a commissione de liquidazione de tarde frangische boccia ha ditte ca le dèbbete supranescene le miliùne de euro e le trasute arrivane a miliune de euro onne ditte ca u disseste de tarde è u cchiù gruesse disseste ca ha maje state in itaglie e u seconde disseste finanziarie d u munne apprisse quidde d a cetate americane de seattle a giunda comunale ca a causate u disseste ere cumannete da u sinnache rossana di bello e u vicesinnache michele tucci osce a die se ste svolge u processe pe valutà de ce jè a colpe u stemme civiche de tarde avenìe recanusciute ufficialmende u dicemmre d u u die uagnone a cavadde d u delfine raffigurate sus a u stemme se ispire a quidde de le turnise magno greche d u periode de massime splendore d a cetate jndr à u na precedende versione d u stemme raffigurande n omme adulte coronate a cavadde de nu delfine ca mandene jndr à mane destre nu tridende e jndr à quedda sinistre nu scude cu sopre nu scorpione a u poste d u drappe de osce a die sostituì u stemme ca stave angore apprime ca raffigurave nu scorpione suggerite da pirro e ca osce a die jè ausate cumme simbele d a provinge de tarde mbrà a nuttate de l e d u novemmre pe vie de l imbortaznza strateggeca e militare soje a cetate subbì nu devastande attacche da vanne d a royal navy a denameche de l azione avenìe attendamende studiate da le giappunise pe pò ausarle jndr à l attacche a a base de pearl harbor duranne quedda notte apparecchie d u tipe farey swordfish ca tenèvene silure e bombe se nzipparene da a portapparecchie inglese illustrious ca se acchiave a miglia da a coste scortate da le nave da battagghie malaya ramilies valiant warspite de le ingrociature gloucester york e da cacciatorpediniere a u comanne stave l ammiraglie andrew cunningham le apparecchie inglise partite jndr à doje ondate successive arrevarene indisturbate a tarde grazie a na precedende ricognizione ca non g avenìe condrastate da a difese tagliàne le pilote nglise canuscevane perfettamedne le aunità da culpì ca erene mbrà l otre dotate de rezze parasilure insufficiende e prutette da quacche ballone de sbarramende jndr à l attacche a flotte tagliàne avìe danne tuèste tuèste a corazzate conte de cavour avìe le danne cchiù gruèsse venenne parzialmende affunnate pò avenèrene danneggiate le corazzate caio duilio e littorio e l ingrociatore trende danne avenèrene repurtate pure da doje cacciatorpediniere libeccio e pessagno avenèeren attaccate pure nu sacche de deposite de carburande sus a terraferma spiccianne u vulanze avère state de muerte e de chiste civile e de ferite pure ca u bollettine de uerre d u comande supreme n d u novemmre diceve ca non g avera stà nisciuna vittime une de le tragece recorde de quedda battagghie pe l abitande de tarde testimone d u fatte avère state quidde de sendè da u mare le luccule straziande e de sofferenze de le militare tagliàne mbarcate sus a le nave sckuasciate vittime de le bombardaminde tarde presende sus a u territorie sue architetture ca testimoniescene l imbortanza soje storeche e culturale da le andiche luèche de culto mbrà le quale le reste d u tembie dorico le reste archeologecce de le necropoli greche romane e de le chiaute a camere a cripte d u redentore a le palazze ca appartenevane a le famigghie nobbele e a le personalità illustre d a cetate mbrà le quale palazze pantaleo e palazze d ayala valva u palazze cchiù mbortande d a cetate nove jè u palazze de le ufficie pu quale jndr à u ha accumenzate u restaure e onne state investite miliune de euro mbrà comune e provinge de tarde a cetate offre pure na ricca varietà architettoneche a testimonianze d a forte releggiosetà e devozione se vè da u romaneche a u barocco da a facciate d a cattedrale de san catavete da u gotiche d a chiesere de san dumeneche maggiore a le forme decisamende cchiù elegande de le chiesere da le linèe rinascimendale e neoclasseche numerose pure le cripte le monastere le sanduarie e le edicole votive dedicate a san catavete vescove irlandese muèrte a tarde jndr à u vi vii sechele d u quale ospite u sepolcre avenìe costruite jndr à seconde metà d u x sechele durande le fatìe de recostruzione d a cetate vulute da u mberatore bizzandine niceforo ii foca sus a le reste de n edificie releggiose medievale ca resalive almene a u vii sechele jndr à l xi sechele u mbiande bizzandine avenìe rimaneggiate e se costruì a cattedrale de osce a die a chiande basilicale jndr à u avenìe aggiunde a facciate barocche jndr à u xii sechele avenìe nzippate u cambanile normanne scuasciate successivamende a u terramote d u e recostruite duranne le fatìe de restaure d u a cattedrale mesure metre de lunghezze e de larghezze ave na navate cendrale doje laterale e nutransette a n navate jndr à zone nnande a facciate romaneche ca corrisponde a u pronao de osce a die avenèrene pigghiate le chiaute de le personagge cchiù mbortande d a cetate u ponde girevole o ponde de san frangische de paola jè a strutture ca culleghe l isole d u borghe andiche cu a penisole d u borghe nuève inaugurate u masce da l ammiraglie ferdinando acton u ponde sovraste nu canale navigabbele luènghe metre e larie metre ca aunisce u mar granne a u mare piccele u ponde mesure attualmende metre de lunghezze e metre de lariezze u ponde aveniè costruite affianghe a u castelle aragonese pe nu picce d u re ca vulè ccu passave a u cendre d a cetate invece ca quacche cinde metre cchiù nnande ce u ponde avesse state costruite cchiù nnande non ge s avesse scettate nderre nu torrione d u castelle a strutture avenìe cchiù nnande rimodernate jndr à l anne indroducenne nu funzionamende de tipe elettriche ma mandenenne comungue inalterate le pringipie ingegneristeche d a costituende direzione d u genie militare pa marina u proggette avenìe realizzate da a società nazionale officine de savigliano pe tutte quidde ca riguardave le organe meccanece e le cumanne elettrece u ponde nuève avenìe inaugurate da u presidende d a repubbleche giuanne gronchi u marze e avenìe inditolate a san frangische de paola prutettore de le crestiàne de mare l ipoggeo de beaumont bonelli bellacicco se iacchie jndr à u borghe andiche de tarde in corse vittorio emanuele jè na strutture ca conde a storie de tarde partenne da l epoca geologgeche risalende a cchiù o mene miliune de anne fa cu successive tracce magno greche bizzandine medievale e d u xviii sechele l ipoggeo se sviluppe sus a ttre levèlle pe nu totale de metre quadrate e pe metre sotte u levèlle d a strade a l inderne sue se iacche nu banche de rocce calcarea sus a quale se ponne ammirà le reste fossile de le mitile tipece de tarde le mure perimetrale sonde de origgene bizandine invece jè assaije probbabbele ca u mure ca divide a strutture da u mare pò avè origgene magno greche l ipoggeo tène infatte nu sbocche esclusive a u levèlle d u mare ca dè a possibbeletà de scè direttamende sus a battigge d u luenghe a u mare d u borghe andiche sus a sta strutture ha state nzippate in epoca successive u palazzo de beaumont bonelli residenze d a marchese de beaumont e d u pringipe bonelli marite a jedde tutte e doje le strutture pure ca sonde private sonde a disposizione de le visitature gratuitamende purcé quiste jè patrimonie d a storie e de l arte de tarde apparte a stu ipoggeo ne stonne otre e acchiate jndr à cetata vecchie e ogne sciurne u numere de le ipoggèe acchiate aumende u castelle aragonese o castel sand angele occupe cu a chianda quadrangolare soje e u vaste cortile cendrale sue l estreme anghele de l isola sus addò nasce u borghe andiche d a cetate u prime nucleo d u castelle risale a u quanne le bizandine avviarene a costruzione d a rocca a protezione de l attacche de le saracene e d a repubbleche de venezia sta prima fortificazione ere fatte da torre ierte e strette da le quale se combatteve cu lange frecce petre e uegghie asckuande jndr à u avenìe realizzate nu prime canale navigabbele cchiù stritte e cu sponde irregolare pe conzendì u passagge de mbarcaziune piccenne e migliorà a defendibbeletà d u castelle jndr à u ferdinando ii d aragona ingarecò l architette frangische di giorgio martini de amblià u castelle e de darle a strutture ca tène osce a die e rimbiazzà a tipologgie medievale de le torre congepite pa difese piombande a fortificaziona nove avera combrendere sette torre de le quale quattre aunìte mbrà lore a formà nu quadrilatere e le remanende ttrede allineate luenghe u fossate mbonde a u mar piccele le quattre torre avenèrene inditolate rispettivamende a san cristofalo a san lorenzo a a bandiere e a a vergine annunziate jndr à u avenìe aggiunde sus a u late verse u mar granne u rivelline de forme triangolare mbrà a torre d a bandiere e a torre san cristofalo u castelle avenìe spicciate jndr à u cumme resulte da l ingisione de na lapide murate sus a porta paterna a fortezze de laclos jè na fortificazione fatte nzippà sus a l isole de san paolo pe volondà de napoleone bonaparte a a fine d u settecinde l imberatore a vulìe pa protezione d a cetate de tarde quanne decidìe de fà d a cetate une de l avamboste sus a u mar mediterranèe a conducere avère state u generale d artiglierie pierre choderlos de laclos ca remanìe aqquà brucate da u a u anne jndr à u quale se penze ca u cuerpe sue avenìe scettate jndr à u mare pe odie condre a le frangise a fortezze rappresende angore osce a die nu preggevole esembie de architetture militare d u passate assaije mbortande pure da u punde de viste paleodologgeche pa presenze de reste fossile osservabbele jndr à le bluecche de calcare cu u quale a strutture ha state rivestite u studie de le necropole scuperte jndr à cetate ha furnite a le archeologe na granna quandità de mbormaziune sus a suggettate sus a culture sus a l arte e sus a fatie de le andiche popole d u periode greco romane le reste acchiate testimoniescene a presenze de vere e proprie rituale funerarie le brucaminde se facevane pe inumazione ca vo ccu dice brucanne le muerte in posizione fetale ma pure cu a cremazione ca vo ccu dice asckuanne le cuerpe de le muerte e conzervanne le cenere jndr à n urne jndr à le chiaute avenève mise u correde funerarie solitamende legate a a vita de ogne sciurne de l individue pertanne le stesse avenevane corredate cu utensile robbe da mangià e gioielle tendanne de imità a case d u muerte jndr à le necropole de tarde se ponne riscontrà differende tipe de chiaute le brucaminde se iacchiane jndr à sette site archeologgece a necropole de via marche le chiaute a camere de via umbria de via sardegna e de via pio xii u chiaute a semicamere de via alto adige l ipoggeo genoviva de via polibio e u chiaute de le atlete de via frangische crispi l oasi palude la vela jè n area naturale protette de proprietà demaniale a valenze naturalisteche ambiendale ca se iacchie sus a le sponde d u mar piccele l ambiende jè prevalendemende de tipe palustre cu cannete e macchie mediterranèe ambie acquitrini e zone periodicamende sommerse l avifaune jè caratterizzata da na colonie stanziale de airone cinerine ma duranne le mise invernale a popolazione aumende assaije proprie pe numere e pe specie se sgnalane infatte gru cicogne fenicottere volpoche falche pescature a flore presende ambie salicornieti orchidee spondanee e pinete de pino d aleppo l oasi avene ausate cumme cendre de irradiamende de l avifaune ca colonizze chiane chiane le aree tutte atturne e ha state gestite da u wwf de tarde ca ha svolte attività de monitoragge e andi bracconagge fine a quacche anne fa sus a u lungomare d u borghe andiche nu pannelle in cerameche de metre quadrate raffigure a leggende d a colonizzazzione greche e d a successive nascita de tarde l opere realizzate da l artista silvana galeone sus a nu proggette d u cendre culturale filonide se ispire a u mite de l eroe spartane falanto e a u response de l oracolo de delfi da jidde inderrogate u quale sendenziò quanne vide chiovere da u ciele serene a conguistà territorie e cetate falanto vedenne chiangere a mugghiera soje ethra ca u nome sue in greche significave ciele serene retenìe ca l oracolo s avere avverate e se preparò a fondà a cetate soje e li davìe u nome de saturo località angore esistende a quacche chilometre da a cetate ualanze demografeche d a popolazzione furastiere residente a tarde riferite a u decemmre u dialette tarandine affonne le origgene sue jndr à l andichità quanne u territorie ere dumenate da le popolazziune messapeche a colonizzazzione de le grice ca vedìe affiorà taras none sulamende cumme cetate cchiù mbortande d a magna grecie ma pure cumme cendre culturale poeteche e teatrale ha lassate nu notevole influsse linguisteche sia da nu punde de viste lessicale ca morfo sindatteche nonchè nu particolarisseme accende ca seconne le studiuse avera corrisponnere a l andica cadenze doriche chiste influsse sonde angore osce notabbele jndr à le parole de origgene greche jndr à u corse de le sechele u dialette ha subbìte le influenze linguisteche de le dominaziune bizzandine longobbarde normanne angioine e pure da lènga arabe spagnole e napuletane le rite d a sumane sande de tarde rappresendane une de le evende cchiù mbortande ca se svogene jndr à cetate a partì da a dumeneche de le palme jndr à u scirune addò se arrecorde a trasute de gese criste a gerusalemme le doje prengepàle confraternite d u comune de tarde quedde de l addulurate appartenende a a chiesere de san dumeneche maggiore ca se iacchie jndr à tarde vecchie e quedde d u carmine appartenende a a chiesere d u carmine ca se iacchie jndr à vanna nove fanne le gare pe l aggiudicazione de le statue e de le poste de le doje processiune quedde de l addulurate e quedde de le mistere jndr à n assemblee fatte apposte u segretarie o une de le assistende d u priore bandisce l asta ca vè nnande fine a quanne u simbele o statue avene aggiudicate a u confratelle ca ha fatte l offerta cchiù ierte u ricavate de l asta avène devolute jndr à u corse de l anne pe iniziative benefiche u palie de tarde jè na manifestazione tradizionale in costume ca inglude na gare de varche a reme le sckife abbinate a le dece riune d a cetate istituite jndr à u se ripete ogne anne l masce in concomitanze cu le celebbrazziune in onore de san catàvete patrone d a cetate ca spicciane u masce a seconda e urtema gare se face jndr à terza dumeneche de luglie u palie o torneo de le riune se face jndr à l acque d u mar granne e d u mar piccele addò partecipane le rappresendande de le dece riune ogne equipagge jè comboste da doje marenare abbiggliate cu n abite storeche a gare se svolge effettuanne in mene de mezz ore u periplo de l isole ca costituisce u borghe andiche d a cetate a u termine d u quale u presidende d a giuria decrete le vingiture mbrà le imbarcaziune arrevate a u traguarde ca se iacchie sotte a u ponde girevole e se donne uerre mbonde all urtema vogate u vere trofeo avene però conzegnate sulamende apprisse a seconda gare ca se face a luglie sommanne le pundegge de le doje gare u torneo jè affiangate pure da u trofeo de le inderforze addò partecipane le forze de l ordine e u torneo de le canoe abbinate a le sei circosciziune quanne se parle d inguinamènde tarde stè cchiù nguaiate de tutte jè a cetate pesce inguinate d itàglie e d europe nu tenime nu sacche de crestiàne ca morene de tumore purcè a tarde nu tenime le velene de l industrie e da sus a diossìne sime accussì inguaiate ca pure l ines inventario nazionale delle emissioni e loro sorgenti dice ca sime pegge d a cetate cinese de linfen toxic linfen e d a rumene copa mic ca sonde le cetate cchiù inguinate d u munne a tarde jè presende u d a diossine tagliàne e d a diossine europea jndr à dece anne malattie cumme leucemie mielome e linfome onne ccrisciute d u a tarde stonne chile de diossine u triple da a diossine du u disastre de seveso a cetate lombarde condaminate jndr à u pe quanne riguarde a diossine se spanne sus a na vasta area sciugrafeche a seconde de le vinde soprattutte tramite u camine de l imbiande de agglomerazione ierte de l ilva le imbiande de l ilva scettavene jndr à u u d u totale d a diossine tagliàne ma seconne le associaziune ambiendalisteche a percenduale jndr à u ha nghianate a u purcè ha state pure spustate l aria a cavede d u stabbilimende de genova jndr à u nasce u comitate cetadine taranto futura cu l obiettive de stimolà a classe politeche a na severe prese de posizione jndr à le combronde d a granne industrie l ilva soprattutte sospettate da u crescende numere de muerte pe neoplasie u comitate pe vosce d u presidende sue u giudice onorarie avv necole russo se face promotore n anne apprisse de nu referendum popolare ca riguarde a chiusure totale o parziale de l ilva sus a scorte de quanne già s à fatte pu stabbilimende de genova jndr à u decemmre a reggione pugghie ha appruvate a maggioranze na legge reggionale condre a le diossine a legge obbleghesce a nò subranà certe limite sus a le emissiune industriale a partè da l abbrile l ilva cumme le otre aziende onna scennè sotte a nanogramme oe metrocube endre u jndr à u febbrare na cangiamende a a legge reggionale ha però allungate le timbe pu prime tagghie de le limete de diossina a nanogramme a metrocube spustanne da u prima abbrile a u sciugne a trasute in vigore d u limite stesse stu cangiamende ha state necessarie purcè u ministre de l ambiende avere minacciate de mbugnà a legge u novemmre u comitate alta marea contro l inquinamento ha organizzate na granna manifestazione replica d a precedende ca se facìe l anne apprime u novemmre condre a l inguinamènde e a favore d u referendum popolare sus a le sorte de l ilva a u quale partecipane nu numere de cetadine ionece stimate cchiù o mene jndr à aunità jndr à u quartiere tammorre croce s ha acchiate na ierta congentrazione de berillio sus a le strade st elemende chimiche jè cangeroggene pe l omme da u luglie a procure de tarde pe màne de le giudice patrizia todisco e franghe sebastio onne accusate l ilva s p a de essere a prengepàle fonde de nguinamende e onne decretate ca l aziende s adda mettere apposte oppure adda achiudere mbrà u vi e u iv sechele n c grazie a le partecipaziune a le feste panelleneche ce se celebbravane cu gare de gennasteche se instaurarene rapporte de tipe sportive mbrà le cetae de tarde e a grecie condinendale quanne le sciueche olimbece raggiungerene na certa mbortanze a le combetiziune pigghiarene parte pure le popole d a magna grecie combrese le atlete tarandine proprie jndr à stu periode le atlete de tarde se affermarene in imbortande discipline olimbeche mbrà chiste u cchiù mbortande avere state icco mediche ginnasiarche e maestre nonché funnatore d a gennasteca medeca e d a diete atleteche vingitore d u pentathlon jndr à olimbiade n c le avenìe dedicate nu monumende jndr à u tembie de giunone a olimpia a tesitmonianze de sta vittoria soje testimonianze fondamendale de le vittorie a le sciuche de ilimpia jè pure u famose atlete de tarde ca tène u sarcofago esposte a u musèe nazionale archeologgeche de tarde da le analese effettuate sus a le tre anfore panatenaiche acchiate inzieme a u sarcofago ha state possibbele dedurre ca l atlete se affermò jndr à doje specialità d u pentathlon lange d u dische e zumbe cu le halteres pese a forme de semilunata jndr à u pugilate e jndr à corse cu a quadriga l imbortanze d u sport ere particolarmende sendute a tarde tande ca ve se celebbravene spesse manifestaziune sportive jndr à u ginnasie tarandine infatte a giovendù se esercitave a cuerpe nude e se allevave jndr à le varie specialità sportive apprisse quidde de crotone e de siracusa le atlete de tarde erene tra le cchiù famuse d a magna grecie accussì mbortande jndr à storie olimbeche andiche ha state tarde ca jndr à l olimbiade de pechine ha state allestite na mostre cu l atlete de tarde sezione rari cu manoscritte incunabole cchiù o mene cinghecendine nu sbuenne de opere d u seicinde d u settecinde e de l ottecinde e pergamene nate jndr à u cumme labboratorie demaniale de biologgie marine pa ricerche applicate a a molluschicolture l istitute sperimendale talassografeche attilio cerruti ave a seda soje in via roma e jè inditolate a u fondatore sue pe le merete acquisite in cambe sciendifeche attilio cerruti ingremendò notevolmende l attività sciendifeche e u patrimonie d u labboratorie ospitate jndr à doje stanze congesse da u comune fine a u trasferimende presse a sede de osce a die costruite jndr à u in stile rinascimendale trasute a fà parte definitivamende d u consiglie nazionale de le ricerche jndr à u face riferimende a u comitate nazionale pe le scienze e le tecnologgie de l ambiende e de l habitat a sede de l istitute jè a l inderne de nu parche vicine a u canale navigabbele quindi jndr à na posizione privileggiate pe l accesse a mar piccele e a mar granne a disponibbiletà de moderne attrezzature de labboratorie jndr à u cambe d a spettrofotometrie a assorbimende atomeche d a gascromatografie d a cromatografie liquide a pressiona ierte d a spettrometrie de masse d a polarografie e de l analese automateche de le acque e a disponibbeletà de n imbarcazione de metre ne face nu cendre ideale pe l attività de ricerche pu cambe marine sonde inoltre presende jndr à le locale camere termostateche pe colture de organisme marine animale e veggetale e vasche de metre cube alimendate cu l acque de mare le prengepale cambe de ricerche sonde biodiversità d a flora battereca marine colture de le alghe a fine energetece fanne parte de l istitute pure nu musèe e na bibblioteche u museo condène na collezione de cchiù o mene reperte riferite a a vite d u mare e a a ricerche certe ca risalene a u xix sechele invece a bibblioteche jè dotate de n emeroteche cu periodece naziunale e riviste indernaziunale eppure de volume e na ricca collezzione de estratte e monografije a fondazione marittime ammiraglie michelagnoli se mette cumme scope de favorìe a culture umanisteche sciendifeche e tecniche d u munne d u mare e valorizzà e promuovere a ricerche marine nate u masce cu u patrocinie d a marina militare tagliàne tène sede a corso umberto i a u numere e jè nditolate a l ammiraglie tarandine alessandro michelagnoli ca condrebbuì apprisse a a seconda uerra mundiale a a rinascita d a marina e ne recuprìe jndr à l anne u massime ingareche de cape de state maggiore a fondazione opere d indese cu organisme universitarie e d a ricerche naziunale e reggioanle mbrà chiste cu u consorzie nazionale interuniversitarie pe le scienze d u mare e u consiglie nazionale de le ricerche e ause professionalità de ingegnere architette biologe geologe oceanografe ufficiale d a marina collabborature d u munne istituzionale e industriale ca onne a disposizione nu labboratorie de mbormateche pe l editorie elettroneche pe le applicaziune e le banghe date multimediale sus a u munne marine na mediateche e na bibblioteche ricche de diapositive fotografie documinde multimediale e libbre pertinende eppure na gallerie d a scienze e d a tecniche cu opere de elevate valore sciendifeche divulgative a cetate jè sede pure de nu sbuenne de licei istitute e bibblioteche le prime a nascere furene u liceo ginnasio archita jndr à u u liceo sciendifeche gesèppe battaglini e l istitute tecniche pe le attività sociale maria pia de savoia tutte e doje nate u u liceo archita avenìe istituite inizialmende cumme collegge maschile pe le uagnune de bbona famigghie invece l istitute maria pia de savoia nascìe cumme scola private de avviamende professionale pa femmene jndr à cetate stè na sede pure d u liceo ginnasio statale aristosseno ca pu rame linguisteche prevede l indirizze indernazionale sperimendate sule jndr à otre picche cetate tagliàne a cetate jè sede d a seconda facoltà de ingegnerie d u politecneche de bari e de nu sacche de corse de laurea erogate da l università de le studie de bari e jè pure sede decendrate d a lumsa libbere università maria ss assunde de rome e de l università cattoleche d u sacro cuore de melàne pò u masce u rettore de l università de bari giuanne girone ha firmate u decrete ca sangisce l autonomie de le seconde facoltà de economije e giurisprudenze e de scienze matemateche fiseche e naturale accumenzanne da u ottommre quiste costituisce nu passe mbortande verse l istituzione de l università de le studie de tarde ca ha state pure oggette de numerose disegne de legge mbonde a osce senza conglusione u musèe nazionale archeologgeche de tarde idendificate pure da l acronime marta jè n imbortande musèe archeologgeche addò jè esposte mbrà l otre une de le cchiù mbortande collezziune de manufatte de l epoca d a magna grecie mbrà tutte le famuse ore de tarde u musèe ca se iacchie in corso umberto i ha state funnate jndr à u e occupesce a sede de l ex convende de san pascale de baylon edificate jndr à u xviii sechele l archeologhe luigge viola vuleve farne nu musèe d a magna grecie ma jidde ha sembre state dedicate prengepalmende a a documendazione archeologgeche de tarde e d u reste d a pugghie u musèe tène dece stanze a u prime piane e quindece stanze a u seconde ca onne permesse de fà nu percorse espositive cronologgeche a partì da a fase neoliteche d u territorie tarandine pe arrevà a l età bizandine passanne pa colonizzazzione greche a civiltà romane e a cetate tardeandiche jndr à une de le stanze stè custodite pure u chiaute de l atlete de tarde le resturande tradizionale d a cetate offrone na cucine ca miscke le frutte de mare cu le prodotte d a terre condite cu l ottime uegghie extravergine de alie tarandine uegghie terre tarandine dop le piatte tipece cumme le cavatelle cu le cozze u risotte a le frutte de mare u vurpe e u pesce a a griglie sonde accombagnate da ortagge crude o cucinate jndr à le mode cchiù varie le pumedore le peperusse le marangiane le scarcioppole e le legume sonde particolarmende sapurite e non ge n ammà scurda de le chiangarèdde cu le cime de rape o a u ragù eppure le muzzarelle e le pruvulune frische o le involtine de vitelle e le fegatine a a brace accumbagnate cu le vine d u territorie aleatico de pugghie doc lizzano doc martina franghe doc primitivo de manduria doc marange mandarinem clemendine clemendine d u gurfe de tarde igp uve fiche e melune russe non ge mangane maje sus a le tavule mbandite accussì cumme le doce de miele e cu a paste de amennele o le cchiù tipeche carteddàte sannacchiùdere e pettole fatte jndr à l occasione de particulare festività o ricorrenze tarde ha date le natale e ha ospetate nu sacche de personalità illustre ca onne condrebbuite fine da l andichità a scrivere a storie a cetate da u felosofe pitagoreche archita ca facìe na politeche de sveluppe ca purtò tarde a devèndà a metropole cchiù ricche e mbortande d a magna grecie a u drammaturghe livio andronico prime traduttore in latine de l odissea de omero jndr à l epoche note cumme odusia se arrecordene pure u vescove irlandese san catavete patrone d a cetate e u combatrone sand egidio marije da tarde uniche sande d a chiesera cattoleche nate a tarde pe mutive de studie onne state pure l attore rodolfo valentino e u cinghe vote presidente d u consiglie de le ministre eppure presidende d u partite d a democrazia cristiana aldo moro livio andronico in latine livius androni cus ha state nu poete drammaturghe e attore tiatrale latine de origgene tarandine jndr à le fonde andiche jè cu frequenze indicate semblicemende cu u nomen livio ca pigghiò na vote addevenute libberte da a gens addò avère trasute a fà parte quanne arrevò a rome mandenìe sembre assumennele cumme cognomen u nome sue greche de andronico le fonde andiche dicene inoltre u nome de lucio livio andronico de nascite e culture greche jidde facìe rappresendà a rome jndr à u n c nu dramme tiatrale ca jè tradizionalmende conziderate a prima opera letterarie scritte in lènga latine combonìe cchiù nnande numerose otre opere probbabbilmende traducennele da eschilo sofocle e euripide cu l intende de avvicinà le uagnune romane a u studie d a letterature traducìe jndr à verse saturne lodissea de omero le picche frammende ca onne remaste de l opera soje permettere de rilevà l influenze da a coeve letterature ellenisteche alessandrine e na particolare predilezione pe l effette de pathos e le preziosisme stilistece successivamende codificate jndr à lènga letterarie latine pure ca a soje odusia remanìe a lunghe in use cumme teste scolasteche l opera soje avenìe conziderate in età classeche cumme assaije primitive e de scarse valore tande da essere generalmende scettate nderre le prengepàle manifestaziune ca se fanne jndr à cetate duranne l anne sonde na ricostruzione topografeche ca resulte attendibbele d a tarde andiche jè assaije difficile in quande a configurazione edilizie de osce a die d u borghe andiche jè u resultate d u millenarie sovrapporse de indervende urbanistece le condinue demoliziune e recostruziune ca s onne succedute spesse reusanne materiale e reste architettonece de varia provenienze onne condrebbuite significativamende a a scangellazione de le tracce d u passate a quiste se vonne a aggiungere u trasugamende de le reperte archeologgece e le scave distruttive operaziune ca onne rese nu sacche de vote avveramende difficile a fatije de le studiuse mbegnate jndr à combrensione d a cetate greche romane ca jndr à l attribbuzzione a le reperte d a giuste idendità e ubicazione mbonde a l unità de l itaglie a cetate ere arroccate esclusivamende sus a l isole sulamende infatte mbrà u e u se demolirene le fortificaziune presende jndr à cetate andiche danne accussì inizie a a crescita d a cetate nove fore da le mure e allore a a pianificazione de doje borghe distinde u borghe andiche e u borghe nuève osservanne a cetate da u punde de viste urbanisteche jndr à u borghe andiche se ave n indriche de vicole derivande da a costruzione de abbitaziune qusnde cchiù possibbele addensate pe sfruttà tutte u spazie disponibbele e pe facilità a difese quanne stavene le invasiune invece jndr à u borghe nuève prevale n ordinamende cchiù razionale quase a chianda de ippodamo cangiate successivamende jndr à na conformazione a vendaglie pe colpe d a particolare conformazione d u territorie le nuclei urbane se onne sviluppate sus a striscie de terre ca divide u mar piccele da quidde granne cu a conseguenze de avere date a a cetate na caratteristeca forme a imbute a ovest e a nord ovest se iacchie u quartiere tammorre croce in tagliàne tamburi croce cu a punda rondinelle ca costituisce une de le doje punde estreme d a coste vagnate da u mar granne eppure a zone industriale e u puerte mercandile a nord d u mar piccele allore in posizione cchiù decendrate se iacchie invece u quartiere paolo vi a sud est u quartiere tammorre croce jè collegate tramite u ponde de porta napule a l isole ca rappresende u cendre storeche d a cetate e jè pe stu fatte chiamate cetate vecchie l isola costituisce u nucelo origgenale de tarde e jè devenute tale jndr à u quanne onne tagghiate a penisola prengepàle pa costruzione d u fossate d u castelle aragonese trasformate cchiù nnande jndr à u canale navegabbele ca mette in comunicazione u mar piccele cu u mar granne sembre jndr à u stesse anne avenìe costruite u ponde girevole pe collegà l isola a u quartiere borghe ca rappresende u core d a cetate procedenne verse sud est se iacchiane le quartire tre carrare battisti itaglie mondegranare solito corvisea e salinella angore cchiù a sud se iacchiane le quartire de talsano palumbo san donato e san vito lama carelli cu u cape san vito ca costituisce l otre punde estreme d a coste vagnate da u mar granne sus a penisole naturale avende cumme estremità a punde d a penne in mar piccele e ca segne u confine mbrà u prime e u seconde sene d u mar piccele non ge stonne nuclei abitate u abbrile a frazione de statte s avere separate da tarde devendanne comune autonome tarde adda dicere grazie da sembre a le mare sue pe l esistenza soje u mar piccele soprattutte ha rappresendate da le timbe andiche a fonde primarie de sostendamende pe le residente a pesca tarandine infatte tène na tradizione andichissime accussì cumme a colture de le frutte de mare a tarde magno greche ere n imbortande cendre de scambie commerciale soprattutte cu a grecie e l asia minore jndr à u mar piccele soprattutte ere assaije fiorende l industrie pa lavorazione d u bisso e pa produzione d a porpora sulamende apprisse u se svilupparene le attività legate a u puerte cumme chidde de trasformazione de le prodotte ittice e de commercializzazione de le uegghie de le vine e de le ostriche ma jè jndr à seconda metà d u xx sechele ca a cetate se consolidesce definitivamende cumme mbortande cendre industriale e commerciale accumenzanne da u scennare ha state istituite a zona franghe de tarde a zona franghe jè nu territorie de nu state addò le aziende e le imbrese ca operane godene de nu speciale reggime fiscale agevolate stu status avène congesse a aree particolarmende disaggiate pe le quale se cerche de rilangià l economije atraverse l instaurazione de mbrese piccenne e medie sus a u territorie jedde se estenne sus a le territorie de le quartire tammorre croce isola porta napule e paolo vi l area vasta de tarde téne comune e tarde ète u comune capofile a convenzione pa ccreazzione de st area vasta ha state firmate jndr à u l ente ca onne aderite a l area vasta so quase tutte le comune d a provinge de tarde a provinge de tarde e quacche associazione de comune l area vasta se occupe mbrà l otre cose d a redazione de nu piane de urbane de mobbilità jndr à le comune ca ne facene parte e de nu piane de congertazione pu rilange turisteche d a zone inderessate le collegaminde stradale prengepale sonde rappresendate da a strada statale tew da u puerte mbonde a l ingroce de l asse d u ponde de punda penna e pe tutte st urteme mbonde a via cesare battisti forme a tangenziale nord est de tarde ca permette de vedè totte a cetate ioniche u mar piccele cu le miticolture sue e a cambagna pugghiese le collegaminde ferroviarie sonde assicurate da trenitalia sie cu a calavrie ca cu bari e brinnese e pò verse tutte le località servite da le linèe ioniche e adriatiche tarde jè pure collegate a u reste d a pugghie grazie a le ferrovie sud est cu doje staziune u puerte mercandile de tarde seconde in itaglie pe traffiche de merce jè localizzate sus a coste settendrionale d u gurfe sue l installazione cchiù recende jè costituite da u terminal container mise sus a u mole polisettoriale na strutture modernissime comblete de sisteme telematece e torre de condrolle cu na capacità de stoccagge e movimendazione de le merce de cchiù o mene di teu anno u puerte turisteche de tarde se iacchie sus a u molo sand eligio jndr à vanne d u borghe andiche nnande a u mar granne a strutture prevede poste varche e jè dotate de pondile fisse e galleggiande de na banghine e de nu scale de alaggio de piazzale de rimessagge de parchegge e aree verde attrezzate avenene pure erogate servizie de ricezione e ristore e tutte le servizie connesse cu u turisme nautiche attracche attrezzate riparazione rifornimende carburande mbormaziune turisteche eppure attività ricreative sportive culturale e artisteche l aziende ca gestisce u servizie de trasporte pubbleche sus a tutte u territorie comunale jè a suggettate pe aziune amat u trasporte pubbleche a tarde nascìe jndr à u pe na richieste de istituzione de nu servizie ca aveneve ingondre a le esigenze de le fatiature de l arsenale militare marittime de tarde nu sbuenne erane infatte le fatiature ca se trasferivane in cetate da a provinge de lecce e da a provinge de brinnese pe mutive de fatìe da u l aziende municipalizzate ha state trasformate jndr à na suggettate pe aziune e da u ha state istituite u servizie de idrovie grazie a l ause de doje motonave clodia e adria pigghiate da l azienda consorzio trasporti venezia chiste collegane piazzale democrate a cape san vito passanne da u mar piccele a quidde granne attraverse u canale navigabbele duranne u periode d a staggione raggiungene le isole cheradi attraccanne a u molo de l isole de san paolo l aeropuerte de tarde vurtagghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu le vole charter le otre aeropuerte cchiù vicine sonde u sport jndr à cetate de tarde jè assaije mbortande jndr à diverse sport stonne le squadre u culore preferite jè u rosse e u blu chiste sonde le cchiù mbortande squadre devise pe sport a società de ballone maschile cchiù rappresendative jè a taranto fc osce a die iscritte a u cambionate da serij d le prime società de ballone d a cetate onne state a u s pro itaglie in tagliàne u s pro italia e a audace foot ball club funnate rispettivamende jndr à u e jndr à u da a fusiona lore l luglie nascìe l associazione sportive taranto football club s p a mbrà u e u in seguite a certe fallimende societarie a società ha cangiate nome cchiù vote in taranto football clus s p a associazione sportiva taranto unione sportiva arsenaltaranto taranto calcio s r l e spiaccianne in taranto sport s r l a partè da a staggione le diverse suggettate onne disputate in totale cambionate de serie b de serie c de serie d cchiù diverse cambionate jndr à le varie leghe reggionale istituite apprime d a seconda uerra mundiale tarde jè pure une de le picche cetate ca onne avute doje squadre condemporaneamende in serie b apprisse a seconda uerra mundiale u taranto e l arsenale a suggettate de pallacanestre femminile cchiù rappresendative jè u cras basket tarde ca osce a die jè iscritte a u cambionate de serie a a polisportive cras acronime de cendre ricreative attività sportive ha state funnate jndr à u pe fà sciucà le studendesse ca s avere iscritte jndr à le cambionate scolastece putessere partecipà a varie discipline pure jndr à u settore federale jndr à u gire de quacche anne accumenzò a distinguerse soprattutte jndr à u basket a levèlle nazionale quanne ste spicciavane le anne a denominazione cangiò definitivamende u tarde cras basket jndr à stagione a suggettate desputò pa prima vote u cambionate de serie a femminile arrevanne a a semifinale pu scudette ma ha state jndr à staggione ca conguistò u scudette e coppe itaglie jndr à nu mese sulamende eppure a supercoppe tagliàne jndr à stagione conguiste u seconde scudette vingenne condre a l umana venezia cu u resultate finale de a jndr à quarta partite sciucate a venezia chiudenne a serie pe a a utermine d a staggione arrive a disputà pure a finale de euro cup condre a squadra turche d u galatasaray perdenne u ritorne a istanbul u ottommre vinge n otra vote a supercoppe tagliàne condre a u club atletico faenza a suggettate de pallacanestre cu le rotelle maschile cchiù rappresendative jè a dream team tarde ca osce a die jè iscritte a u cambionate de serie a a dream team onus tarde avene funnate jndr à u pe iniziative de nu gruppe de amice disabbele e none amande jndr à u mode particolare d u sciueche d u basket cu l obbiettive prioritarie de avè attraverse l attività sportive na chiena indegrazione mbrà le normodotate e le portature de handicap jndr à staggione d a fondazione a squadre avène promosse in serie a e jndr à staggione vinge scudette e coppa itaglie u decemmre venge pure a supercoppe tagliàne a levèlle europèe u dream team ha vingiute a coppa vergauwen da u non ge ste cchiù a suggettate de pallavvole maschile prisma tarde purcè u presedende ha vennute u titele sportive a u castellana mbonde a u a suggettate de pallavvole maschile cchiù rappresendative ere a prisma tarde iscritte a u cambionate nazionale de serie a a suggettate sciucave le partite interne a u palamazzola ma ggià jndr à l anne passate ha sciucate a u palafiom jndr à staggione ha suggettate ha cangiate cetate sciucanne a martina franghe u stadie erasmo iacovone ex stadie salinella da u nome d u quartiere cetadine addò se iacchie jè u magiore stadie de ballone sportballone d a cetate avenìe inaugurate u decemmre e pigghiò u poste d u vecchie stadie valendine mazzola avenìe costruite jndr à sciurne ausanne km de tubbe innocenti e metre cube de gradone de legne in murature erane sulamende le spogliatoie e le servizie igienice a capienze collaudate ere pe spettature invece quedda massime avenìe de cirche jndr à u u stadie avenìe inditolate a a memorie d u cendravande erasmo iacovone muerte jndr à n ingidende stradale u febbrare d u stesse anne jndr à u a normativa nove sus a securezze facìe addevendà a strutture inagibbele u stadie avenìe allore sottoposte a nu cangiamende profonne le tubbe innocenti e le gradune in legne avenerene sostituite da metre de calcestruzze e da quindale de acciaie quanne le fatìe spicciarene appaltate e realizzate in diverse fase jndr à u corse de l anne successive a capienze ha arrevate mbonde a spetature mazzafre tagliàne massafra éte nu comune de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie famose pu carnevale sue se iacchie a n altèzze de cchiù o mene m s l m e se stenne sus na superficie de km mazzafre jè pure suprannomenate a tebaide d itaglie l altitudine arrive mbonde a m s l m jndr à contrade cicerone e a le m sus a u monde sand elia e sus a u corne d a streghe invece u stesse javetate se iacchie mbrà le e le m s l m u territorie mazzafrese vèje da a murge tarandine mbonde a u mar ionio e presende na granne varietà de paesagge jè attraversate da na sere de gravine e de lame naturale condinuazione de le gravine cu parete cchiù doce de origgene carsiche u javetate s ha sviluppate atturne a doje de chiste a gravine de san marche e quedde d a madonne d a scale u terrene jè costituite da na forte coltre de recopreminde sabbio ghiaiose e argillose tipiche d a conformazione geologgeche ca vèje da tarde in direzione d u jume bradano jndr à l entroterre iessene fore le sabbione pliocenece sovrapposte a u calcate combatte cretacèe da u quale se estrajene le tufe u territorie comunale combrende na vanne d u litorale joniche ca vèje da a zone de lido azzurre nzigne a chiatona attraversanne zone cchiù o mene omoggenèe pantano la macchia patemisco ferrara e marinella le jume ca iessene jndr à u mare sonde u tara e u patemisco mazzafre confine cu sei comune palasciane motele martina franghe crispiano statte e tarde u clime d u territorie comunale jè cumme pu reste de l arche ioniche tarandine tipicamende mediterranèe cu nvirne mite e staggiune cavede e aride certe vote pure torride pe azione de le vinde occidendale cavede le temberature medie jndr à u nverne reggistrane valore de c eccezzionalmende cu minime negativi e nevicate jndr à staggione se onne temberature medie quase sembre superiore a le c cu punde ca supranescene le c jndr à primavere jè frequende u fenomene de le gelate ca ccreje assaije danne a l agricolture le precipitaziune sonde scarse u valore de ogne anne jè mm de piogge nu valore ca jè sotte a quidde d a medie reggionale jndr à l urteme anne se onne reggistrate forte piogge ca onne causate a bellezze de tre alluviune disastrose mazzafre se iacchie jndr à zone climateche c cu grade sciurne pare a u territorie mazzafrese ave conservate tracce de frequendazione partenne da u neoliteche confermate da le selce fatiate acchiate jndr à gravine d a madonne d a scale jndr à zone dette corve ha state acchiate n iscrizione messapeche ca jè a cchiù settendrionale d u territorie occupate da sta popolazzione le condatte andiche cu u munne greche onne state testimoniate da le frammende de ceramiche micenèe tracce de nzediaminde e na necropoli jndr à località san sergio testimoniescene n inzediamende agricole italiote probbabbilmende dipendende da a vecina tarde u nome de mazzafre deriva da massa afra pure cu l assenze de documinde scritte le retrovaminde archeologgece mbrà le quale quidde d u thesaurus massafrensis cu monete bizzandine e vandale d u v vi sechele permettene de ipotizzà ca u javtate nascìe successivamende a l arrive de nu gruppe de profughe cacciate da l afriche settendrionale pe l arrive de le vandale arrevate jndr à pugghie avèrene cercate l aiute a u vescove de tarde ca avere affidate a lore na massa soje nu podere de granne estenzione ca s acchiave mbrà le gravine de osce a die d a maddone d a scale e de san marche addò le profughe de provenienze africane afri scavarene le abitaziune lore jndr à rocce mazzafre avène citate pa prima vote jndr à nu documende longobbarde d u x sechele cumme gastaldate ca signifeche sede de nu funzionarie regie ca amministrave u territorie cu l arrive de le normanne jndr à u u feude de mazzafre nzieme a motele oria e castellaneta avenìe assignate a riccarde senescalco nepote de robberte u guiscardo passanne sotte a diocesi de motele quiste fortificò u paese costruenne e restauranne u castelle e rialò a chiesere de sanda lucia cu u monastere nzeccate e a terza parte d a pesche ca se faceve ogne anne jndr à u jume patemisco a l abbazzie d a sandissime trinità de cava de tirreni jndr à u sotte a leangioine mazzafre avenìe congesse a oddone de soliac da carlo d angiò rumaste padrone assolute de l itaglie meridionale apprisse ca avere sconfitte le sveve u feudatarie nuève guvernò jndr à nu mode violende e brutale e jndr à u u re carlo ii u privò d u feude e u bandì da u regne mazzafre avenì aunite allore a u pringipate de tarde in possesse d u rame durazzo de le angiò e ve rumanìe mbonde a u sotte a sta dominiazione a cetate da u avìe u status de cetata libbere o demaniale e avenìe prescelte cumme sede de l allevamende de le cavaddere règie jndr à u mazzafre avenìe occupate da l esercite aragonese jndr à u stesse anne u re ferdinando i a rialò a andonie piscitello ca devendò barone nu decennie apprisse avenìe saccheggiate da le frangise de carlo viii de frange avenute jndr à u regne de napule pe fà valè le diritte dinastece sue e u feude passò a artusio pappacoda de na nobbile famigghie napuletane u quale dominie durò cchiù o mene nu sechele e mmienze a artusio succedìe u figghie frangische ca restaurò u castelle e facìe costruì a chiesere de sanda marije de costandinopoli jndr à u passò a a famigghie carmignano pure jedde origgenarie de napule ca l accattò pe ducate apprisse cinguand anne passò a a famigghie imperiale marchese de oria e fangraville ca mandenerene u feude da u a u nu membre de sta famigghie michele ii jndr à le prime anne d u xviii sechele promettìe u riordinamende de le cambagne facìe chiandà ulivete vignete mandorlete e fruttete a recostruzione e ammodernamende d u castelle e a costruzione d u monastere de san benedette e d a torre d u rrelogge pe ste opere architettoneche se avvalìe de le artiste e le architette megghie megghie e architette d u salènde mbrà le quale mauro manieri de lecce e a scola soje apprisse a revoluzione napuletane d u pure a mazzafre spicciò u feudalesime duranne a prima uerre mundiale jndr à u paese avenèrene ospitate diverse reggeminde de l esercite tagliàne dirette a u fronde pe arrecurdà le cadute mazzafrise avenìe nzippate nu monumende a chiazze vittorio emanuele ii jndr à u trasìe a fà parte d a neonate provinge d u jonio derivate da l andiche provinge d a terra d otranto jndr à u se facìe a prima edizione d u carnevale mazzafrese jndr à le prime anne sessande l industrie siderurgeche de tarde l italsider assorbìe nu sbuènne de fatiature mazzafrise a mazzafre aprìe na fabbriche pa produzione debirre de probbietà d a dreher u stemme jè a sfunne azzurre cu na torre merlate a a ghibbelline a tre stuèzze cu a porte aprte ca se mandene sus a na pianura verde suverchiate da na corone sotte a u scude nu rame de ulive a sinistre e une de leccio a destre aunite nzieme da nu nastre tricolore tutte e doje le rame cerconnane parzialmende u stemme prengepàle jndr à simbologgie araldeche a torre rappresende forze e prestigge a porte aperte ospitalità l azzurre giustizie e lealtà e u verde a floridezze de le cambagne l arme resale a u xv sechele quanne federico i congedìe u feude de mazzafre a u nobbile napuletane artusio pappacoda a chiesere madre dedicate a u sandissime crogefisse ha state a prima chiesere a ospità u capitole colleggiale avenìe costruite jndr à u xvi sechele sus a n andica cripte forse dedicate a san lorenzo e avenìe consacrate da monsignor giacomo micheli l febbrare jndr à u xviii sechele avenìe recostruite a vanne terminale e avenèrene aggiunde a u nderne le altare ca cuprirene le affresche cinghecendesche a chiesere presende a facciate e le fianghe a arcate cecate coronate da caditoie simile a chidde presende sus a u castelle a facciate cu rosone jè coronate da nu timbane ca ospitesce a statuette chiaamate sante miseriédde a u nderne ospite u criste sospirande ave sede a venerabbele arciconfraternite d u sandissime sacramende funnate jndr à u cinghecinde u sanduarie se iacchie a u nderne d a gravine omonime e jè accessibbele pe vie de na maestose scalinate de gradine ca seconne a tradizione popolare non ge ponne essere cundate purcé scennenne le scale resulte nu numere e nghiananne ne iesse n otre diverse u sanduarie de osce a die dedicate a a madonne d a scale avenìe costruite sus a na cappelle cchiù andiche partenne da u sus a nu proggette de l ingegnere scarcia de tarde e avenìe spicciate e apirte a u culte jndr à u a facciate jè in stile barocche e u nderne jè a croce latine sus a l altare maggiore ste mise l icone d a madonne d a scale a le parete se iacchiane otre sei altare ttre pe late se stipane nu dipinde de necole galeone ca rappresende u miracole de le cerve e sidece tele seicendesche opere d a scole de cesare fracanzano ca raffigurescene apostole e evangeliste a devozione verse a madonne d a scale pigghie origgene da u miracole de le cerve seconne leggende certe pastore ndrucarene ste anemale ca s averene fermate cchiù vote vecine a nu chiangone de tufe sus a u quale se stipave na raffigurazione affrescate d a madonne rumanenze de na cappella piccenne scuffulate l avvenimende ca s ha penzate cumme nu segne miracolose ha date vite a pellegrinagge devozionale e a a costruzione de na chiesere successivamende sostituite da quedde de osce a die a chiesere dedicate a le sande cosma e tamiane se iacchie jndr à l accussìditte serra andicamende s acchiave sus a u luèche na grotte dette d a salute addò asseve fore l acque ritenute miracolose a fonde avere state dedicate a le dioscuri e cu l arrive d u cristianesime avenìe dedicate a le doje sande midece a strutture de osce a die resale a u e presende na navate uneche a chiande rettangolare ve se stipate affresche d u settecinde e n affresche piccinne cinghecendesche cu le sande midece mise jndr à sagrestie duranne a feste de le sande midece settemmre parte da aqquà a prugessione cu le statue purtate da le muschier ca passe p u javetate mbonde a u spedale matteo pagliari u sanduarie mariane dedicate a a madonne de totte le grazie se iacchie jndr à vanne sud d a gravine d a madonne d a scale in corrispondenze de le forche avenìe costruite mbrà u e u in seguite a a miracolose apparizione d a vergine a na pastorelle a a quale cercò a costruzione de nu sanduarie sus a u luèche stesse seconne a tradizione a uagneddozze scìe a referì u fatte a u vescove de motele tommaso aquino u quale comungue all inizie non g ha credeve e avenìe convinde a costruì u sanduarie sulamende in seguite a na serie de intemberie l edificie jè cu na navate sulamende cu quattre altare laterale a destre de l altare maggiore se stipane le reste d a chiesere rupestre de sand eustachio fore stonne le reste de otre e doje chiesere rupestre sanda marije maddalena e sanda parasceve u tembie nasce jndr à l omonime rione in dialette mazzafrese u bommin u piccinne a larie ciura e jè affiangate da nu convende frangescane l origgene d u sanduarie jè legate a na statuette de cere de gesù piccinne ritenute miracolose a statuette accattate a viscilie de natale d u da isabbelle accoliti gil nzurate a u nobbele mazzafrese frangische broia avere infatte trasudate e ttre anne apprisse averene assute fore le tracce de sanghe a le preghiere revolte da donne isabbelle a a statuette pare ca ha state attribbuite a guariggione d u marite colpite da emoraggie u re ferdinando ii davìe u permesse de costruì u sanduarie dedicate a a prodiggiose statuette jndr à u a chiesere e u convende nzeccate avenèrene proggettate da l architette sante simone de conversano e a chiesere avenìe aperte a u culte jndr à u da bartolomeo d avanzo vescove de castellaneta jndr à u devendò parrocchie e jndr à u avìe u titele de sanduarie a chiesere jè costituite da na navate sole cu quattre cappelle laterale a facciate jè in stileneoclasseche affiangate da doje cambanile a cupole piccinne a u nderne na teche custodisce a statuette miracolose sus a jedde ha state mise na corona d ore dunate da u cardinale benedette aloisi masella in occasione de le celebrazziune cendenarie d u miracole jndr à u u sanduarie jè une de le cinghe chiesere d europe dedicate a gesù piccinne a chiesere avenìe nzippate mbonde a fine d u seicinde in stile barocche pugghiese pe vulere testamendarie de donne maddalene capreoli le fatìe accumenzarene jndr à u sus a u proggette de l ingegnere donato toselli d a scole de l architette leccese mauto manieri e spicciò jndr à u cu le turnise de l università a comunitate paesane a chiesere tène na facciate ricche e jè a na sole navate cu altare laterale cu tele de dumineche carella e de vicinze fato u nderne jè decorate a stucche de colore avorie sus a sfonne azzurre fatte da saverio amodeo jndr à u u pavimende d u presbiterie jè de marme e a u cendre stè raffigurate l andiche stemme de mazzafre jndr à u core stè nu splendide organe a mantice d u a chiesere dedicate a mmaculate jè sede d a parrocchie de san lorenzo martire e jè chiamate pure chiesere nove a costruziona soje avenìe accumenzate jndr à u sus a u suole donate da a marchese pizziferri e sus a nu proggette de l architette a bruni de napule e avenìe combletate a cure de l allore arciprevete andonie ladiana le fatìe spicciarene jndr à u sus a nu disegne de l ingegnere giulio giorgis de rome u colonnate de fore jè de petre locale tagghiate jndr à le cave de citignano e u nderne tène na chiande a croce greche cuperte a cupole cu capitelle scolpite e na iscriziona larie in latine sus a u cornicione ca reportane a preghiere de l ave marije mbrà le altare laterale spicche quidde d u sacramende ve se stipane tele e statue assaije dele quale proveniende da otre chiesere andiche cumme l ex chiesere de sanda marije de costandinopoli a chiesere ca se vede bbone da tutte le punde d u circondarie pa granna cupole ca suverchie u javetate ha devendate nzieme a u castelle e a le ponde une de le simbole d a cetate a chiesere piccenne de sanda lucia nasce a sud d u javetate vecine a vie appia a l origgene avera essere na cripte rupestre forse de origgene longobbarde viii sechele jndr à l xi sechele ha state costruite na chiesere piccenne a na navate sole cu abside cu a caratteristeche coperture a doje cupolette piramidate a costruzione jè miezze sotte terre e stipe reste de affresche d u xii sechele jndr à calotte absidale l andiche convende de le frate cappuccine jè costituite da nu edificie larie cu vendicinghe celle de le monace a u prime piane e na serie de ambiende a u piane terrene apprisse a recostruzione d a chiesere vecine jè in corse de restaure e ha state destinate a sede de nu cendre pe le uagnune chiesere parrocchiale aperte a u culte jndr à u sus a nu suole rialate da frangische viesti u quale espremìe u desiderie de nditolà a chiesera nove a san frangische de paola d u quale purtave u nome e d u quale ere devote u proggette jè de l ingegnere michele giannico in seguite ha state aggiunde a torre cambanarie stilizzate ierte metre chiesere parrocchie aperte a u culte jndr à u jè a chiesere cchiù nove d u territorie mazzafrese a mazzafre se iacchiane pure chiesere piccenne nate cumme oratorie private o cumme cappelle de cambagne lunghe le gravine stonne nu sacche de nzediaminde rupestre de origgene sia preistoreche sia ierte medievale sveluppate jndr à nu periode de instabbilità e decadenze v x sechele cu ngursiune de gote longobbarde e saracene esistene pure de le vere e probbie chiesere cappelle e monastere de monace basiliane u palazze signorile de notaristefani se iacchie sus a strade maggiore osce a die vie vittorio veneto se osce a die a sede de rappresendanze d u comune se stipane nu giardine inderne e doje caratteristece camine ottagonale sus a terrazze superiore a u palazze jè nzeccate na cappelle d u xvii sechele dedicate a a sandissime trinità u municipie de mazzafre se iacchie a chiazze garibaldi avenìe costruite jndr à u sus a u proggette de l architette campanella e pe volondà d u sinnache de carlo ave sostituite u vecchie municipie a u nderne d u palazze la liscia jndr à u rione de le sande midece ospitesce a sale consigliare e u tiatre comunale a torre d u rrelogge se iacchie a chiazze garibaldi a l inizie de vie vittorio venero cu fronde a vie laterra costruite a le inizie d u xviii sechele da u feudatarie michele ii imperiale cummetorre civiche arrive a n altezze de m e jè dotate de cambane settecendesche presende na decorazione in stile barocche in accorde cu a coeve chiesere de san benedette rappresende u simbole civiche d u paese u castelle de mazzafre se iacchie jndr à u cendre storeche jndr à località lo pizzo e se affaccie sus a gravine san marche le prime notizie secure d u castelle resalene a u mendre jndr à nu diplome d u u castelle resulte de probbietà de riccardo senescalco cu u dominie angioine u castelle pigghiò l aspette de na fortezze cu bastiune e torre merlate subbìe diverse trasformaziune sotte le aragonise e jndr à u xviii sechele a famigghie de le imperiali recostruì a torre ottogonale e a facciate verse a gravine opere de l architette leccese mauro manieri u castelle passò successivamende in possesse de diverse probbietarie e avenìe accatte a fine da u comune ca l ave scacchiate cumme simbole d a cetate facenne arrecurdà l avvenimende cu nu franghebbolle a jidde dedicate emesse u abbrile le gravine onne na lunghezze ca vèje da a km e na larghezze da le a le m cu na profondità massime de m le parete sonde caratterizzate da grotte naturale e artificiale le prengepàle gravine de mazzafre sonde velo sanda caterina san marche madonne d a scale monde sand elia colombato portiche d u ladre giulieno cape de gavito e canale lunghe de chiste chidde atropizzate cioò collegate derettamende a u javetate sonde a gravine d a madonne d a scale a gravine de san marche e quedde de sanda caterina a gravine d a madonne d a scale jè longhe km profonne cchiù o mene m e larije da le a le m accumenze da u bivie d a strade provingiale mbrà martina franghe e noci e sfioranne a vanne occidendale d u javetate spiccie jndr à località dette la pil d u boie a pile d u boie quase a a confluenze d a s s n vie appia a u nderne sue se iacchie u sanduarie d a madonne d a scale e cchiù de nuclèe javetative de l origgenarie villagge a vanna nord se chiame cape de gravine a u quale segue a gravine dette valle de le rose ca se estenne a ovest d u paese nu tiembe chiamate vallis rosarum pa ricche vegetazione spodanèe ca recopre u ndere litte de l andiche jume patemisco sò presende assaije varietà de chiande certe pure assaije rare ca le andiche penzavane ca erane medicamendose a l estremità sud dette gravine de calìtro stè u sanduarie seicendesche d a madonne de tutte le grazie e le reste de tre chiesere rupestre sanda marije maddalene sanda parasceve e sand eustacchie sembre a nord d u javetate a gravine de san marche ave origgene jndr à le vicinanze d a massarie pantaleo se estenne a est d u cendre storeche separannele da u reste d u paese combletamende sckaffate jndr à u javetate pigghie u nome da na chiesere rupestre dedicate a san marche ha state in passate chiamate u paradise de mazzafre da u greche paradeisos cioè giardine purcé lunghe le costone e le terrazzaminde se sveluppe na vegetazzione assaije forte e spodanèe nzieme cu orte terrazzate giardine agrumete e na coltivazione larije de fiche d indie a gravine de sanda caterine se iacchie a sud d u javetate e jè oltrepassate da u terze ponde de mazzafre ca colleghe a zone de sand oronzo cu vie a rotonne pigghie u nome da a chiesere rupestre de sanda caterine d alessandria a riserve naturale d u monde sand elia jè n oasi d u wwf a u quale a comunitate de l arche ave rialate cchiù o mene cinde ettare de vosche e seminative a riserve jè costituite da l omonime massarie cu nu nuclèe de trulle databbile a u xviii sechele cercunnate da a macchie mediterranèe e da vosche de leccio e fragne l oasi jè aperte a u pubbleche e attrezzate pe visite a gestione de l oasi jè affidate a a cooperative u file de arianne de mazzafre a riserve se estenne pe ettare e combrende pure le comune de cstellaneta ginosa e palasciane jndr à riserve avène tutelate u vosche costiere furmate da na pinete de pine d aleppo u nome stornara derive da nu sacche de storne de acidde ca migrescene duranne u nvirne seconne le date istat a u decemmre a popolazzione furastire residende ere de crestiane le nazionalità maggiormende rappresendate respèttanne a percenduala lore sus a u totale d a popolazzione residende erane seconne a tradizione popolare mazzafre avenève chiamate a terre de le masciare cioè de chidde ca pratichescene a mascìe a sta tradizione jè legate a leggende d u maghe greguro d u quale avène indicate l abitazione rupestre jndr à gravine d a madonne d a scale seconne a leggende greguro tenève na figghie margherita o margheritedde desiderate da tutte le maschele e invidiate da le femmene cundannate a u roghe pare avere state sarvate a l urteme mumende da l iongumeno anselmo a tradizione d a presenze de le masciare diffuse in particolare jndr à u xix sechele se tramande jndr à nu sbuènne de toponime gravine d a zingare gravine d u volr farmacie d u maghe greguro noce de le masciare corne d a streghe grotte kabirica grotte d u diaule grotte d a masciaredda sacche d a morte vecine a punde d u monde moro ponde de le zingare rione de le ostinate legate a sta credenze popolare maggeche jè l ause de accogghiere erbe medicamendose jndr à le gravine addò fioriscene spondanèe cchiù de varietà de chiande officinale agrimonie pe l epatite laure pe decotte e infuse antidolorifece antillide pe ferite e malattie d a pelle asparago diuretiche avena rinfrescande vianghespine pe l ipertensione e l insonnie cammomille pe infuse antispasmodice e sedative carrube pe decotte pe scettà fore cisto disinfettande e astringende edera pe decotte purgative fiche pe catarre bronchiale fragne pe decotte disintossicande malva pe guarì ferite origane condre u catarre papavero cumme calmande de l irrequietezze de le piccinne parietarie pa disinfezione de le genitale rosmarine afrodisiache rovo pe le nfiammaziune de le dinde ruta condre le convulsiune salvia diggestive sambuco pe le cacarelle le ricorrenze releggiose prengepàle ca avènene arrecurdate cu particolare solennità sonde chidde de san leopoldo masce de sand andonie da padova sciugne d a madonne d u carmine luglie de san caitane de thiene aguste de sanda lucia decemmre e de gesù piccinne a chiste se aggiungene le ricorrenze natalizie presepie allestite jndr à le grote de le gravine e pascale prugessione de le misteri otre ause sonde a benedizione de le anemale a a chiesere de sand andonie abbate scennare l appezzecà u fanove ca simbolegge u calore d a case pa feste de san gesèppe marze e le varchecidde d a navigazzione d a speranze appennute jndr à le vicole pu ferraguste mazzafre arrecorde jndr à devozione popolare a sanda marije d u puzze de capurso l urtema dumeneche de aguste le combagnie de pellegrine de mazzafre sonde mbrà le cchiù numerose mbrà le otre comune a pigghià parte a le festeggiaminde duranne a sumana sande se fanne nu sacche de rite le pellegrinagge penitenziale de le crucifissi jndr à u funne d a gravine d a madonne d a scale le cande tradizionale d a vie crucis l allestimende d u sepolcre e a distribbuzzione de le palme u venerdìe sande se face a prugessione de le mistere organizzate da l arciconfraternite d u sandissime sacramende duranne a quale le gruppe scultorei settecendesche ca raffigurescene le varie mumende d a passione avènene purtate da a chiesere madre pe le vie cetadine accumbagnate da le sonature de flaute grancasse tammorre e troccole nu strumende tradizionale de legne cu battende de firre apprisse avènene u gonfalone d a confraternite e a croce de le mistere cu le simbole d a passione e le statue de gesù jndr à l orte d a veroniche d a cascate d u calvarie d u criste muèrte e spiccianne de l addulurate a prugessione s achiude cu le cruciferi e cu le pupiranni confrate ngappucciate ca rappresendane le penitende a prugessione pa feste de sande cosma e tamiane ditte pure sande midece ca se tène l urteme de le ttre sciurne de feste u settemmre se iapre cu na sfilate de cavaddere bardate cu piccinne vestute da jangele a cavalcate arrecorde in origgene a vittorie de le mazzafrise sus ale turche jndr à battagghie fatte u settemmre jndr à località de scardino vecine a u jume tara u rrecorde avenìe cchiù vote soppresse e repigghiate jndr à u settecinde avenìe accumbagnate da na rappresendazione in costume d a battagghie mbrà cristiane e saracene seguite da na prugessione de le figurande cu cere appizzecate rrete a statue d u sande protettore a prugessione avenìe ditte de le scamisciate pe colpe de le condiziune de le abite de le uerriere finde apprisse a rappresendazione d a lotte cchiù nnande le borbone proibbirene a battagghie finde ma a manifestazione condinuò cumme prugessione de notte jndr à l occasione d a feste de le sande midece stipanne u nome de scammisciata o cavalcate de le jangele a prugessione jè dedicate pure asan michele arcangele devendate patrone d a cetate jndr à u in seguite a n apparizzione d u sande vecine a citignano in onore d a madonne d a scale patrone de mazzafre da u se organizze ogne anne a prime dumeneche de masce a feste d a consegne de le chiave apprisse na messe solenne celebbrate jndr à u sanduarie a statue avène purtate a spalle jndr à cetate mendre da u municipie parte u cortèe civiche cu u sinnache e le autoritate civule a le quale se aunisce u vescove da a chiesere de san lorenze quanne le prugessiune se ngondrane avènene offerte a a statue d a patrone le chiave d a cetate a prugessione spicce purtanne a statue jndr à colleggiate a feste se conglude a sere cu le luminarie museche e fuèche de artificie pe colpe de le nzediaminde de le ndustrie pesande ca onne caratterizzate tarde ca ste vecine da u seconde dopouerre u comune de mazzafre jè inderessate da nu forte nguinamende specie atmosfereche pe colpe de le smalteminde industriale soprattutte a diossine le conzeguenze sus a salute d a popolazione sò assaije rilevande cumme attestate da le date epidemologgiche scritte pure sus a n articole de l espresso jndr à u ca paralne de l elevate ingidenze de le tumore a a pleure polmonare e de le otre malattie legate a le vie respiratorie a stu fatte se aggiunge na scarse valorizzazzione d u patrimonie ambiendale e paesaggisteche nu picche aggiustate da a recende istituzione d u parche reggionale de le gravine assaije vote le lame avenèvane ausate cumme discariche abbusive de rifiute pericolose pe le falde acquifere a marine paje invece le conzeguenze d u lavagge abbusive sottocoste de le cisterne de le nave ca passane da u puèrte de tarde e de l inefficacie de le depuratore pe le acque reflue riscondrate jndr à fatte de cronache giudiziale verificate jndr à l estate d u a tutte ste fatte vè aggiunde a presenze sus a u territorie de na discariche e de n ingeneritore mbrà le istitute superiore stonne a mazzafre stonne pure le scole medie alessandro manzoni cu sede cendrale e succursale e niccolò andria e le scole elemendare edmondo de amicis giuanne pascoli e san giuanne bosco u civiche musèe storeche archeologgeche d a civlità de l uegghie e d u vine ha state inaugurate jndr à u sciugne nzieme a a bibblioteche comunale ste uspetate jndr à l ambiende a u piane terre d u castelle le raccolte combrennene oggette d ause quotidiane e attrezze tradiziunale testimonianze d a vite rurale mbrà u xvi sechele e le prime anne cinguande d u xx sechele legate a le produziune tipeche d u territorie mazzafrese mbrà chiste se stipane na presse d u xvi sechele e nu frandoje a ttre macine d u xviii sechele jndr à l abbrile ha state allestite na mostre permanende a puteje d u carradore o maestre d asce da u abbrile u musèe face parte d u fonde pe l ambiende tagliàne fai mazzafre jè sede de l emittende televisive locale telesud e tele e de l emittende radio multiradio u cendre storeche de mazzafre avenìe ausate jndr à u cumme scenografije pe rappresendà a cetate de cafarno jndr à u film il vangelo secondo matteo de pierpaolo pasolini jndr à u ha state girate u film il paese delle spose infelici de peppe mezzapesa pigghiate da l omonime romanze de mario desiati edite da mondadori seconde l uase pugghiese a paste fatte jndr à case pe eccellenze jè rappresendate da le chianghiaredde accumbagnate cu le cime de rape o cu u ragù otre tipe de paste sonde le cavatidde le gnocche lu friscidd a tagghiarina e le pizzicaridde mbrà le seconde sonde piatte tipece d a cucine locale le braciole de carne de vitelle a sasizze e le gnumariedde a a brace non ge mangane le formagge muzzarelle e casecavaddere assaije tipeche sonde le focacce pddiche semblice semblice o anghiute cu u casecavaddere e affettate o pure cu a cepodde o de recotte asckuande e angore le panzarotte le fresèdde le taralline le doce avènene cucinate in occasione de le feste tipece d u natale sonde le carteddàte le purciedde sanacchiudere o dinde de san gesèppe le pettole le mustazzole e a cupete na specie de torrone cu miele e amennele a carnevale se facene le chiacchiere e pa feste de san gesèppe le zeppole pe pasche se facene le dolcette a forme de pecheredde cu a paste de amennele le scarcedde e le taralle cu u scileppe mazzafre tène fraziune l agricolture jè u tradizionale settore de attivitate mazzafrese se cultivane soprattutte leseminative cu a produzione de grane avena orzo erbe mediche e soprattutte erbe da tagghie ausate pe l allevamende de le anemale a coltivazione de ortagge avène fatte jndr à vanna meridionale d u territorie avènene cultivate cicorie fenucchie pumedore marangiane peperusse cetrule zucchine zucche caroselle barattine bietole acce rape caulefiure melune gialle melune petrusine basiliche e legume le fruttete d a zone settendrionale producene amennele e cerase invece chidde d a zone meridionale pesche vermacocche susine fiche prugne e le fiche d indie l allevamende jè une de le cchiù andiche attivitate ecnomeche diffuse soprattutte jndr à zone settendrionale se allevane bove capre pechere puèrce e cavaddere pu macelle e le produziune de l industrie casearie e de le salumifice l apicolture ere n attivitate redditizie assaije praticate nu tiembe jndr à gravine addò le arnie avenèvane mise jndr à le grotte une se chiame grotte d u miele osce a die l allevamende de le ape avène jndr à zone meridionale e le prodotte miele e pappa reale l attivitate industriale s ha sviluppate cu l indotte d u mbiande siderurgeche de l italsider de tarde osce a die ilva apirte a le inizie de l anne sessande jndr à u stesse periode avenìe aperte a mazzafre na fabbriche pa produzione de birre de probbietà d a dreher accattate jndr à l anne novande d u millenovecinde da u gruppe heineken italia l industrie alimendare jè legate a le attivitate agricole oleifice trappiti caseifice slumifice avènene pure prodotte materiale plastice pe l irrigazione stonne pure attivitate legate a l edilizie e a a produzione de mobile e infisse le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da le collegaminde ferroviarie d a stazione locale sonde verse tarde e bari da le quale passane le linèe ferroviarie ioniche e adriatiche l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde u trasporte locale jè garandite da le pulmann de linèe d a miccolis s p a ca collegane le diverse zone de mazzafre a frazione de chiatona specialmende jndr à u periode d a staggione e u parche de uerre u consorzie trasporte pubblece ctp de tarde colleghe a cetadine cu crispiano statte palasciane martina franghe castellaneta e tarde tratte ausate prengepalmende da studinde e pendolare le ferrovie d u sud est garandiscene u collegamende dirette cu bari cu salite de le passeggere a l accussìditte bivio lunghe a vie appia a sud de mazzafre jè presende na scole de aikido chiamate dojo fudoshintai affliate aikikai d itaglie e na palestre de jd u cendre sportive mazzafre judo a squadre de ballone a c d massafra ha state retrocesse jndr à u cambionate pugghiese de promozione a squadre de pallacanestre g s basket massafra jndr à staggione jndr à serie b dilettande s ha classifecate a u poste a a fine d a staggione regolare e ave pigghiate u deritte de sciucà u cambionate de serie a dilettande jndr à u a squadre de pallavvole femmiinile a s volley massafra jndr à staggione ha sciucate jndr à serie c st associazione sportive apponde assaije sus a le uagnune e le uagnedde u aguste mazzafre ha state tappe d u viagge d a fiaccola olimbeche pe le olimbiade estive de rome mediaset éte n aziènde tagliáne ca s occupe da comunicazzine televesive mise ind a bborse tagliáne e jéte cundrulláte d holding fininvest na sciuggetáte criáte da silvio berlusconi rappresènde u prime gruppe de network televesive tagliáne e jè u prengepále cungurrènde d a rai nate ind ô p a suddivisine de l attività tv d a finanziaria matre a séde legálel stè a mmeláne a vije paleocapa n ndrammènde a séde prengepále stè a cologno monzese meláne ind ô viale europa addò stè u cèndre d a produzzine tv prengepále n ôtre cèndre s acchie a mmeláne palazze de cignè addò s acchiene le redazziune de studio aperto tg e striscia la notizia a segrate ind a vije g marconi s acchie ind a n edificie chiamáte toc nu mudèrne cèndre d emissioe degetále d u segnále aqquà jindre s acchiene le studie addò avènene fatte televènnete e ttelepromozziune in onda normalmènde o sus ô canale mediashopping a rrome s acchie ô cèndre d a produzzine elios e u cèndre palatine addò avènene fatte le programme d approfondimènde sciiurnalistehe accum a matrix e u tg e addò s acchiene le redazziune románe d u tg e studio aperto avènene ausate le tatre de cinecittàt pe ffà do produzziune a welwitschia mirabilis jè na chiande spannute jndr à ll africa sud occidentale jndr à lle luèche deserteche d u kalahari e d u namib mbrà l angola ed a namibia jè l uneche specie de ll ordene welwitschiales e d a famigghie de le welwitschiaceae u nome welwitschia derive da friedrich welwitsch u botaneche austriche ca pe prime hagghie documendate l esistenze ad a comunitate sciendìfeche europee l aggettive mirabilis se referisce ad a forme nzolite d a chiande jndr à lènga afrikaans jè chiamate tweeblaarkanniedood ce segnefeche dò fogghie non ge pòtene murì a specie jè tipeche d u deserte d u namib ed u soje areale se spanne mbrà l angola ed a namibia u limite settendrionale se iacchie picche a nord d u jume namibe jndr à angola e se spanne verse sud pe cirche km fine ad u jume kuiseb jndr à namibia non ge vive derettamènde sus a lle coste marine u soje tasse de crescite medie annuale jè combrese mbrà le mm nziccate a lle coste fine a le mm jndr à savane de àrvule de mopane jndre quacce luèche d a namibia cendràle a welwitschia jè a specie dominante a denzetà massime se iacchie combrese mbrà le e km da le coste na reggione assaje chiene de welwitschia jè l ìrtechiane denominate welwitschia plains acchiate jndr ô namib naukluft national park a est de swakopmund jndr ô trianghele mbrà le jume khan e swakop addò sonde reggestrate chiande latèrze tagliáne laterza éte nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de tarde jndr à pugghie u nome de le crestiane de latèrze jè laertine jndr à u dialette locale u paese se chiame aterz e le crestiane terzarul pe le crestiane ca javetane cchiù in generale pe le crestiane de le paisere vecine latèrze avene chiamate semblicemende u pais u paese in dialette latèrze se iacchie jndr à nu punde strateggeche sus a u borde d a gravine omoneme latèrze se iacchie a nord ovest d a provinge de tarde cu nu territorie ca se sckaffe mbrà le provinge de bari e matera u territorie laertine face parte d a diramazione appennineche d a murgia barese pò u territorie se presende rocciose a nord e tufaceè calcarèe a sud na necropoli d u n c acchiate jndr à u grazie a le fatìe de scave jndr à località candile conferme u popolamende d u territorie de latèrze sine da le tiembe andiche a tipologgie de le ipogèe funerarie le suppellettile e le utensile fatte de selce e osse testimoniescene a presenze de na popolazzione ca ave vissute jndr à u territorie jndr à l ere eneoliteche testimonanze successive d u popolamende de l area arrivane a le peucete a l epoche d a magna grecie e de l età romane e osce a die sonde custodite jndr à u musèe archeologgeche de tarde e jndr à u musèe archeologgeche de matera a questione sus a l origgene d u nome de latèrze rumane assaije debattute certe scretture penzane ca derive da latentia luèche de caverne e de nascondiglie pe otre invece derive da u latine tertiam cu referimende a le milite de na terza leggione ca aqquà non ge se sape quanne s avessere accambate st ipotesi potusse essere avvalorate da u fatte ca latèrze se iacchie probbie lunghe u tracciate d a via appia nove ca aunisce tarde a rome recalcanne in parte u tracciate de l appia andiche angore vesibbele jndr à certe tratte non g è mene fandasiose n otra ipotesi ca face resalì u nome latèrze a le cretise ca fusciute apprisse a uerre cu le micenei funnarene aqquà na colonie in onore de laerte attane de ulisse ca però cumme dice omero ere de itaca a prima fonde arrevate mbonde a nuje jndr à quale avene citate u nsediamende de latèrze resale a u e jè stipate presse l archivije private gattini de matera jndr à u documende ca dispone a congessione de terrene e privilegge a scipione gattini da vanne d u conde de matera loffredo u casale jè designate cu u nome de latercio c dell aquila e lenti fonti per la storia di laterza regesti e notizie da fonti edite ed inedite fino al in per la storia di laterza fonti archivistiche e documentarie a cura di carlo dell aquila galatina congedo pp a pp u casale avere state annesse sine da u a a condèe de matera congesse da robberte u guiscardo a le loffredi ca l abbandunarene jndr à u latèrze allore devendò feude d u logotete normanne riccardo l abitate de osce a die nascìe cu totta probbabbilità atturne a l anne inizialmende avere state parte indegrande d u territorie de matera e sulamende verse u u feude laertine avenìe congesse definitivamende da federico ii a le prelate barise successivamende devendò parte indegrande d u pringipate de tarde e avenìe guvernate da varie feudatarie jndr à u cchiù o mene latèrze e otre feude nzeccate avenèrene dunate da carlo i d angiò a narjot de toucy pure cu le condese cu l arcivescove de bari a famigghie de le toucy guverne latèrze mbonde a u anne jndr à u quale u casale avene infeudate a filippo d angiò pringipe de tarde jè da fare resalìe probbabbilmende a stu periode a costruzione d u castelle palazze marchesale cu portale datate ca addà subbìe remaneggiaminde mbonde a pigghià l aspette de osce a die in fase de restaure da u xvi a u xix sechele a latèrze avenìe praticate initerrottamende l arte d a maioleche jndr à u settecinde u periode de massime splendore queste costituisce a prengepàle attività d u luèche mbonde a quanne venute manganne le commesse borboneche e vaticane ca costituivane a quase totalità de le cliende ca averene a possibbilità de accattà a preggiate e costose maioleche de latèrze le puteje a chiane chiane accumenzarene a achiudere da u cu l eversione d a feudalità a cetadine avenìe guvernate derettamende da u regne borboneche successivamente trase a fà parte d u regne d itaglie a latèrze stavane doje feudatarie le marchese d azzia e cchiù nnande mbonde a u le marchese napuletane de origgene spagnole perez navarrete cchiù nnande u titele nominale passò a a famigghie de bellis de napule a cetate de latèrze tène n economije assaije basate sus a l agricolture nu ruolo mbortande tène jndr à l economije laertine a produzione d u pane chiamate appunde pane de latèrze mbrà le comune d a provinge de tarde latèrze è une de le cchiù mbortande pure pa qualitate de le carne ca avènene prodotte e vennute infatte assaije sonde le macellerie jndr à u paese addò se venne carne e addò se pà pure mangià purcé ste u restorande affianghe a a macellerie a cetadine nasce none lundane da a barriere de mazzafre estremità meridionale de l autostrade a bologne tarde passe pure a strade statale via appia ca a colleghe a matera e a tarde e brinnese e a strade statale ter na ngeclopedije ète n opere ca pigghie a sistematizzazione d u sapere umane sus a nu determinate argumènde u termine latine rinascimendàle encyclopdia avène da l espressione greche de plutarco enkyklos paideia letteralmènde jndr ô cerchie d u sapere u termine pòte pure ccu esse ndese cumme istruzione circolare ce vuè ccu dìce comblete capace ccu capisce totte le discipline le ngeclopedije pòtene ccu esse generale e tène jndre a lòre vôsce sus a ogne argumènde lettere sciènze arte oppure specialisteche e concentrarse sus a nu specifeche cambe d a canoscènze pè esembie na ngeclopedije de medicine o de felosofije a prime ngeclopedije hé state nvendate da u frangese denis diderot pè approfondimènde n ordene cronologgeche de prime edizione litaglie ufficialmende repubbleche tagliàne ète nu state km crestiane a u aguste capitale rome de l europe meridionale u territorie coincide pe na granne parte cu l omonime reggione sciugrafeche chiamate pure penisole pa nature sciugrafeche prevalende soje stivale pa forme caratteristeche belpaese pu clime e pe le bellezze naturale ed artisteche soje sciugrafecamende l itaglie ète costituite de ttrè parte a prime ète quedde condinendale delineate a nord da le alpi e a sud da na linea cunvenzionale ca congiunge la spezia cu rimini n otra peninsulare ca se sviluppe jndr ô mediterraneo jndr à direzione de nord ovest sud est e n otra insulare rappresentate principalmende da le doje isole maggiore d u mediterraneo a sardegna e a sicilia e apprisse quèste jndr à l isole de pantelleria stè a distanze minime da l africa circa chilometri le confine d u territorie honne n estensione comblessive de chilometri mendre le coste so longhe chilometri l itaglie tène cchiù de milioni de cristiane pe na densità de circa cristiane pe km confine ad ovest cu a frange a nord cu a svizzere e l austrie e ad est cu a slovenie le micrustate san marino e cetate d u vaticane so enclave nteramende comprese jndr ò territorio soje mendre u comune de cambione d itaglie face na exclave ca stè jndr à reggione tagliòfone d u canton ticino jndr à svizzere l itaglie ète na repubbleche parlamendare u presidente de ôsce d a repubbleche ète sergio mattarella e u presidende d u consiglie ète matteo renzi a lenga ufficiale ète le tagliàne a costituzione prevede u bilinguisme c u tedesche jndr ô alto adige e c u frangese jndr à valle d aosta da u a capitale ète a cetate de rome erede de firenze séde provvisorie de le organe statutarije ca sostituì torino jndr ô durante a seconde uerre mundiale pe quase n anne settèmmre agùste a capitale ha state trasferite a salerno jndr à campania u state ndependente ed unitarie nate jndr ô come regne d itaglie sotte a dinastie de case savoia tenève n estenzione territoriale ca non ge combrendeve angore rome e na granne parte d u attuale lazie ca formavano u state pontificie ngorporate u settèmmre u veneto e u friuli ca erene parte d u mbere d austrie pigghiate jndr ô a venezia giulia ed u trendine alto adige pure lre sotte u dominie asburgiche ottenute dope a prime uerre mundiale ha pigghiate a forme repubblicane de ôsce u giugne dope u referendum d u giugne indette pe decidere a forme istituzionale d u state dope a fine d a seconde uerre mundiale successivamente l assemblea costituende u stesse scirne d u referendum ha fatte a costituzione ca ha trasute in vigore u scennare dà a la repubbliche nu carattere parlamentare istituenne trattate de parigge u abbrile cu u belge a frange a germanie occidentale u lussemburghe e le paise vasce a comunità europea d u carbone e d u acciaie ceca l itagle ète nu membre fondatore d a unione europea e ha partecipate a totte le principale trattate de unificazione europea pure l ingresso jndr à l area d u euro jndr ô ete membre fondatore d a nato d u consiglio d europa e d a unione europea occidentale face parte de le nazioni unite pe u biennie ha state nu membre non permanende d u consiglio de sicurezze ed ète membre d u g d u g e d u ocse u significate d u toponime itaglie jè angore osce a die condroverse e ha state oggette de studie da vanne de linguiste e de storece no sembre comungue sonde suggerite etimologgie in sienze stritte ma ipotese ca s azzettane sus a conzideraziune estranee a a specifiche recostruzione linguisteche d u nome o riferite a tradiziune none demostrate cumme l esistenze d u re italo o fatte picche verosimile cumme a correlazione d u nome cu a vite u popolamende d u territorie tagliàne resale a a preistorie epoche d a quale onne state acchiate mbortande testimonianze archeologgeche l itaglie ha state javetate partenne da u paleoliteche periode d u quale stipe nu sbuènne de site archeologgece cumme a grotte de l addaura le balze russe monde poggiolo u ponde de veja a grotte guattari gravine in pugghie altamura e ceprano nu sbuènne de acchiaminde documendane pure u periode neoliteche culture d a ceramiche cardiale e culture de le vase a vocca quadrate l età d u rame culture de remedello culture d u rinaldone culture d u gaudo l età d u bronze ingisiune rupestre d a val camoniche culture de le castelliere culture appennineche culture nuraggeche culture de le terramare culture protovillanoviane e l età d u firre duranne a quale certe popolazziune raggiungene nu belle levèlle culturale e artisteche cumme a civiltà villanoviane pe quidde ca rigaurde l età d u firre ca in itaglie coingide cu u periode preromane se arrecordane a civiltà villanoviane e le popole indoeuropèe trasferite jndr à l itaglie da l europe oriendale e cendrale in diverse ondate migratorie lore se misckarene a le etnie ca già stavane jndr à u territorie assorbennele o stabbilenne na forme de convivenze pacifeche cu lore se delinèe jndr à stu mode nzigne da sta epoche a suddivisione reggionale d u territorie tagliàne le mbormaziune sus a le javetande de l itaglie jndr à l epoche preromane sò jndr à certe case ngomblete e soggette a verifeche condinue popole indoeuropèe trasferite in itaglie da l europe oriendale e cendrale jndr à differende ondate migratorie venete umbre sannite latine ecc se mesckane a le etnie ca esistevane apprime jndr à u territorie assorbennele o stabilenne na forme de convivenze pacifiche cu lore avetrane avetrana jndr à lènghe tagliàne l aitrana jndr à u avetranese éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde in pugghie u comune de avetrana se iacchie jndr à u salènde jndr à na posizione particolare jè a u confine de le tre provinge salendine de tarde de brinnese e de lecce jndr à u core culturale de sta subreggione quiste se note soprattutte da u dialette particolare d u comune certe vote ca s assomigghie a u leccese cu na forta mbronde brinnesine e cu otre nfluenze d u tarandine u territorie sue ere ggià javetate jndr à u periode neoliteche nfatte sus a via tarandine vecine a località masseria d a marine a sud d u paese onne assute fore tracce de nu villagge preistoreche fatte de capanne d u vi millennie n c n otre luèche frequendate jndr à u neoliteche onne state le grotte jndr à u canale de san martine addò le reperte acchiate onne state purtate jndr à u musèe archeologgeche nazionale de tarde mbortande cose onne state acchiate jndr à u xix sechele relative a nu sacche de arme de l età d u bronze jndr à zone strazzati sinfarosa a nord d u paese vecine a u cchiù andiche tracciate d a via traiana dette pure via sallentina jndr à località de san frangische onne state acchiate nu sbuènne de reste de na ville rustiche romane nu sbuènne erane pò le casale nzediaminde piccinne apprime de le messapece pò de le romane e spicciane de le medievale lassate apprisse le ngursiune saracene u paese osce a die ste sus a u seconde tracciate tarde mbere d a mbortande arterie stradale ca jndr à l epoche messapeche apprime e cchiù nnande quedda romane collegave tarde manduria nardò leuca e otranto a via traiane messapeche dette pure da certe storece via sallentina na tracce de epoche romane probbabbilmende d u prime sechele jè u canale romane frate de l omonime canale de manduria jè nu canale luènghe cchiù o mene doje chilometre larije ttre metre e profunne nu pare dritte dritte in direzione nord sud se iacchie a est d u paese e faceve scè le acque de le piogge jndr à u canale naturale de san martine osce u tratte nord ha state quase tutte scangellate da le cave de estrazione de conge de tufe invece a sud pure ca in parte jè affogate da chiangune e petre varie angore osce se ndruche bbuène attraverse a strade de nardò e jndr à quidde tratte jè chiamate ponde rescio da u nome d a masserie ca ste addà vecine cu u nome de vetrana ha state feudo de nu sacche de famigghie duranne a tirannide feudale jndr à u passò a a signorie de le pagano cumme dote de colella o ippolita figghie de frangische montefuscoli mugghiere de galeotto pagano sotte a le pagano se accumenzò a costruzione d a nova chiesere matrice prima chiesere e de le mure ca osce a die so probbie picche ca se ne ndruchene duranne a signorie de le pagano u territorie ha state tiatre de certe scondre presse u casale de san giuliano probbabbilmende quedda ca osce a die jè a masseria san paolo truppe mberiale de carlo v avenèrene sconfitte da nu contingende frangese jndr à u pirate turche sbarcarene vecine torre columena jndr à u avetrana avenìe vennute da carlo pagano a giuanne andonie albrizi ca devendò signore de avetrana u castelle jndr à u ere de proprietà d u vescove geronimo di martino e jndr à u passò a le romano e pò cchiù nnande devendò propretà de michele imperiale marchese de oria e pringipe de francavilla non ge se pò escludere ca jndr à nu prime mumende le romano puterene essere state le conestabbele de le imperiali e pò cchiù nnande cu l accattamende dirette le signure de avetrana jndr à u sparite a famigghie imperiale avetrana passò a u fische regge e da quiste vennute a massenzio filo rumanenne in probbietà d a famigghie mbonde a l abolizzione d a faudalità jndr à u rumanerene de probbietà d a famigghie mbonde a l inizie d u novecinde diverse possedeminde mbrà le quale u palazze pò cedute a u lore amministratore e frazionate jndr à nu sbuènne de probbietà jndr à u na rivolte contadine avenìe duramende represse da u reggime fasciste quanne accumenzarene le anne ottande avetrana ha state sede de manifestaziune d u movimende andinucleare condre a a volondà manifestate da vanne d a reggione pugghie e da u guverne nazionale de sckaffà na cendrale elettronucleare jndr à u territorie avetranese volondà spezzate da u referendum popolare ca signò l abbandone d a tecnologgie nucleare pa produzione de corrende elettreche jndr à l itaglie jndr à u territorie esistene grotte de nature carsiche e certe reste archeologgece spiccianne jndr à località la crava osce a die stonne e studiane da vanne de l università de le studie de rome la sapienza nu giacimende fossilifere urmo belsito o semblicemdene l urmo jè na località ca se iacchie mbrà avetrana da a quale ste lundane km e u mare da u quale ste lundane km suggestive u panorame ca se pò ammirà ca spazie sus a nu stuèzze de specchie de mare e de coste mbrà gallipoli e marugge u villagge addò se iacchiane strutture cumme nu cambe sportive e na chiesere jè javetate soprattutte jndr à u periode estive urtemamende s a sviluppate u settore turisteche sfruttanne a vicinanze a a coste sulamende km cu n offerte de strutture ricettive de tipe agrituristeche o bed breakfast le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da osce a die se ste costruisce a strada nove tarde avetrana ca avessa fà devendà cchiù veloce u raggiungimende de ste doje cetate l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta ca però non g è in funzione l aeropuerte chciù vecine ca serve u bacine joneche mediterranèe e pure u comune salendine de avetrana jè l aeropuerte d u salende de brinnese eppure ste l aeropuerte ndernazionale de bari karol wojtyla bezzecca éte na frazione de crestiáne d u comune de ledro in provinge de trende ere nu comune ca inzieme a le otre ex comune de tiarno de sus tiarno de sotte concei molina di ledro e pieve di ledro facevane parte de l aunione de le comune d a valle de ledro e s onne mise inzieme da u prime scennare jndr à u comune nuève de ledro u luglie ha state tiatre d a famose battagghie de bezzeccca quanne le garibbaldine d u cuerpe volndarie tagliàne de gesèppe garibaldi respingerene n attacche forte forte de le austriace jndr à u corse d a terza uerre de indipendenze u tenende carlo tortima ca partecipò a a battagghie vedìe murè u colonnelle giuanne chiassi pigghiò le sperone e inzieme a a divisa soje cu le decoraziune ne facìe riale a u musèe nazionale de mentana apprisse ca avere partecipate a a cambagne d u ha state probbie a bezzecca ca gesèppe garibaldi decìe a famosa parole obbedisco a circoscrzione territoriale ha avute ste cangiaminde jndr à u s aggregarene le comune soppresse de enguiso lenzumo locca e pieve di ledro jndr à u distacche de le territorie pa recostruzione de le comune de pieve di ledro censimende pop res e d u comune nuève de concei ca combrendeve le territorie de le ex comune de enguiso lenzumo e locca censimende pop res bezzecca ha state sede de arrive de tappe d u gire d itaglie jndr à u bitonto éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de bare jndr à pugghie a storie de bitonto chemmenze jndr o paleolitieche grazzie a l inzediaminde umane jndr àlla sponde d u fiume tiflis pe kusse fatte o burrone addò stevene re primme crestiane je chiammate lama pietre balice jndr o prime millennie nanze criste se mbosseserene de la zone re grice jndr àlla cetate de bitonto honne retreveute re riste d u tembie d atena e qualche monete proveniende dalla cetate de tarde june de re luche chiù mbortante d la magne grecije doppe de la conguiste de bare da parte de ruggero normanno pure a cetate de bitonto devenne de proprieté normannese re normanne rimetterene apposte la cetate costruirene re mure de protezzione e criarene u ceccevizze tagl cicciovizzo nu quartire normanne jndr o periode normanne acchemenzerene re costruzzione de chiese e jalte munemende storece bitondìne jndr o venne combattiute a bitonto na battaglie ca vedde contrappondìute re borbone d u regne d u sud itaglie e re spagnule se tenette la battaglie che re bitondìne ca stevene tutte jndr alla cetate re surdate da soppe o torrione vederene l avanzate de re spagnule ca velevene radere terra terre la cetate doppe na lunga battaglie pe re bitondìne arreveje u momende de preghé pe cercà de scunfiggere re spagnule la madonna mmaculata seconne a tradizzione annò nanze a u cape montemar de re spagnule e desse ca bitonto nan aveva jesse attequeute u cape ordenò la reterate la cetate de bitonto se trove jndr àlla pugghie jndr àlla provinge de bare s estende fing sope a re murge e fing o tenev pure nu sbocche sope o mare e nu porte u terretorije cetatine d u periode jeve u seconne chiù granne d a pugghie doppe lecce brìnnese tagliàne brindisi ipa brandizio jndr à u tagliáne andiche brinnisi jndr à u brinnesine brundisium jndr à latine brentèsion o vrindhision jndr à u greche andiche brunda jndr à u messapeche éte nu comune tagliáne de crestiáne capeluèche d a provinge omonime jndr à pugghie cendre mbrà le cchiù popolose d u salènde jndr à pugghie a cetate ave nu ruole mbortande assaije a levèlle commerciale e culturale grazie a posiziona soje verse oriende e a u puèrte sue angore osce die esistende sus a u mare adriateche ha state sede provvisorie d u guverne jndr à u regne d itaglie da u a u u comune jè membre de l area vaste brinnesine addò jè capefile cu nu valore aggiunde procapite pare a euro jndr à u brinnese jè a u poste mbrà le comune d a pugghie brinnese nasce sus a nu puèrte naturale n insenature ca se sckaffe jndr à coste adriateche d a pugghie a u nderne de le vrazze cchiù de fore d u puèrte stonne le isole pedagne n arcipelaghe piccinne piccine ca osce a die no se pò scè ndrucà pe mutive militare gruppe scole onu base fatte a le tiembe d u ndervende jndr à bosnie presendanne na morfologgije d u territorie pianeggiande u ndere territoriale comunale tràse jndr à piane de brinnese e se caratterizze pa vocazione agricole de le terrene sue se iacchie jndr à vanne nord oriendale d a pianure salendine a cchiù o mene km da a valle d itrie e quinde da le prime stuèzze de le vasce murge nu picca lundane da a cetate se iacchie a reserve naturale statale torre guaceto u mare ionie se iacchie invece a cchiù o mene km l arèe comunale settendrionale jè vagnate da u prengepàle corse d acque d u salènde u canale reale ca iesse vecine a torre guaceto u territorie brinnesine jè caratterizzate da na granne area sub pianeggiande da a quale iessene deposite calcarenitece e sabbiose de origgene marine le quale presendane nu levèlle profonne argillose d u pleistocene nferiore e une angore apprisse carbonateche fatte da calcare mesozoice e da terrene d u cicle sedimendarije d a fosse bradaniche u svelupe de l agricolture soprattutte quedde indensive ave causate n aumende de l auuse de le resorse idriche purtanne però n aumende indiscriminate de le ause sue in base a le medie de referimende de le urteme trend anne a temberature medie d u mese cchiù fridde scennare arrive chciù o mene a c invece quedde d u mese cchiù cavede aguste arrive nzigne a cu punde ca ponne arrevà nzigne a le c le precipitaziune medie de ogne anne nferiore a le mm presendane nu minime jndr à primavere staggione e nu picche jndr à l autunne inverne u toponime latine brundisium attraverse u greche brentesion face arrecurdà u vocabbole messapeche brention cape de cerve u nome d a cetate pare quinde ca se referisce a a forme d u puèrte ca richiame a forme d a cape de l animale cetate andichissime porte d oriende jè nu crocevie de culture e crestiane ave vissute na storie ca nghianave e scenneve caratterizzate da belle periode ricche assaije e periode de decadenze sembre in strette correlazione a a posizione sciugrafeca soje e a mbortanze d u puèrte sue jndr à u promondorie de punte de le terrare ca se iacchie jndr à u puèrte de fore ha state acchiate nu villagge de l età d u bronze medie xvi sechele n c addò nu gruppe de capanne prutette da nu terrapiene de petre ave restituite frammende de cerameche micenèe pure erodote avere parlate de n origgene micenèe pe ste popolazziune a necropoli de tor pisana a sud de quidde ca osce a die jè u cendre storeche de brinnese ave date vase protocorinze d a prima metà d u vii sechele n a c a brinnese messapeche mandenìe securamende de le rapporte commerciale mbortande cu a coste adriateche de fronde e cu le popolazziune greche de l eggèe ste rapporte osce a die sò documendate da nu sbuènne de reperte archeologgece mendre ha state assaije in condraste cu a cetate de tarde vecine a jedde jndr à u n c brinnese cumme a tutte u sàlende avenìe conguistate da le romane e devendò nu scale mbortande assaije pa grecie e l oriende a le brinnesine avenìe recanusciute a cetadinanze romane n c e quinde avenìe nzippate a ranghe de municipie jndr à u n c a cetate canuscìe durande u periode romane l età soje cchiù mbortande e tenève de le collegaminde stradale mbortande cu rome ausanne le consolare appie a regina viarum e a vie traiane crocevie culturale soprattutte pe ce sceve jndr à grecie pe mutive culturale ave date le natale a u poete marche pacuvio u cchiù granne tregediografe latine nepote de quinde ennie ca avenève conziderate da cicerone l attane d a letterature latine giulie cesare e ottaviane se mbarcarene da brinnese pe scè jndr à l eggitte marche tullie cicerone rumanìe purcé ere ospite de lenio flacco e aqquà screvìe le lettere brinnesine lettere brindisine a brinnese rumanìe pure orazio accumbagnate da mecenate ha state mete d u sbarche de agrippine cu le cenere de germaniche u famose virgilie murìe u settemmre n c probbie turnanne da nu viagge da a grecie jndr à u periode de massime splendore de rome brinnese rappresendave forse u puèrte cchiù mbortande de tutte u mbere probbie u scale sue devende mbortande jndr à u medioeve pe le crociate jndr à terrasande e jndr à u xix sechele pu collegamende mbrà londre e le indie oriendale assaije chiaute nglise ca resale a a seconde metà d u uetteciende stonne jndr à u cambesande comunale prengepàle sede episcopale nzigne da l età apostoleche brinnese ha state nu cendre mbortande pe l evangelizzazzione d a zone spicciate u periode fortunate sotte a u mbere romane a cetate ere ggià desilate jndr à u vi sechele quanne avenìe occupate da le gote jndr à u avenìe pigghiate da le longobbarde guidate da romualde e pò assaltate da le saracine jndr à u e pò angore turnò sotte a u condrolle de le mberature bizzandine ca se preoccuparene de costruirle arrete pò essere ca a le inizie d u xi sechele ngarecanne u protospatarie lupe jndr à u avenìe conguistate da le normanne devendanne parte d u pringipate de tarde e d u ducate de pugghie ha state a prima signorìe de le conde de conversane e pò apprisse a revolte baronale d u cetate demaniale pe volere de ruggere ii a cetate pugghiese recuperò pe nu picche u faste d u passate durande u periode de le crociate quanne avìe arrete a sede episcopale ndrucò a costruzione d a cattedrale nove e de nu castelle nuève cu nu arsenale mbortande devendò puèrte privileggiate pa terra sande e pure sede de une de le zecche d u regne de sicilie ha state jndr à catterale de brinnese ca se facerene le nozze d u pringipe normanne reggere figghie de re tancredi ca jndr à u lassò a arrecorde na fundane monumendale e quedde d u mberatore federiche ii de svevie cu l erre a a corone de gerusalemme isbelle o jolande de brinesse novremmre e sembre federiche ii partìe probbie da u puèrte de brinnese jndr à u pa seste crociate avenìe fortemende colpite da a peste gnore e recuperò chiane chiane le andiche dimenziune demografeche grazie a mbortande flusse migratorie de slave albanise e grece ca arrevavane da oltre u mare da u a u appartenìe a venezie pe pò passà sotte a u dominie spagnole probbie sotte a u periode vicereale accumenzò nu periode luènghe de decline de pare passe a u progressive impaludamende d u puèrte stu guverne gestite male purtò a cetate jndr à na situazione brutte assaije mendre a dominazione spagnole avere fatte de brinnese nu pole strateggeche pa releggione cattoleche nfatte a cetate cundave cchiù o mene convende l aristocrazie viveve jndr à dissolutezze cchiù assolute u popole mureve de fame assaije probbie scucciate da sta situazione drammateche u sciugne doje commerciande navale piccinne navali teodore e dunate marinazzo organizzarene e aizzarene le crestiane cu na revolte ca vedìe a priggionìe d u sinnache e l asckuamende d u palazze d a zecche l assalte a le dimore de le nobbele a u servizie d a spagne e spicciò cu l instaurazione de na specie de guverne autonome a revolte avenìe fermate sulamende n anne apprisse quanne avenìe mannate na flotte a espugnà a cetate le frate marinazzo avenèrene però catturate e mbiccate a napule u scennare cu a dominazione successive borboneche se avìe nu periode de crescite economeche jndr à u sotte a ferdinande i de le doje sicilie avenìe attivate arrete u canale d uscite d u puèrte nderne e avenèrene resanate le palude nzeccate a cetate l annessione a u regne d itaglie jndr à u e l aperture d u canale de suez jndr à u purtarene a cetate na linfe vitale nove ca permettìe de devendà u terminale preferenziale pa valigge de le indie e mbortande snode mercandile pa granne ex colonie brittanneche durande a seconda uerre mundiale brinnese devendò sede d u comande alleate pu vasce mare adriateche pigghianne n imbortanze stratteggeche forte assaije e pajanne stu ruole cu nu sbuènne de bombardamende jndrìà zone storeche mbrà u settemmre e u febbrare successivamende a a fusciute de vittorio emanuele iii da rome a cetate offrìe refugge a l indera dinastie devendanne pe sei mise sede temboranèe d u guverne u site comune tagliàne descrive u stemme d a cetate jndr à stu mode u stemme d a cetate de brinnese pigghie origgene da certe caratteristeche peculiare de l andiche cetate de brinnese quacched une de lore angore osce a die se ponne ndrucà a cape de cerve derive da u toponime messapeche d a cetate brention toponime ispirate da a forme d u puèrte cetadine ca arrecorde appunde le ramificaziune de le corne de nu cerve quiste jè ndrucabbele angore osce a die da le fote satellitare ca evidenziane le doje sene de levande e ponende addò u puèrte jè divise jndr à u stemme stonne pure presende le accussìditte culonne terminale d a vie appie ndrucabbele osce a die sus a quedde ca jè comunemende chiamate a scalinate virgilie a cetate de brinnese stipe nderessande testimonianze monumendale da l andichità a l età moderne jndr à le prossime righe stonne le luèche de inderesse cchiù mbortande jndr à l ambite territoriale d u comune se iacchiane de le arèe ambiendale prutette quacchedune de chiste istituite da picche brinnese ha state oggette de na granne emigrazione durande u noveciende accussì cumme tutte le cetate d u mezzoggiorne l emigrazione regaurdave soprattutte le fasce sociale cchiù vasce ca lassavane le cambagne l emigrazione pò essere recondotte jndr à doje ondate granne granne a prime ca ave avute u massime jndr à le anne apprimme e apprisse a prima uerre mundiale ave pe destinazione prengepàle le americhe state aunìte argendine brasile pe pò sce verse l otre paise de l europe cendre settendrionale ca devendò accussì a destinazione prengepàle de l emigrazione pugghiese quedde apprisse a seconda uerre mundiale purcé stave u sveluppe industriale de certe arèe settendrionale d u paese u piemonde e a lombardie soprattutte a melane partenne da le anne sessande cu a realizzazzione d u granne petrolchimeche ca sceve a aggiungerse a le mbrese meccaneche e aeronavale brinnese putè garandìe opportunità de fatìe a tecnice e operaie a cetate canuscìe quinde na immigrazione reggionale piccenne attiranne famigghie da le province nzeccate n otre capitole mbortande jndr à demografije cetadine ha state securamente l esode albanese d u ca avveramende ave durate ninde ninde dece anne ca purtò jndr à u puèrte de brinnese ondate de sbarche de immigrate jndr à l emergenze le cetadine facerene na granne fatìe pe dà na màne a le crestiane ca sbarcarene le cetadine averene na granne solidarietà verse le albanise nu sbuènne de crestiane carresciarene bene de prima necessità offrirone cibe e acque a le tanda albanise ca arrevarene jndr à chidde nave rottame addò le crestiane stavane a fiche apprisse u passagge da u canale de otrande ce duranne le anne novande l emigrazione verse u node se avere redotte jndr à l urteme decennie a crise de l industrie labour intensive non supportate da na diffusione de le mbrese medie e piccele sus a u territorie e le anne de ferme de l economije tagliàne e angore de cchiù de quedda meridionale ave fatte sine ca u fenomene soprattutte quedde de le uagnune accumenzasse arrete forte forte a pigghiarne u beneficie onne state soprattutte le pole cchiù attrattive d u paese le ndustrie d u nord est le cetate granne cumme rome melane e bologne ca angore osce a die sò sie pe le mutive de fatìe ca pe mutive de studie le mete privileggiate de migliaie e migliaie de brinnesine u circole viziose de brinnese eppure d u mezzoggiorne jè ca essenne luèche de partenze de fatiature e studinde universitarie ca se spostane se mboverisce de capitale umane provocanne jndr à u medie e lunghe periode nu retarde de sveluppe jndr à u tessute economeche e suggiale osce a die brinnese jè na cetate ca canosce pure na regolare immigrazione extracomunitarie pure ce le valore sò lundane da chidde de le cetate d u nord itaglie le furastire regolare residende sò pari a u d a popolazzione brinnesine a comunitate cchiù granne ha state pe nu sacche de tiembe quedde albanese osce a die supranate da quedda rumene u numere de albanise ca onne decise de rumanè jndr à cetata pugghiese jè comungue assaije trascurabbele respette a le crestiane ca onne passate brinnese infatte ave rappresendate e angore osce a die rappresende pe stu popole balcaneche u prime passe versel itaglie e l europe occidendale u numere ierte de statunitenze se spieghe da u fatte ca mbrà brinnese e san vite de le normanne avenìe installate e ave operate jndr à totte a seconde metà d u noveciende na stazione de l areonauteche militare statunitenze pure ca a base non g è cchiù operative da anne nu sacche de militare onne decise de rumanè a vivere jndr à cetata pugghiese a presenze de le nglise jè u resultate de nu fenomene ca da ninde ninde nu decennie a sta vanne pare conzolidarse jndr à u territorie n immigrazzione da vanne de famigghie d u nord europe soprattutte nglise e irlandese ste famigghie de solite fatte da penzionate decidene de accattà de le ville jndr à cambagne brinnesine e goderse tutte l anne de le belle temberature d u poste stu fenomene assaije recende jndr à pugghie jè canusciute cumme salentoshire neologgisme scherzose sus a falsarighe d u chiantishire ca se referisce a u conzolidate turisme nglese jndr à toscane aquuà sotte le date statistece d a combosizione migratorie jndr à cetate de brinnese u dialette brionnesine jè na variande d u salendine e pure ca stonne de le differenze piccenne mbrà le comune a radice rumane a stesse avène parlate jndr à u territorie de quacche comune nzeccate e cu quacche differenze jndr à otre comune d a provinge de tarde u brinnesine pò nfluenze certe dialette d u nord leccese e d u sud brinnesine da u dialette salendine standàrd cange apparte ca pa pronunge de certe parole pure pa caratteristeche de cangià a e finale de parole jndr à u tagliàne cu a i pe esembie u gruppe d a doppie ll jndr à u tagliàne addevende dd jndr à u brinnesine pe esembie a diocesi avenìe nzippate jndr à u iv sechele u prime vescove sue ha state san leucio jndr à u x sechele apprisse a destruzione d a cetate fatte da le saracine le vescove stabbilirene a probbie residenze a orie ha state jndr à stu sechele ca avenìe stabbilite a diocese de ostune apprime aunite a a diocesi de monopoli e probbabbilmende erede de l andiche diocesi de egnazia sembre jndr à u x sechele o jndr à quidde successive ca a sede de brinnese avenìe nzippate a ranghe de arcidiocesi metropolitane già jndr à u comungue brinnese tenève doje suffraganee ostune e monopoli jndr à u l arcidiocesi oritane e brinnesine avenìe smebrate brinese stipò u titole de arcidiocesi invece orie devendò sede vecovile indipendende u settemmbre cu decrete d a congregazione de le vescove l arcidiocesi de brinnese e a diocesi de ostune avenèrene aunìte sede plena jndr à l arcidiocesi de brinnese ostune a diocesi nove avenìe recanusciute civilmende u ottommre cu decrete d u ministre d u nderne u sande patrone d a cetate de brinnese jè san teodore de amasea addò jndr à pondificie basiliche cattedrale in chiazze duomo stonne le reliquie pe stu mutive a cetate jè da sechele mete de pellegrinagge pure da vanne de le crestiane ortodosse jndr à seconda metà d u noveciende pure san lorenze da brinnese apprisse a proclamazziona soje a dottore d a chiesere ha devendate patrone nzieme a san teodore de amasea significative jndr à sta terre jè u culte d u tarandisme ca mmescke tradiziune pagane e crestiàne jndr à u passate se credeve infatte ca le femmene ca faceve ndrucà forme de isterìe avèrene state pungiute da a tarandole l uneche rimedie canusciute ere quidde de ballà senza fermarse pe sciurnate ndere accussì ca u velene spicciave l effette sue ausanne a museche e u balle se putevene guarì le tarandate facenne nu vere e probbie esorcisme a carattere musecale ogne vote ca nu tarandate faceve ndrucà le sindome de sta malatìe le sonature de tamburrelle violine mandulline chitarre e organette scevene jndr à l abbitazione d u tarandate e accumenzavane a sunà a pizzeche museche da u ritme freneteche e sfrenate a pizzeca brinnesine a differenze de quedda leccese se presende libbere da refereminde crestiane e cu nu repertorie terapueteche musecale particolare a cetate ave da sembre costituite nu avamboste mbortande assaije de le forze armate tagliàne in particolare d a marine militare e de l aeronauteche militare osce a die ospitesce ste installazziune militare jndr à cetate stonne presende na base loggisteche de le naziune aunìte unlb e a prime de le base de pronde indervende umanitarie de le naziune aunìte l unlb attive da u receve materiale ca avène da le missiune ca stonne achiudene o ca onne state ridimenzionate ispezione repare mette jndr à u majazzine e manne stu materiale a le operaziune de pace e umanitarie ca ne fanne richieste appronde e mandène jndr à condiziune de efficienze le accussìditte start up kits ca sò tutte chidde materiale e attrezzature necessarie a l aperture de na missiona nove opere da cendre de smistamende o hub de le telecomunicaziune satellitare pe le naziune aunìte pe anne a cetate ave rappresendate u punde nevralgeche d u traffeche de sigarette de condrabbanne e di mene de droghe ca avenène da le pajesere balcanece a cetata pugghiese ere u passagge illecite de sigarette de fatture soprattutte cinese jndr à l itaglie e jndr à otre destinaziune comunitarie in particolare frange belgie granne bretagne pe furtune u state jndr à stu case ave riuscite a eliminà a criminalità pugghiese e a dà nu belle colpe accume se deve a u condrabbanne brinnesine u fenomene nfatte jè conziderate quase combletamende sparite invece seconde a direzione investigative andimafie osce a die a criminalità organizzate pugghiese ha state ndebbolite assaije e marginalizzate presendanne a osce na frammendazzione ierte e nu sbuènne de recambie nderne l aggenzie nazionale per le tecnologgije nove l energie e u sveluppe economenche sostenibbele enea se iachie a brinnese nzigne da le prime anne novande d u vendesime sechele cu n usportelle tecnologgeche jndr à u l enea ave conzolidate a presenza soje jndr à cetate relevanne le strutture d u cendre nazionale pa recerche e u sveluppe de le materiale cnrsm e ccrejanne nu probbie cendre de recerche jndr à u nderne d u cambus cittadella della ricerca ca se iacchie sus a strade statate vie appia osce a die operane jndr à u cendre l aunità tecniche sciendifeche materiale e tecnologgije nove mat l aunità tecniche sciendifeche fusione fus l aunità tecniche sciendifeche tecnologgije fiseche avanzate fis e u proggette speciale clime globbale clim da segnalà a presenze de l istitute tecniche nauteche carnaro jndr à totte l itaglie e de l istitute professionale alberghiere sandre pertini nzerite jndr à l elenghe de le megghie istitute alberghiere d eccellenze d itaglie e spiccianne cu a presenze sus a u territorie de l istitute ettore majorana ca ave trasute a fà parte de le scole tecnologgeche d itaglie aqquà ave nate marche pacuvio drammaturghe ca faceve na produzione de opere sulamende traggeche ne onne state mannate nfatte dudece titole de fabulae cothurnatae e nu sacche de frammende da traggedie singole pacuvio screvìe pure na fabula praetexta cioè na traggedie de ambiende romane u paulus ca tenève cumme protagoniste lucie emiglie paole u vengetore a pidna mbortande a presenze a brinnese jndr à u i sechele n c d u mecenate lenio flacco ca avere cangiate a casa soje ca s acchiave sus a le colline settendrionale d u puèrte jndr à nu cenacole de culture ospitave artiste letterate scienziate e poete mbrà le quale orazio e soprattutte l amiche fraterne marche tullio cicerone in particolare jndr à l occasione de l esiglie sue d u n c a brinnese avè soggiornate pure virgilie duranne a stesure de l eneide e acchiò a morte jndr à u n c aulo gellio jndr à le noctes acticae scherzanne scherzanne parle de brinnese cumme de na cetate addò a culture ere assaije diffuse e addò se putevane acchià a prizze belle belle teste jndr à lènga greche non ge ste tracce de le opere de na clodia anthianilla na poetesse brinnesine uagnedde ca ste stipe sulamende na statue ca avène da l arèe d u fore d a cetate cu nu basamende ca porte n iscrizione de elogge de na commozziona rare probbie lupe protospata anghìe jndr à l xi sechele nu chronicon ce non g ha state cu certezze nu brinnesine ere comungue nu pugghiese le cchiù bellee verse dedicate a brinnese avenèrene comboste da u mberatore federiche ii de svevie ca accussì candò a cetate ca penzave a capitale de tutte le cetate de mare filia solis ave nostro gratissima cordi jndr à u xvi sechele jndr à cetate nascìe nu granne letterate ca avìe fame jndr à cetate de venezie lucio scarano ca ha state pure nu felosofe e pure une de le fondature de l accademie veneziane erudite scretture de cose releggiose o auture de storie locale onne state mbrà u cinghecinde e u seicinde necole taccone xvi sechele ca avere state poete jndr à lènga latine giuanne battiste casimiro xvi sechele l arcivescove giuanne carle bovio u gesuite lelie fornari andonie monetta c giuanne marije moricino u sande cappuccine lorenze da brinnese u frangescane bernardine selvaggi c l arcivescove annibale de leo uemme de na granne culture ave legate u nome sue a u codece diplomateche brinnesine jndr à u tagliàne codice diplomatico brindisino ma ha state autore pure de diverse scritte de erudiziona profonne e avìe condatte pure cu le megghie studiuse de quidde tiembe a poesie vernacolare ave avute le cchiù granne esponende cu agustine chimienti papa ustinu e pascale camassa esembie emulate da giuanne guarino autore de teste pe le canzune dialettale cchiù popolare e jndr à tiembe cchiù vecine a nuje da alfrede galasso luigge de marco ennie masiello e attilie mingolla pe quidde ca reguarde a stambe so presende otre quotidiane ca onne sede jndr à cetate sò brindisisera senzacolonne brindisireport brindisi news e premier magazine na realtà mbortande assaije jndr à u brinnesine jè ciccio riccio n emttende radiofoneche storeche e ca avène sendute jndr à totte a pugghie basilicate na vanne d u molise cambanie e calavrie jndr à cetate ste pure radio dara nate jndr à u da nu pruggette partite jndr à nu seminarie osce a die trasmette jndr à totte a provinge aqquà stonne nu belle picche de emittende televisive cumme teleradio agricoltura e a cchiù mbortande puglia tv ca ave accumenzate a trasmettere jndr à u scennare d u a brinnese e jndr à provinge l autorizzazione ha state congesse da u ministere de le comunicaziune e onne accumenzate le prove pu diggitale terrestre jndr à cetate stonne le studie de tv locale ca onne sede jndr à otre cetate pe esembie ste na sede provingiale de studio tv nate jndr à a tarde ca trasmette jndr à tutte le province salendine e telerama emittende funnate a lecce e ca tène sede pure a tarde a museche e u tiatre jndr à cetate non g onne maje caratterizzate senzibbilmende a vite culturale de le crestiane pure ca rilevande resultane le combagnie de tradizione tiatrale ca jndr à certe periode de l anne fanne ndrcà scene quotidiane d u passate sus a u palcosceneche tutte jndr à u dialette non avenne mai ospitate istitute de formazione tiatrale e musecale recanusciute a cetate vive ste doje arte semblicemende valorizzanne u mbegne de le combagnie amatoriale jndr à l urteme dece anne jndr à cetate onne nate e conzolidate combagnie tiatrale non amatoriale certe se occupane de tiatre ambiendale e otre de tiatre de recerche e formazione attoriale a combagnie gruppe mòtumus pe esembie ave fatte nu sbuènne de pruggette socieculturale pa promozzione d a culture tiatrale pure pe crestiane diversamende abbile u stesse gruppe ave fatte sei spettacole non amatoriale jndr à u cambe d a museche l unehce esponende cetadine famose mundiale jè stefane miceli direttore d orchestre e pianiste nzegnande a a boston university nate e cresciute a brinnese de scole napuletane ave sunate jndr à le megghie tiatre d u munne cumme nova york berline lipsia pechine melane melbourne boston e rome e ave avute na medaglie da u presidende d a reppubleche giorge napolitano e u premie a a carriere a nova york bravo award jndr à u u reggiste nanni moretti ave girate u film a culore aprile a cucine brinnesine presende nu sbuènne de prodotte d a tradizione agricole e d u mare jè na cucine puveredde pe le ingrediende ausate partenne da a farine raffinate picchie oppure de orze ca coste de mene de quedde de grane pe l ause de verdure coltivate e selvateche ca a terre salendine pò offrìe nzieme cu le otre prodotte d a terre cumme le lumache p u mbieghe de pesce azzurre osce a die revalutate ma nu tiembe l uneche pesce ca a popolazzione puteve permetterse de mangià pa scarsità de le piatte a base de carne ca custave assaije probbie pe le contadine mbrà le ricette tipeche jè giuste arrecurdà soprattutte li pettuli frittelle de paste lievitate da gustà doce o salate anghiute cu u baccalà o de cavule o broccole tajedda di riso patani e cozzi rise patane e cozze a u furne zuppe de pesce purè de fave fave e cozze cozze racanate scuma ti mari vinaghette alice marinate jndr à u limone ricette tipeche de le sciabiche zone jndr à u puèrte de brinnese le furmagge brinnesine sò soprattutte de origgene ovine date a diffusione de l allevamende de le pechere e de le capre jndr à nella staggione se producene u caserecotte ca se pò conzumà frische o staggionate pe quacche mese accussì pigghie nu belle sapore cchiù decise e u casecavadde tipece d a staggione nvernale sò invece u furmagge pecorine a recotte e a recotte asckuande purcé pizzeche u palate queste urteme se presende cumme na creme spalmabbele e se ave da a fermendazione d a recotte avène mbiegate pe nzaporì u ragù o spalmate sus a bruschette le furmagge frische cchiù ausate sò a burrate la giungate a mandeche a muzzarelle fiore de latte le verdure sò u vere protagoniste d a diete tradizionale d u salende seconde a staggione se iacchiane le cime de rape diverse tipe de cavole verze mùgnele cavolefiure cavule cappucce a bietole da erbette u carde le peperusse le marangiane e le cucuzze tutte fatte secche a u sale o sotte uegghie le scarcioppole addò brinnese se ne fanne nu sbuènne nu sbuènne sò pure le verdure selvateche ausate jndr à cucine tradizionale le cicorie selvateche u zangone le asparage selvatece preparate sotte uegghie a senape selvateche le carde selvateche le lambasciune le chiapparine le funghe pure spondanèe avènene essiccate a u sole o servite sotte uegghie prodotte ausate assaije probbie jndr à cucine brinnesine sò mbrà le specialitate cu a frutte mbortande assaije jè a cutugnate u cotte de fiche e le fiche secche fatte cu nu ripiene de amennele marmellate de marange e limone e marmellate de fiche a paste cumme a u pane avène fatte cu farine raffinate picche e quinde pigghie nu culore scure osce a die se ausane pure farine de semole remacinate misckate jndr à na certa percenduale cu a farine tradizionale ca comungue rumane fondamendale mbrà le piatte tipece acchiame le lasagne cu le legume e naturalmente paste cu u sughe cavatelle le famose chianghiaredde stacchioddi jndr à u dialette brinnesine le raviole anghiute cu a recotte pe quanne reguarde u pane specialità mbortande sò quidde de grane dure pane de semole e pane de orze pa produzione d u pane se ause u lievite naturale ditte criscituni e a cotture avène fatte jndr à u furne de petre ausanne fascine de rame de ulive ca donne a u pane nu profume particolare nu tipe tradizionale assaije jè u pane cu le alìe ditte pure pucce quiste urtme avène fatte cu na arine de grane assaije cchiù raffinate respette a u pane semblice a u quane avènene aggiunde alìe gnore piccenne mbrà le prodotte da furne mbortande assaije jè a fresedde na specie de pane tuèste disidratate ca servive pe essere stipate a lunghe jndr à case le taradde e le taralline pure lore facilmende stipabbele pe lunghe periode assaije tipeche sò pure le focacce e le uliate mbrà le doce brinnesine u poste cendrale avène occupate da a paste de amennele fatte da a macinazione de amennele sgusciate e zucchere normalmende se iacchie farcite cu marmellate tepicamende a cutugnate o a mostarde marmellate d uve de tipe negramare n otra specialità sò le carteddate de le nastre de na sfogghie de paste sottile fatte cu a farine uegghie e vine vianghe aunìte e avrazzate sus a jedda stesse nzigne a furmà nu tipe de rose coreografeche cu cavità e aperture ca pò avène frisciute jndr à l uegghie seconde a recetta tipeche na vote frisciute le carteddate avènene condite cu u vincotte tiepide o u miele e pò spolverate cu a cannelle zucchere a vele o confettine culurate jndr à u territorie de brinnese jè possibbele producere aleateche de pugghie doc ostune doc brinnese russe doc brinnese rosate doc e pugghie igt lunghe a strade appie de le vine addò u comune jè membre esistene varietà d u poste de vitigne da nu punde de viste urbanisteche a cetate canosce le cchiù andiche signe de antropizzazione jndr à u territorie sus a u promondorie de punde le terrare n arèe costiere fore da u puèrte ma s adda dà a le messape a formazione de na cetate jndr à l arèe de quidde ca osce a die jè u cendre urbane d u mbiande urbanisteche d a cetate messapeche e de otre emergenze a presunde agorà le tembie le porte non se ne iacchiane rescondre archeologgeche secure le scave occasionale onne restituite soprattutte chiaute apprisse ca a brinnese avenìe dedotte na colonie romane n c a cetate canuscìe nu allariamende urbanisteche assaije mbortande pu sveluppe economeche e suggiale ca ne avenìe apprisse seconde plinie u vecchie brinnese ere une de le cetate tagliàne cchiù mbortande brundisium in primis italiae portu nobile durande l alte medioeve brinnese avìe nu dcline forte forte apprisse ca avenìe devastate da le gote jndr à u vi sechele procopie a descrive cumme a na cetate piccenna piccenne senze mure difensive u javetate se strengìe facennese cchiù piccinne probbabbilmende atturne a u tembie de san leucio fore da u cendre andiche u puèrte avenìe abbandunate pe sechele a renascite ave arrevate cu l urtema dominazione bizzandine xi sechele e soprattutte ce le normanne e cu le sveve xii e xiii sechele quanne devende scale privileggiate pe le crociate e pe tutte le traffece cu l oriende cchiù nnande a cetate se sveluppò atturne a a rua maestra chidde ca osce a die sò vie consiglio chiazze sedile vie fornari larje angeli e vie carmine sus a quale se affacciane le edificie cetadine private cchiù mbortande a cetate ere divise jndr à ttre pettacchie jndr à u brinnesine pittacchi sande stefane vecine a le culonne sand eufemie jndr à zone de sanda teresa e san tome jndr à zone de sanda lucìe ce u passagge d a peste d u e le ngazzaminde apprisse de le cetadine onne state brutte probbie pa cetate u fatte ca purtò a u collasse a cetate avere state l inopportune blocche d u canale de accesse a u puèrte pe paure de n attacche da u mare da vanne de le veneziane u conzeguende mbaludamende de le acque spupulò brinnese sotte a le aragonese e le spagnule le sforze maggiore avenerene fatte sus a le fortificvziune mura castello de terre e forte a mare e a dà agevolaziune a popolazziune de immigrate soprattutte grice albanise e slavone sulamende attraverse a reaperture d u canale pigonati a cetate canuscìe nu slange nuève ca se aprìe a le traffece cu l oriende soprattutte grazie a l istituzione d a valigie de le indie sus a u spicciamende d u uettecinde u sveluppe demografeche e urbanisteche d u noveciende ave carresciate a nu disegne nuève d a cetata moderne ca ste sus a quedde andiche a coste de svendraminde e scettaminde nderre quartire de le sciabbeche de san pitre de le schiavune tiatre verdi torre d u rrelogge osce a die na congeziona urbanisteca nove dèje ì a possibbeletà de programmà le nzediaminde de maggiore mbatte architettoneche fore da u cendre storeche jndr à u frattiembe a cetate s ave spannute oltre le mure d u cendre storeche costituenne quartire periferece nuève commenda cappuccine sand angele jndr à l anne e pò sanda chiare sand elìe bozzane anne le cercoscriziune d u comune tuturane jè l uneca frazione javetate tutte l anne d a cetate nasce a km a sud d a cetate jndr à chiane de brinnese e conde cchiù o mene crestiane a frazione sconde a presenze a picche chilometre da u javetate de une de le cchiù granne cendrale termoelettreche d europe a cendrale federiche ii de probbietà de l enel s p a pure ca gode de na tradizione agricole assaije mbortande u sveluppe ndustriale veloce e massicce jndr à tutte u xx sechele ave carresciate cangiaminde radicale a u tessute economeche ma pure urbane e sugggiale d a cetate cu na cemendificazione de na vanne mbortande d a coste sfruttanne a posizione d u puèrte brinnese jè une de le cchiù mbortande scale marittece pa grecie a turchie e l albanie l agricolture brinnesine raggiunge le primate sue jndr à l orticolture viticolture frutticolture e ulivecolture securamente u settore ca ave signate u territorie pe sechele se base sus a le colture de amennele alìe tabbacchem scarcioppole cereale l agricolture ave canusciute jndr à le urteme decennie d u xx sechele na dinameche sfavorevole forse pe colpe de na crise dovute a l età medie de le mbrenditore agricole se spere jndr à nu ricambie generazionale d u settore pe garandìe maggiore dinamecetà pe evità n otre ndebbolimende in termine de ingidenze d u settore jndrìà l economije totale pe quanne reguarde a zootecnie jè consistende cu allevaminde de cape bovine e ovine caprine a ndustrie brinnesine avène idendificate prengepalmende cu l indutria chimeche e aeronauteche a ndrustia chimeche jndr à tutte le mode possibbele e immagginabbele alimendare energeteche farmaceuteche o de processe ste jndr à u territorie eppure assaije sveluppate a federchimica recanosce brinnese e provinge nu pole ndustriale chimeche le diverse stabbileminde de l eni s p a sparse cumme polimeri europa snam e enipower onne state mise d u reste probbie jndr à u pole petrolchimeche de brinnese ca se iacchie a a periferie d a cetate e se affaccie sus a u mare adriateche jndr à l urteme anne cu a trasute in esecizie d a cendrala nove de le mbiande origgenale onne rumaste in esercizie sulamende le generature derettamende alimendate cu vapore de recupere da u mbiande affianghe de cracking idrocarbure de otre suggettate eni e na caldaie cumme reserve fredde jndr à cetate ste pure a filiale produttive d a multinazionale farmaceuteche sanofi brinnese jè leader pa produzione de energie elettreche jndr à l itaglie sus a u territorie comunale stonne tra granne cendrale de le gruppe enel edipower e enipower e ste pure in proggette a realizzazzione de n imbortande cendrale fotovoltaiche jndr à u comune stonne destribbuite le stabbileminde de alenia aeronautica specializzate jndr à u cangiamende de le apparecchie d a configurazione passeggere a quedde carghe avio cendre de eccellenze pe le motore militare e agusta produzione de strutture metalleche e revisione de elicottere a crescite d u settore terziarie jndr à provinge jè confermate da l analise d u trend ca cresce sembre ca ave accumbagnate le servizie jndr à ccrejazione d u valore aggiunde mbrà u e u da u a u demostranne quinde u fatte ca brinnese angore de cchiù ca a provinge se ste ndirizzesce verse nu sveluppe d u terziarie lassanne a frte vocazione ndustriale osce a die jè jndr à stu settore economeche ca se pò acchià u condrebbute prengepàle a a formazione d u valore aggiunde brinnesine na produzione comblessive de quase migliune de euro parte a u d u resultate totale jndr à l urteme anne u turisme jndr à cetate ave cresciute assaije probbie grazie a le tratte crocieristeche ca passane da aqquà sie cumme partenze ca cumme arrive le direttrice stradale prengepàle de brinnese sonde le carresciaminde ferroviarie avènene assecurate da a stazione de brinnese nu mbortande snode ferroviarie d a pugghie punde de ingondre mbrà a ferrovie adriateche e a ferrovie tarde brinnese la stazione appartiene al circuito centostazioni e presenta collegamenti verso tutte le località servite dalla linea adriatica e ionica è prevista la dismissione della linea ferroviaria brindisi brindisi marittima che permetterà l allargamento della sede stradale di via del mare con la conseguente creazione di nuove zone di sosta per le auto e consentendo inoltre di risolvere buona parte dei disagi rivenienti proprio dalla carenza di parcheggi u puèrte de brinnese da sembre a u cendre de le traffece commerciale cu a greciee l oriende ave sembre rappresendate a furtune d a cetate osce a die jè nu puèrte turisteche commerciale e ndustriale une de le cchiù mbortande d u mare adriateche u traffeche mercandile se occupe de carvone uegghie combustibbele gas naturale prodotte chimece u puèrte jè fatte de ttre vanne le banghine de costa morene se sveluppane pe m cu na profonnetà de metre e chiazzale pe m luènghe a dighe de costa morene m se sveluppe u sisteme a mezze nastre e tubature pu sbarche de le prodotte destinate a l alimendazione de le cendrale elettreche de brinnese sud e nord a punde de le terrare sò operative m de banghine pu traffeche roll on roll off cu possibbeletà de ormege condemboranèe de cinghe nave l aeropuèrte de brinnese tène collegaminde sciurnaliere cu le cchiù granne cetate tagliàne e europèe u scale lundane km da u cendre javetate serve a provinge ndere de brinnese quedde de lecce e na vanne pure de quedde de tarde jndr à u onne passate comblessivamende passeggere l aeropuèrte nasce jndr à le anne vinde d u xx sechele cu a costruzione de na piste militare e avenìe nditulate a orazie pierozzi aviatore d a prima uerra mundiale le strutture militare angore osce a die sò operative e mandenene u stesse nome ma cu decrete nderministeriale d u settemmre l aeropuèrte ave pigghiate u state giurideche de aeropuèrte civile ca appartene a u state aperte a u traffece militare osce a die jè nditulate a andonije papole in memorie d u cumandande de aeromobbile civile muèrte u febbrare pe ingidende de vole e d u legame forte cu a cetate jè pure nditulate ufficialmende d u casale pe referimende sie a chiesere romaneche ca se iacchie vecine vecine a recinzione de l arèe ca a u quartiere addò se iacchie l aeropuèrte e canusciute cumme aeropuèrte d u salende l aeropuèrte tène doje piste une in direzione nw se longhe m l otra in direzione ne sw longhe m le caratteristeche lore sò tale da conzendì l atterragge pure a granne aerèe da carresciaminde cumme l antonov an ruslan o u boeing a posizione de l aeropuèrte jndr à l arèe mediterranèe nzieme a naturale putenzialetà multimodale soje u puèrte ste lundane sulamende quacche chilometre onne fatte devendà a base de na mbortanze strateggeche sie pe quande reguarde a difese nazionale ca jndr à n otteche nato pe stu fatte ste da arrecurdà ca nzigne a quacche anne fa sus a l aeropuèrte stave a sede d u sotrme de l aeronauteche militare e ca nzigne a u stave attive jndr à zone godenne in passate nu ruole strateggeche de l arèr de le pajesere de l aunione sovieteche cu l appocche d a base vicine de base nato de san vite de le normanne ca ste lundane km da a cetate nu cendre mbortande de telecomunicaziune de l usaf osce a die dismesse pe le stesse mutive strateggece jndr à le anne d u xx sechele l aeropuèrte ha state scacchiate cumme prengepàle base loggisteche mundiale da le naziune aunìte pu supporte a le operaziune de peacekeeping e peace enforcement jndr à tutte u munne ca nzigne a allore ere ospitate presse l aeropuèrte de pisa san giuste operative partenne da u cumme base loggisteche de le naziune aunìte unlb jndr à u jè canusciute nzieme a a base onu de supporte de valencia unsbv cumme cendre servizie globbale de le naziune aunìte ungsc jndr à u pure u deposite umanitarie de le naziune aunìte s ave spustate da l aeropuèrte de pisa a quidde de brinnese da allore jè gestite da u world food program e jè canusciute cumme base de pronde indervende umanitarie de le naziune aunìte unhrd pe cunde de organizzazziune governative otre aggenzie onu e de ong da a base unhrd de brinnese partone le aijute umanitarie verse le arèe cchiù lundane e disastrate d u pianete terre l aeropuèrte ha state rennovate e restrutturate urtemamende accussì onne state modernizzate le condrolle e u check in eppure l arèe de attese de le viaggiature e quedde de le gate a suggettate carresciamende pubblece de brinnese stp garantisce nu servizie de carresciamende pubbleche urbane e u collegamende d u capeluèche cu le otre comune d a provinge pò sta suggettate assecure u servizie de carresciamende via mare jndr à le acque nderne d u puèrte elenghe de le sinnace da u brinnese je sede de ste consolate brinnese jè gemellate cu ste comune a cetate de brinnese ha state proclamate cetate europèe d u sport pe l anne da l aces associazione de le capitale europèe d u sport nzieme a ascoli piceno e latine u recanuscimende ha state ddatejndr à u a bruxelles presse a sede d u parlamiende europèe u sport cchiù mbortande jndr à cetate jè a pallacanestre a suggettate prengepàle de pallacanestre maschile jè a new basket brindisi ca scioche jndr à u cambionate de lega a otre suggettate de pallacanestre stonne a brinnese in totale sonde a suggettate prengepàle de pallacanestre maschile jè a futura basket brindisi ca scioche jndr à u cambionate de serie a a suggettate società sportiva dilettantistica calcio città di brindisi jè a squadre prengepàle de ballone d a cetate jndr à sotria soje ave sciucate cambionate de serie b osce a die scioche pa staggione jndr à serie d girone h otre suggettate de ballone stonne a brinnese ca sciocane jndr à serie reggionale o provingiale a sciucatrice de tennis cchiù mbortande jè flavia pennetta osce a die s ave ritirare da le cambe e ave vinde titole in totale da u da quanne ave accumenzate a carriere professionale nzigne a u flavia ha state a prime tagliàne a trasè jndr à top jndr à u singolare femminile ave state a prime tagliàne a essere a numere jndr à classifeche d u doppie e a prime tagliàne a vingere nu tornèe d u granne slem jndr à u doppie stesse jndr à u singolare vande pure titole cumme los angeles indian wells e soprattutte u us open vingiute jndr à u jndr à na finale totte pugghiese condre a tarandine robberte vinci grazie a sta vittorie ave partecipate a u master de singapore de le megghie a u munne battenne pure a future vengitrice d u titole jndr à u singolare ave raggiunde u megghie piazzamende cumme d u munne jndr à cetate stonne le sede de a suggettate de rugby nafta rugby brindisi ca scioche jndr à serie c e a squadre de pallavvole assi amatori volley ca scioche u cambionate de serie b femminile stonne pure ttre suggettate dilettandisteche de atleteche leggere l atletica amatori brindisi a top running brindisi e a folgore brindisi da u a u ha state sede d a squadre de futboll americane de le dragons brindisi spustate jndr à u a san vite de le normanne e pò fuse jndr à u cu le spiders salento cu spustamende a lecce caderzone terme éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de trende vagnate da u jume sarca e se iacchie jndr à val rendena cchiù o mene chilometre cchiù a sud de pinzolo a l inizie d a piane prative d u maggiore cendre d a valle jndr à u cendre d u paese se iacchiane de le sorgende termale de scuperte recende bona parte d u territorie de caderzone terme combrese pure le lache de san giuliano e garzonè le malghe cambe e san giuliano jè ngluse jndr à u perimetre d u parche nazionale adamello brenta u parche naturale cchiù larie d u trendine caderzone terme jè mbrà le paise a le quale ha state assignate u marchie bandiera arangione d u touring club italiano carusine in tagliàne carosino éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde in pugghie sciugrafecamende trase jndr à subreggione d u salènde carusine se iacchie a cchiù o mene metre s l m e ste lundane da tarde km u paese se iacchie jndr à zone settendrionale d a penisole salendine jndr à u core d a vanne occidendale de le murge tarandine jndr à na vallate doce mbrà le comune de san giorgie ioniche mondeparane mundejase e vurtàgghie ca se iacchiane cchiù a nord probbabbilmende u site ha avute na frequendazione messapeche e securamende jndr à epoche successive ha state n imbortande cendre sus a u fiorende asse commerciale tarde grecie cumme dice d loiacono purtanne a riprove u tesorette de turnise d argende acchiate jndr à u jndr à l agre de carusine turnise ca permettene na datazione satte satte e na precise testimonianze de rapporte economece e culturale cu a granne polis d u ionie de conzeguenze d u sacchegge de tarde pe màne de le saracene jndr à u jè probabbele ca u site ha state ricolonizzate apprisse nu lunghe periode de abbandone assumenne u toponime de citrignano seconne i chirulli le prime fonde storeche certe arrevane da le reggistre angioine e resalene a u date jndr à quale u feude de carusine avere state vennute da le capitignano a le palmerio de capua decadute duranne a seconda uerre greche goteche se frazione jndr à casale e casegrotte l agricoluture e a pastorizie rumanene le uneche attività economeche se sape ca jndr à u xv sechele le armate albanise de skanderberg scettarene nderre l andiche e piccinne casale d u quale u feudatarie raimondo de noha avere state alleate de l orsini de tarde jndr à revolta soje condre a u re de napule jndr à u u casale rumanìe disabbitate cchiù o mene mmienze sechele cumme feude de le famigghie nobbile d a zone jndr à u avenìe acquistate da le antoglietta e da sta famigghie avenìe colonizzate n otra vote cu autorizzazzione d u vicerè de napule d u jndr à u u feude devendò baronie e passò a a famigghie de le simonetta e pò angore a le muscettole jndr à u ha state jndr à stu periode ca scumbarìe u rite ortodosse e cu jidde probbabbilmende a parlate arbereshe de le colone albanise causate da u mbegne forte forte de l arcivescove monsignore lelio brancaccio ca vulìe allarià u rite cattoleche jndr à u latine a baronie passò angore de màne a le albertini e pò infine a le imperiale jndr à u abbolite a feudalità jndr à u regne de napule u ducate de carusine devendò prbbietà d a famigghie berio marulli jndr à u cu carusine ggià comune d u regne d itaglie in seguite a nu plebbiscite le marulli vennerene le probbietà terriere lore a robberte d ayala valva nzieme a u palazze ducale famose pu vine bbuène e pa sagre ca avene fatte carusine tène nu patrimonie artisteche de discrete rilevanze cchiù o mene a km jndr à u quartiere paolo vi de tarde jè presende a ii facoltà de ngegnerije d u politecniche de bari le studinde ca avene da totte a provinge tarandine e spesse pure da lecce bari brinnese fogge e putènze pigghiane le lauree triennale e specialisteche in ngegnerije civile ngegnerije de l ambiende ngegnerije industriale e ngegnerije d a mbormazione quest urteme cu specializzazzione jndr à realizzazzione de sisteme mbormative automatizzate a levèlle aziendale l agricolture grazie a u fatte ca a staggione estive jè longhe e a u clime particolarmende favorevole riale raccolte sembre belle careche careche le filare de le vignete e le ulive se alternescene a le vianghe massarie de cambagne addò assaije vote jè possibbele gustà o accattà prodotte tipece de sta terre famose pe le vine sue ma pure pe l uegghie e l uve da tavule le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta faceve servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter quanne funzionave le aeropuèrte cchiù vecine sonde l aunione de le comune de montedoro jè comboste da u nzieme de le territorie de le comune de carusine faggiano mundejase mondeparane roccaforzata a squadre de ballone ète a stella jonica carusine frutte de l aunione mbrà a s s v mazzola carusine storeca formazione de rappresendanze carusenese e le rivale storece d a stella jonica san giorgie jndr à u cambionate a s s v mazzola carusine avere spicciate a staggione a u quarte poste d a prima categorije pugghiese partenne da u cambionate partecipe cu u nome stella jonica carusine jndr à u cambionate de promozione pugghiese stadie miglietta de carusine colore sociale gialle blu carovigne jndr à u tagliàne carovigno jndr à u dialette brinnesine carvìgni jndr à u greche carbina jndr u latine codece ipa jè nu comune tagliàne de crestiáne d a provinge de brinnese jndr à pugghie a cetadine face parte d u salende settendrionale e jè nu cendre de produzione de uegghie de alìe de qualità ierte u litorale carovignese ave avute jndr à u e da u a u pe ste tre spiagge mezzalune a torre sanda sabbine pandanaggianne e torre guacete a bandiera blù da u a u le vele de legambiente purcé face parte d u combrensorie turisteche coste d u parche agrarie de le ulive secolare addò stonne pure le comune de polignane a mare fasane monopoli e ostune pò ha state premiate jndr à u e cu u recanuscimende pe le comune rurale de le spighe verde a cetate se iacchie a km da a coste adriateche e km da u capeluèche de provinge sue brinnese tène na superficie de km e se iacchie sus a n altitudene masseme de m s l m confine a nord est e a nord cu u mare adriateche a ovest cu ostune a sud cu san vite de le normanne e a sud est cu brinnese u nuclèe javetative se stenne pe ettare u territorije d u comune jè pu pianeggiande aqquà avènene pratecate le colture de ortagge e pe l collinare pianure ierte sta zone jè ricche de ulivete cendenarije amennelete e vignete ausate pa produzione de vine invece assaije modeste sò le estenziune de macchie mediterranèe oramaije in vie de estinzione non ge stonne corse d acque pe colpe d a costituzione d u terrene e pe le piogge ca so picche soprattutte jndr à staggione ma quanne chiove a mundone se recostituscene de le canale ca corresponnene a le lame naturale mbrà chiste stonne u cnaale reale a torre guacete e u canale de sanda sabbine jndr à frazione de torre sanda sabbine a stazione meteorologgeche de referimende jè quedde de casamassime u clime carovignese jè caratterizzate da u clime mediterranèe cu nvirne curte e mite e staggiune lunghe ecavede le mise cchiù fridde sò scennare e febbrare cu temberature ca certe vote so sotte a medie e ponne purtà pure a nevicate piccenne d a durate assaije assaije de doje sciurne rare le case addò se raggiunge a sumàne o pure de cchiù le mise cchiù cavede so luglie e aguste cu piogge rare e temberature massime ca raggiungene le c sus a l origgene d u nome d a cetate esistene ipotese diverse mbrà le quale da u messapeche karp ca avessa indicà a colline sus a quale avène nzippate a cetate fortificate o da caput e da vinum cioè capovino tuttavie l ipotesi cchiù accreditate rumane quedde de necole corcia seconde u quale u nome avène da pò latinizzate jndr à cioè carbina cu u segnificate de frugifera e ca iacchie rescondre jndr à fertilità d a terra soje e jndr à l andiche culte ca a popolazzione tributave a cerere cu u tiembe ca passave soprattutte jndr à u medioeve u nome cangiò passanne da carbinea e carbinium pe pò devendà carvinea carvineum e carvinium atturne a u x sechele quanne u b greche avenève tradotte cu u v latine ste latinisme partenne da u xii sechele subbirene na taglianizzazzione devendanne carvigna caravigna caravigni carovighe carvigni carovigni e nzigne a arrevà a quidde de osce a die carovigno quanda rumane de le mure andiche e de l acropole e u materiale archeologgeche abbondandisseme acchiave jndr à u territorije sue confermane l origgene messapeche d a cetate avenìe scettate nderre e sottemesse definitivamende da le tarandine jndr à u n c ca ccrejarene sus a u litorale sue nu puèrte piccele pure brinnese ca condivise le furtune e sfurtune avenìe temboraneamende sottomesse e a sfere de nfluenza soje redotte a a sole cinde murarie l eggemonìe de tarde durò da u a u n c pigghianne totte l arèe joneche adreateche e a calavrie addò le polis averena dà le reparte de fanderìe a l esercite tarandine a stessa monete urbeche federale coniate a carovigne a u tiembe d a uerre italeche ca carresce a legende carb brun carovigne brinnese atteste ca a cetate tenène nu ruole subbalterne respette a brinnese e l effige de taras figghie de nettune conferme a sottomissione a tarde durande a uerre mbrà tarde e rome brinnese e u puèrte de carvinia fungene da rive d approde de le truppe de pirre arrevate pe dà na màne a a putende cetate joneche aprrisse quacche vittorie le tarandine s averene duvute arrennere a l organizzazzione militare superiore de le romane e spicciarene jndr à sfere d nfluenze de l urbe durande a seconda uerra puneche tarde passò da a vanne de annibale fomendanne a revolte jndr à totta quedde ca avere state a magna grecie ma quiste non ge servìe a cangià le sorte d u conflitte cu a cadute d u mbere romane d occidende a villette de condadine osce a die canusciute cumme carovigne avène ngorporate jndr à le territorie de ostune bizzandine e gote se l onne condese u possesse pe nu belle picche de tiembe cumme jndr à l epoche cchiù vecine a quedda nostre le normanne le sveve le angioine le aragonese e pò le veneziane le spagnule le austriace e le borbone le signe d u feudalesime avènene rappresendate sie da u castelle nzippate jndr à u xv sechele da le orsini del balzo a difese da le ngursiune de le turche e da le scorrerìe de le pirate sie da le reste de le mure sckaffate sus a cchiù andiche muraglie messapece nu sbuènne sò le feudatarie ca onne pigghiate possesse d u territorije de carovigne assaije de lore pure senze ca javetavene adamo trambay despoteche e crudele carle de carvigna le orsini le loffredo le caputo le serra le costaguti le granafei le imperiali e le dentice de frasso jndr à u ere vive e presende jndr à cetate na vendite carvonare ca tenève le adunanze segrete jndr à le locale offerte da frangische trisolini na menzione a parte merite salvatore morelli perseguitate da u nzigne a u combimende de l aunità d itaglie purcé nemiche forte forte d u reggime borboneche a u quale avère date battagghie cu l azione e cu le scritte ca assevane sus a il dittatore u periodeche derette da jidde le doje simbole prengepàle de carovigne sò le sbandierature tradizione quase millenarie d a quale carovigne vande le natale e u delfine presende jndr à u stemme cetadine a ste doje simbole onne state dedicate doje statue tutte e doje ca se iacchiane sus a na rotonde jndr à doje punde de ingresse d u paese u delfine cavalcate da n amorine ca sone a cetre se iacchie a u ngresse de carovgine ovest da ostune l otra statue invece a u ngresse est venènne de san vite de le normanne a seconda statue rappresende nu sbandieratore ca ste lange a bandiere d a nzegna sus a u pitte ste scolpite l immaggine d a madonne d u balvedere patrone d a cetate cchiù nnade verse u vasce ste u vitelle ngenucchiate cumme dice a leggende e u popole ca fusce a venerarle descrizione araldeche d u stemme descrizione araldeche d u gonfalone u stemme d u comune ha state recanusciute u febbrare a forme jè quedda tipeche de l araldeche mendre u teme d u stemme ca jè diverse a u cendre jè fatte da nu delfine cavalcate da n amorine ca sone a cetre ste simbole vonne e spicciane a na spiegazione mitologgeche le fonde dicene de nu uagnone de nome arione figghie de poseidone die d u mare e d a ninfe anea se conde ca durande nu viagge da l oriende verse a magna grecie a arione arrevò a vôsce ca avera essere scettate jndr à u mare purcé l equipagge vuleve mbossessarse de le ricchezze sue essenne ca jidde ere nu sonatore de cetre brave probbie cercò apprime de murì de sunà pe l urtema vote u strumende sue caccussì ha state ma mendre ca arione sunave u strumende u cande sue facìe arrevà vecine a nave nu branghe de delfine une de chiste pigghiò arione nguedde e u carresciò lundane salvannele verse a coste pe stu fatte diverse cetate d a coste mbrà le quale carovigne ne revendicane l appartenenze e a stu avvenimende mitologgeche fanne resalìe a funnazzione d a cetate jndr à u territorie d u comune stonne a bellezze de torre e doje castiedde mbrà le edificie cchiù mbortande sonde u mbiande medievale andiche d u rione terre tenève a u cendre d u recinde murarie a chiesere cchiù mbortande da a quale partivane le strade prengepàle d a cetate se tratte de nu oppidum cioè na cetate fortificate cu le torre le torre erane quattre l oppidum presende pure porte brinnese e ostune e accesse secondarie arche dette d u prevete e a purticedda jndr à vie monte nero affiangate a a torre d u civile resulte fatte da doje porte une apprisse a l otre quedde d u periode angioine cchiù nderne cu arche a seste acute e coronate cu beccatelle cu aggibbilità a miezze corredoie fatte sus a stesse pe l ause d a caditoie e quedde d u periode renascimendale cchiù precisamende nzippate jndr à u periode feudale de le loffredo ca jè a tutte seste e ca ste apprime d a porte cchiù andiche ave stipate le inneste origgenarie d u purtone sus a u frondale se ndrucane doje stemme scalpellinate ca avessera essere quidde de le loffreda a sinistre e de l università de carovigne a destre se iacchie a occidende e avène chiamate pure porte ostune date ca jè probbie sus a direzzione de ostune osce a die sus a u coronamende sue avène sfruttate nu camminamende ca mette in comunicazione u castelle cu a chiesere de sand anne sta porte ha state assaije vote cangiate soprattutte durande le restaure d u castelle a l inizie d u jè n accesse secondarije probbabbilmende fatte jndr à tiembe vecine a l eversione d a faudalità a strafine jè caratterizzate da diverse arche ditte d u prevete jndr à u paese stonne doje parche ca nzigne a a prima metà d u erane aunìte e de residenze private d a famigghie dentice de frasso residende jndr à u comune ca se chiamave cumme u castelle ngape a colline jndr à le marine stonne doje pinete addò se pò fà nu pic nic pe sanda sabbine e arèe mercatale sumanale jndr à u periode d a staggione a specchiolle assaije mbortande pu territorie jè a reserve naturale statale e a reserve naturale marine de torre guaceto de rilevanze ndernazionale cu nu indece de nascite de a cetate jè u prime comune d a provinge de brinnese pe nascite e u jndr à tutte a reggione u tasse de le muèrte jè de poste jndr à provinge sus a jè a u seconde poste jndr à provinge refèrite a u tasse de crescite demografeche cu na ingidenze d u de divorziate nzieme a otre e ttre comune se iacchie a u poste seconde le dati istat a u decemmre le cetadine non itagliane ca stonne residende a carovigne erane ca sò u d a popolazzione le comunitate cchiù numerose sonde nu sbuènne de manifestaziune ca vonne da sciugne a settemmre reguardane a cetate e oltre marine e borgate mbrà le quale torre sanda sabbine serranove specchiolle e a torre guaceto le avveneminde cchiù mbortande sò legate a a tradizione locale de folclore ma pure enogastronomeche avveneminde releggione cumme chidde legate a u culte de marije sandissime de balvedere ma pure a quidde de le sbandierature de le quale carovigne ne vande le natale e le prodotte tipece locale segnane le avveneminde massime e prengepàle da le diverse manifestaziune duranne l anne a feste de marije sandissime de belvedere jè a feste releggiose cchiù mbortande de carovigne a feste prengepàle avène fatte de lunedìe martedìe e sabbate apprisse a pasche addò l avvenimende cchiù ìmbortande jè a battiture d a nzegna na tradizione secolare legate a l arte d u sbannieramende a nzegna jè fatte de na serie de sbannieraminde fatte ttre vote a l anne jndr à tre punde de carovigne seguenne u ritme d u flaute d u tammorre d u cembale e d a grancasse in onore d a madonne d u belvedere u termine battiture d a nzegne presende diverse significate mbrà le quale battere cu moveminde particolate d a nzegne u suole ma pure de bussà a u core d a madonne cu na preghiere a nzegne in prateche se sciocane doje bandiere multeculure ca avènene fatte svendolà se fanne gerà attorne a u cuèdde iamme e vendre e langiate all ere tutte sta cose avène fatte in onore de marije sandissime d u belvedere a scuperte de l immaggine d a madonne resale cchiù o mene atturne a u quanne goffrede iii de mondescagliose ere signore de ostune carovigne e lecce a leggende dice ca a nu signore de conversane malate na notte le assìe a madonne ca le decìe ca avesse guarite ce avesse sciute a venerarle a u sanduarije de belvedere jndr à cambagne de carovigne a matine apprisse nzieme a le serve sue scìe verse u paese ma arrevate addà nisciune sapìe dicere addò s acchiave u sanduarije le avenìe ndicate sulamende na condrade de nome belvedere addà sendèrene le luccule de nu pastore disperate pe avè perse une de le vove sue na vaccaredda jndr à u carovignese u segnore de conversane cu tutte le serve sue accumenzò a cercà u vove perdute quanne une de le serve mbrà le erbacce acchiò na grotte addò s avere mise u vove l acchiò nginucchiate nnande a n icone u signore vuleve condrollà jidde probbie ce l icone ere quedde ca l avere assute mendre ca ste sunnave e se facìe calà jndr à grotte addò recanuscìe l immaggine d a madonne e subbete subbete guarì da l infermità ca teneve jidde u pastore felice pe quidde ca avere successe pigghiò nu fazzolette colorate ca accumenzò a aggità e langià all ere a ritme de piffere atterò accussì u popole ca accumenzò a venerà l immaggine d a madonne jndr à quedda grotte u signore accattò allore a vaccarelle ca dunò a u popole l animale avenìe decorate cu nastrine e lassate libbere pe le cambagne cu u passare de le anne u vove piccinne devend sembre cchiù gruèsse e se decedìe de acciderle quidde sciurne avenìe u martedìe apprisse pasche sciurne addò le festività se facene jndr à chiazze addà avenìe organizzate nu banghette a u quale partecipò tutte a popolazzione soprattutte quedda povere sta tradizione d u banghette jndr à chiazze ha rumaste nzigne a le inizie d u quanne avenìe abbolite pe mutive igienice ma angore osce a die se jè solite fà scambagnate u sabate de belvedere n otra leggende invece dice ca a nzegne pò essere u balle ca faceve u giullare d u signore durande u viagge le prengepàle sciurne in onore d a madonne avènene u lunedìe de carsuniedde u martedìe e u sabate le carsuniedde pe le carovignese apprisse a pasche a dumeneche de pasche se iaprene le festeggiaminde cu a benedizione de le bandiere e de le doje batteture a sere se fanne in chiazze esibbizziune de sbandierature e musece a matine d u lunedìe in albis avène fatte u pellegrinagge d u quadre d a madonne d u belvedere da u sanduarije cu u stesse nome nzigne a u paese mbonde a chiesere madre addò rumane addà nzigne a u sabate de belvedere urteme sciurne de feste sembre u lunedìe avènene carresciate in prugessione le statue d a madonne d u belvedere e de san gesèppe accumbagnate da ttre gruppe de sbandierature d a cetate da le confraternite e a bande cetate de carovigne nzigne a u larije macchiavelliu addò se face a battiture d a nzegne u martedìe apprisse a pasche a nzegne se face jndr à chiazze ca avène sembre raggiunde da a prugessione apprime d a seconda battiture d a nzegne u sinnache dèje a a madonne le chiave d a cetate accussì jedde a pò pruteggere apprisse a nzegne a prugessione torne verse a chiesera nove e pò pe le vie d u paese sembre cu le sbandierature e musece quanne spicciane a prugessione torne jndr à chiesere madre a feste releggiose spicce u sabate in albis apprisse a pasche a matine apprisse a celebbrazzione d a mesee u quadre d a madonne avène carresciate arrete in prugessione jndr à u sanduaije addò a le ore avène batture pe l urtema vote a nzegne apprisse a benedizione se achidone ufficialmende le feste patrunale d a cetate jè une de le feste prengepàle legate a marije sandissime reggine de belvedere nnomenate jndr à stu sciurne d u ragane de le sande patrune felippe e giacome e de san gesèppe pò avènene pure festeggiate otre sande probbie pe rengrazià u merachele fatte le avène date stu titole pe nu merachele fatte u aguste a feste avenìe istituite jndr à u quanne na trombe d arie minacciave de squascià u apese jndr à u pomerigge d u aguste a popolazzione avère sciute jndr à chiesera madre pigghianne a statue d a madonne de belvedere e otre statue de sande pe pruteggerle da a tembeste assenne da porte brinnese a prugessiune condenuò veloce veloce pigghianne na vanne de de vie vittorio veneto nchinata di lu succursu accussì chiamate da le carovegnise e pò geranne jndr à quedde ca osce a die jè vie giosuè carducci a l epoche stavane sulamende de le arvule de alje e chiangune gruèsse gruèsse chianchi o cuezzi jndr à u dialette carovignese addò venìe puggiate a statue d a madonne de belvedere e atturne se despone a popolazzione cu le otre sande girate verse a tembeste a prià a trombe d arie arrevate pratecamende a mene de doje miglie da u paese cangiò direzione passanne pa strade ca colleghe carovigne a san vite passanne pe le cambagne nzigne a esaurirse vecine a a marine de specchiolle e no facenne muèrte nè ferite da wuidde anne a popolazzione decedìe ca a prutettrice madonne de belvedere u titole d u rragane pe arrecurdà u mirachele le festeggiaminde releggiuse accumenzane a prime dumeneche de aguste cu l esposizione de le reliquie de le sande felippe e giacome scurdate pe cchiù o mene nu sechele e scuperte arrete jndr à u a matine d u aguste se face jndr à l arèe d u mercate a tradizionale fiere d u rragane durande a prugessione jndr à chiazze nzegne avène a benedizione e u rennove de l affidamende d a cetate da vanne de le sande patrune e in vie giosuè carducci sus a chianca di la madonna di bervideri addò avène puggiate a madonne se arrecorde quedda sciurnate d u j è u congerte ca se face ogne anne jndr à u periode de le feste d aguste normalmende se face u aguste pe spiccià accussì le feste patrunale in onore d a madonne d u rragane a nuttate mbrà u e u aguste avène venerate a feste d a madonne de le grazie apprisse a sanda messe jndr à chiesera madre a sere parte nu pellegrinagge ca arrive a u sanduarie de marije sandissime de belvedere e sus a u sagrate d u sanduarie avène fatte a sanda messe ca spicce nu picche dope a mezzanotte a serate jè nu mumende de preghiere e rengraziamende a a madonne arricchesciute de preghiere andiche une de le chciù recitate è quedde d a madonne de le grazie a seconda dumeneche de settemmre a u sanduarie de belvedere se face a feste de fine staggione a sere apprisse a messe avènene benedette le cambagne cu a speranze de nu belle raccolte pò avène organizzate na lotterie piccenne cu in palie quadre e statue d a madonne de belvedere nzigne a le inizie de le anne avènene fatte u sciuèche d a cuccagne ca se sciucave nghiananne sus a nu pale cuperte tutte de grasce e sus a sus stavane le premie da pigghià a prime dumeneche de masce addò ste a borgate serranove avène festeggiate u crugefisse de serranove nu crugefisse meracolose d u stipate jndrìà chiesette d u castelle de serranove seconde na leggende u crugefisse avessa avenè da n imbarcazione arenate vecine a torre guaceto da u quale l equipagge sue se salvò meracolosamende da na tembeste ogne anne u crugefisse avène carresciate a a chiesere de sanda marije goretti addò se fanne le celebbraziune eucaristeche de sere u crugefisse avène carresciate in prugessione pe serranove pe pò essere carresciate arrete jndr à chiesettere d u castelle de serranove jndr à le mise d a primavere e quacche d une de chidde d a staggione girane pu paese quadre e statue dedicate a a madonne in particolare a parrocchie de san pitre apostole festegge jndr à u mese de masce a madonne de fatime cu pellegrinagge de na statue ogne sere ca vèje jndr à le case da a chiesere madre pò sette quadre accumenzane a girà u paese sembre pe le case mbonde a luglie jndr à l urtema dumeneche de masce a parrocchie sanda marije d u soccorse festegge a madonne d u soccorse le festeggiaminde s efanne cu le celebbraziune eucaristeche tradizionale e a prugessione pe le vie d u rione pacifiche jndr à vanne meridionale de carovigne apprise le fuèche d artificie a prugessione torne jndr à chiesere cu a benedizione finale a feste condinue jndr à u larije machiavelli cu bangarelle stand addò se mange e beve jndr à u mese de sciugne jndr à chiesere d u carmine d a parrocchie de san pitre apostole se fanne le celebbrazziune in onore de sand andonije da padove pa prime metà d u mese nu quadre avène carresciate in pellegrinagge pe tutte le case durande le trideve sciurne apprime d a feste se face a rtedicine de sand andonije e quanne spicce a messe avène rialate u pane a ogne fedele de sere carresciate da na famigghie diverse devote a u sande le urteme festeggiaminde se fanne u sciugne cu a prugessione u spettacole de fuèche d artificie e a benedizzione jndr à u mese de luglie se face n otra feste mbortande pa parrocchie de san pitre apostole e d a chiesere d u carmine quedde legate a a madonne d u monde carmele u luglie a nuvene a feste solenne jè u luglie a marine avène fatte a prima messe a le pò ste a suppleche a a madonne d u carmine nu mumende de preghiere e de raccoglimende le festeggiaminde condinuane de sere cu a sanda messe e a prugessione pe le vie d u paese cu fuèche d artificie e benedizzione finale jndr à chiazze e jndr à chiesere mbrò a fine de luglie e l inizie de aguste se fanne jndr à marine de specchiolle e jndr à borgate de serranove le festeggiaminde legate a sanda marije goretti ste na statue carresciate in prugessione a mare da punde penna grosse mbonde a sbarcà a specchiolle a statue torne u sciurne apprisse a serranove addò se celebre a sanda messe e a prugessione pe le vie d u borghe cu u spettacole de fuèche de artificie e festeggiaminde finale pe le sciurne de feste se fanne diverse gare sportive fiere de le anemale e otre esibbiziune musecale e canore cu stand addò se mange e beve e bangarelle le festeggiaminde in onore de sanda sabbine se fanne jndr à marine de torre sanda sabbine nu tiembe jndr à l urtema dumeneche de aguste pò spustate a a penulteme apprisse a messe se face a prugessione pe le vie d a marine cu a statue carresciate pure jndr à varche a seconda dumeneche de ottommre se face a feste legate a a madonne d a conelle madonna di la cunedda in carovignese jndr à u rione conelle a nord d u paese a matine se face a tradizionale fiere d a conelle a sere a prugessione cu nu quadre andiche d a madonne stipate tutte l anne jndr à na nicchie ca ste fore affianghe a chiesere de san pitre apostole da u a le de matine s eface jndr à chiesere de sand anne jndr à u cendre storeche d a cetate a tradizionale nuvene de natale da u a u decemmre a bibblioteche comunale jè dedicate a l illustre cetadine on salvatore morelli e ave a sede jndr à u castelle dentice de frasse jndr à u territorie stonne quattre scole materne doje scole elemedare doje scole emdie n istitute alberghiere e nu asile nide comunale jndr à u paese ste nu tiatre comunale triatre itaglie addò se fanne sagge musical e otre avveneminde musecale e culturale l economije d u paese jè fatte soprattutte da l agricolture ulive fiche amennele cereale vite ortagge e nu picche da ndustrie oleifice stabbilemende de vine jndr à l artiggianate rinomate a filature e a fatìe de n calcare combatte addò a zone jè ricche adatte pe pavimendazione e cumme materiale de revestimende e jndr à pesche fondamendale pure u turisme specie quidde d a staggione pa presenze de lide belle probbie e famose longhe tutte a coste e pe l andiche cendre storeche cu u castelle cu na presenze totale de turiste jndr à u pigghianne u seconde poste jndr à tutte a provinge prime poste pe fasane e l ottave d a pugghie le collegaminde stradale prengepàle sò a stazione de carovigne se iacchie sus a ferrovie adriateche e jè servite da diverse trene reggionale nasce a cchiù o mene km da u paese lunghe a sp in direzione de torre sanda sabbine e jè collegate cu nu servizie bus navette a linèe prengepàle de mezze pubblece jè quedde de stp brindisi ca colleghe u paese a le prengepàle comune d a provinge jndr à u periode d a staggione stonne pure collegaminde de matine e de pomerigge cui le marine de torre sanda sabbine e specchiolle e durande le fine sumane de sere de aguste u servizie pe le marine jè aggratis a cure de l amministrazione comunale stonne pure otre collegaminde cu le cetate de lecce bare e rome carovigne face parte de l associazione borghe autendice d itaglie e d u patte de le sinnace aqquà sotte ste na tabbelle relative a le amministraziune ca onne cangiate jndr à stu comune l a s d carovigno calcio ha nate jndr à u e scioche jndr à cambionate reggionale le otre squadre sportive locale sonde u masce ave spicciate a tappe d u gire d itaglie cu a vittorie de l americane fred rodriguez tipeche doce pascale ca non ge pò mangà sus a le tavule de le carovegnise jè a scarcedde a piddica jndr à u carovignese na ciambelle cu farine e uegghie extra vergine d alìe cu nu ove bullite a u cendre tutte decorate cu granelle de zucchere de culure diverse n otre piatte tipeche ca non ge manghe maje jndr à le scambagnate d u sabate apprisse a pasche so le gnumaridde gnummarieddi jndr à u carovignese de le nvoltine de fegate farcite cu carne petrusine furmagge pecorine e otre cose casalduni éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de benevende in campania sus a falde sw d u monde ciccio m e sus a destre d u fiume tammaro jè lundane da u capeluèche sue cchiù o mene km face parte d a comunitate mundane zone tammaro ierte reggione agraria n colline d u calore irpinio nferiore tène n escursione altimetreche pare a m s l m cu ma minime de m s l m e na massime de a superficie agricole sue ausate jè de ettare ha aggiornate a l anne date e cifre camere de commercio de benevende masce prodotte uegghie vine e pascole bbuene faceve parte andicamende d a colonia telesine cumme demostrane certe rinveneminde de iscriziune acchiate jndr à u territorie sue da u nome se penze ca in origgene ere nu casale relativamende recende e cchiù piccinne d u paese de ponde sotte a le normanne facìe parte d a baronìe de fenucchio sotte a le sveve a na domina sibilia de casaltuno sotte le angioine a le sus a le shabran a u capitane de attendolis a le caracciolo a le carafa e sotte a le spagnule a le ca ne onne purtate u titele de conde mbonde a l inizie d u xx sechele mbonde a u facìe sembre parte d u pringipate ultra e mbonde a u d u molise passò allore a a provinge de benevende casalduni jè famose pe essere state nzieme a pondelandolfo e a campolattaro u aguste tiatre de n eccidie perpetrate da l esercite piemondese cumme rappresaglie d u massacre de surdate e carabbenire effettuate da cchiù o mene docinde brigande da u cerretese cosimo giordano pe vendette nu battagglione de bersagliere cumandate da u colonnelle pier eleonoro negri future sinnache de melàne massacrò cchiù de cetadine e destruggìe u paese incendiannele nu sbuènne de femmene avenèrene stuprate apprime de essere accise e non ge furene consegnate date ufficiale sus a u numere totale de le muèrte d a repressione da fonde non ufficiale se penze ca le muèrte de stu massacre onne state cchiù de cetadine strage simile avenerene fatte pure a scurcola marsicana pizzoli isernia montefalcione a a strage u gruppe musecale de le stormy six ave dedicate na canzone ca se chiame probbie pondelandolfo castellaneta jndr ô dialetto locale castlànet éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie castellaneta se iacchie jndr à u core de l area ca costituisce u parche reggionale de le gravine e occupesce a posizione mmienze jndr à vanne occidendale d a provinge de tarde ca costituisce l accussì ditte arche joniche u territorie sue mbrà le prime cinde comune tagliàne pe estenzione pa precisione settantanovesime veje da a murge tarandine mbonde a u mar ionio e presende na granne varietà de paesagge e diverse presenze naturalisteche streche e archeologgeche castellaneta ète tagghiate da na serie de geavine e de lame naturale condinue de le gravine cu parete mene irte de origgene carsiche ca se diriggene verse u mare facenne arrevà jndr à u fiume late le acque ca se cogghiene duranne le piogge mondecamble cchiù precisamende a località ca se dice s trinità jè u punde sue cchiù ierte m le prime segne de na mbortande presenze jndr à u territorie castellanetane resalene a l età d u bronze n c onne state infatte acchiate nu sbuènne de vase e otre manufatte ca resalene a stu periode jndr à località minerva se onne notizie secure ca u territorie castellanetane jndr à quidde periode ere javetate da sicule da messape e da iapigge sus a cime d u mondecamble ricche de grotte e de gravine invece onne state acchiate robbe paleolitece e de origgene appule peucete successivamende a a distruzione d u nzediamende de minerva da vanne de alarico a popolazzione se servò purcé se ne scìe jndr à le paise vecine sus a le ruvine d u nzediamende ca stave apprime nascìe jndr à u a cetate de castanea le nvasiune de le saracene permetterene a a cetate de castanea de devendà chciù granne purcé acchiave refugge le crestiàne de le paise vecine jndr à stu periode a cetate cangiò nome devendanne apprime castellum unitum e pò castellanetum esiste però pure n otra versione sus a le radice de castellaneta nfatte seconne u storeche giacomo arditi castanea ere cose assaije diverse da quedde ca osce a die jè castellaneta castanea s acchiave sus a u fiume lato ere de origgene magno greche e rumanìe mbonde a fine d u viii sechele seconne le carte topografeche de carlo magno jndr à u le saracene sbunnarene saccheggiarene e scuasciarene quase tutte le nzediaminde d u circondarie e probbabbilmende castanea accappò mmienze a stu ruète allore chiste se riunirene facenne na cetate fortificate jndr à u punde chciù irte da sta aunìone nascìe u nome castellum unitum ca pò avenìe trasformate jndr à quidde de osce a die successivamente a a conguiste d a cetate da vanne de le normanne jndr à u a cetate devendò pure diocesi ttre anne cchiù tarde u paese avenìe conguistate da u generale greche mabrica e returnò jndr à le mane de le bizzandine stu dominie però dure picche e castellaneta torne n otra vote a le normanne jndr à u carlo d angiò conguistò a cetadine ca apprime devendò nu feudo e pò avenìe trasformate jndr à na cetate regia jndr à u xiii sechele a cetate passò a le aragonise pe pò turnà n otra vote a le angioine jndr à u le cetadine de castellaneta cu l aiute de quacche surdate spagnole respingerene le truppe frangise cumannate da u duche de nemours stu fatte adda pigghià u nome de sacche de castellaneta grazie a u curagge fatte vedè jndr à st occasione da le cetadine castellanetate ferdinande u cattoleche davìe a u paese u title de fidelissima civitas jndr à u le spagnule perderene a cetate cu le fiamminghe a cetate scìe in rovine e subbìe nu periode luènghe de dominazione da vanne de cchiù feudatarie jndr à u gesèppe garibaldi vestute da venditore de cannele ngondrò jndr à u funne rusteche la torretta certe castellanetane doje anne apprisse jndr à u le castellanetate vutarene jndr à nu mode quase plebbiscitarie pe l annessione a u regne d itaglie comungue u territorie castellanetane avenie ausate jndr à l anne ca venèrene cumme refuge da nu sbuènne de brigande mbrà le quale u famose andonie locaso lucane ditte u crapariello u craparidd u quale avenìe giustiziate da le milizie d u costituite regne d itaglie e avenìe lassate esposte jndr à chiazze prengepàle d u paese chiazze vittorio emanuele pe cchiù de doje sciurne castellaneta davìe nu pesande condrebbute de uemmene a a prima uerre mundiale e pe le tanda muèrte d a uerre avenìe costruite jndr à u luèche addò osce a die nasce u minicipie nu monumende cu atturne tanda arvule quande onne state le muèrte u monumende a le cadute de tutte le uerre jndr à seconda uerre mundiale invece successivamende a a ritirate de le tedesche chiste urteme bombardarene a cetate e facerene muèrte mbrà piccinne cetadine e rappresendande de le carabbenire pe colpe d u scoppie de doje granate colpevole sulamende de festeggià l arrive de le lleate pe l umanità espresse da le cetadine jndr à sta triste occasione avenìe assegnate a u comune a medaglie de bronze a u valore civile une de le pàggene cchiù triste d a storie castellanetate riguarde u crolle de n indere stabbele in viale verdi u febbrare pe stu fatte murèrene crestiàne apprisse a stu crolle s a costituite u a le funerale partecipò pure u presidende d a repubbleche tagliàne de l epoche sandre pertini u processe ca ha seguite u fatte jè angore in corse jndr à u mendre addò stave u stabbele ha state costruite n auditorium jndr à le locale d u quale jè presende pure a bibblioteche comunale e ha state nzippate nu monumende pe arrecurdà le vittime u territorie presende nu forte accendramende abitative jndr à u nuclèe cetadine ce se esclude a frazione marittime de castellaneta marine e quedda rurale d a gaudella pu reste jndr à le cambagne sonde presende cchiù o mene cinde massarie a uerre probbie storeche certe de chiste fortificate e cambe cultevate soprattutte vignete e fruttete u paese vecchie nasce nguèdde a gravine de castellaneta jndr à na posizione decendrate e nu tiembe ere limitate da mure grosse grosse ca avvrazzavene u paese jndr à vanna scuperte u cendre storeche tène nu mbiande medievale cu vicole e stradine assaije strette ma le tesore de maggiore pregge architettoneche sonde d u barocche n imbortanze architettoneche forta forte tènene le chiazze f de martino e marije maculate addò sonde presende le ttre edificie de maggiore fatture a cattedrale o chiesere de san necole nzippate jndr à u e quase combletamende refatte jndr à u xviii sechele sulamende u cambanile ha rumaste d a chiesere vecchie belle probbie ète a facciate barocca soje e angore de chciù u soffitte de legne ntagliate cu ttre tele d u de carlo porta l assunzione san necole ca sarve diodato e a cadute de le angioine e quattre de fine inizie de dumeneche carella de martine criste jndr à u cenacole criste ca comuneche san pitre le nozze de canan e davide ca balle nnande a l arche e le filisdeie ca a restituiscene a u popole elette u palazze settecendesche affianghe u vescovile sede osce a die d u vescovade custodisce nu dipinde ca resale a u d u santacroce e otre nderessande tesore artistece u palazze baronale sede storeche d u potere politeche trasformate apprime jndr à nu seminarie pò jndr à nu convende de le sore de sanda chiara jndr à uborghe andiche se iacchiane nu sbuènne de palazze signorile sindome de granne cangiaminde mbrà feudatarie sus a stu territorie da arrecurdà u palazze catalano cu a facciata soje ca jè oriendaleggiande u palazze sarapo cu u purtone sue barocche e le palazze d alagni lagroia e frisini da vedè sonde pure pure chiazze umberto i cu a fundane monumendale cendrale e u monumende a rodolfo valentino ca se iacchie mbonde a a passeggiate dedicate a u stesse attore e fatte cu a maioleche assaije probbie sonde le chiesere jndr à zone andiche a testimonianze d a granne mbortanze ca ave avute stu paese pure cumme cendre releggiose da sechele sede d a diocesi de castellaneta da arrecurdà sonde san dumineche spicciate jndr à u cu a caratteristeca facciata soje da u doppie stile cu a vanne ierte rinascimendale e cu u purtale da u ngonfondibbele stile barocche otre chiesere oramaie non ausate pe rite releggiose sonde sanda marije san gesèppe sanda chiara sanda caterine madonne de l aiute e san giuanne in muricielle pure jndr à u reste d u paese stonne otre chiesere mbortande pure pa lore architetture e pe le bellezze ca tenene san michele chiesere settecendesche costruite a le limite d u paese vecchie e osce a die nglobbate jndr à u cendre d u paese tène tele d u cinghecinde e d u settecinde san frangische d assisi e u convende de le frate minore a chiesere nasce jndr à vanna nove d u paese nu tiembe mbonde a le anne sessande ere assaije lundane da u reste d u paese tène capelavore d u xvii sechele seicinde e d u settecinde nbrà le quale n imbortande opere sus a l altare de girolamo de santacroce ca rappresende a vergine azzettate sus a u trone cu u piccinne ca preie mbrà iangele sande e apostole sanda marije d a luce dette pure marije sandissime assunde o angore sanda marije d u pesco fatte atturne a u xiii sechele jè une de le poche esembie de arte goteche angioine d u paese nzieme a u cambanile d a cattedrale a leggende dice ca sta chiesere avere state fatte ex voto da nu capitane ca s avere sarvate da nu naufragge apprisse ca s avere affiddate a a madonne de l assunde a chiesere tène a forme pe colpe d u dislevélle sus a u quale ha state costruite d u ponde de na nave jndre tène mbortande affresche otre chiesere sonde a cinghecendesche san rocco osce a die annesse a u vecchie spedale e a seicendesche mater christi pure jedde costruite lundane da u cendre abitate e vecine a l omonime nzediamende rupestre e da l architetture modeste a chiesere de san dumineche ca se iacchie jndr à vanna vasce d u cendre storeche e a parrocchie cuore maculate de marije strutture moderne se aspette a costruziona nove d a chiesere de san frangische d assisi lunghe le gravine sonde presende nu sacche de nzediaminde rupestre certe sonde de origgene ierte medievale v x sechele quanne a reggione vevìe nu periode de forte decadenze politeche e economeche e avenìe ripetutamende attaccate da popolazziune furastiere apprime le gote po le longobbarde e le saracene apparte ca da necessità difensive a vite jndr à le grotte avenìe ngentivate jndr à l viii sechele da a lotte iconoclaste de leone iii e jndr à chidde stesse gravine acchiarene refugge nu sbuènne de monace grecie arrevate da l oriende certe nzediaminde rupestre sonde le prengepàle gravine ca se iacchiane sus a u territorie sonde sus a coste se stenne a frazione de castellaneta marine a quale tène pe origgene e ause na funzione turisteche a frazione marittime comboste quase esclusivamende da ville jè combletamende sckaffate jndr à verde pinete de bosche pineto ca se stenne cchiù o mene pe km lunghe a coste trasenne verse u nderne d u territorie pe cchiù de m castellaneta marine offre a le turiste nu mare cristalline na sabbie fina fine e dune fossile de gfranne nderesse naturalisteche e sciendifeche sus a u territorie sonde presende alberghe e mbortande villagge turistece in particolare jndr à le zone de riva dei tessali mbortande u cambe da golf sue e termitosa u nzediamende nasce jndr à l anne sessande a l inderne d a pinete marittime servìe n opere de bonifeche d a zone ca apprime ere paludose pe colpe d a particolare tessiture geologgeche de le doje costiere pe fà addevendà a frazione javetabbele aqquà onne nate jndr à picche tiembe nu sbuènne de ville certe de probbietà de personagge famose cumme pe esembie sophia loren le strade de castellaneta marine onne nome referite soprattutte a u periode storeche de corse verse u spazie quanne in effette a fraziona marine avere nate non g è difficile acchià strade ca se referiscene a a lune cumme mare de le vapore oceane de le tembeste baia de le flutte a famose astronaute americane e sovietece neil armstrong e jurij gagarin a veicole spaziale sojuz viking e missione apollo e politece de quidde periode john kennedy ce se leve a strade prengepàle de ingresse viale de le pine in onore d a pinete ca ospitesce a frazione e u lunghemare ca jè dedicate a le eroi d u mare u reste de le strade cetadine jè fatte apposte pe ce ame viaggià cu a fandasie mbrà e cchiù nnande de le nuvole quidde de l agricolture jè u settore tradizionale de l economije castellanetane mbortande e assaije apprezzate sonde leuve da tavole uve itaglie sus a tutte le clemendine d u gurfe de tarde e totte a frutte prodotte jndr à vanna meridionale d u territorie sue mbortande ète pure a coltivazione de alìe ca servene pa produzione de l uegghie terre tarentine eppure de foragge e de grane tuèste ca se producene prengepalmende jndr à vanne murgiane d u territorie castellanetane otre settore assaije forte jè quidde de le amennele mbrà le cchiù apprezzare in itaglie u turisme jè u settore ca s à sveluppate urtemamende castellaneta ha state inzignte jndr à l anne de na vele da vanne de legambiente jndr à tradizionale guida blu ca l associazione ambiendaliste scrive ogne anne l offerte turisteche de castellaneta marine jè soprattutte de carattere staggionale e tène lide private attrezzate alberghe e mbortande villagge turistece doje parche divertimende felifonte e felisia cu nzeccate a sale imax e diverse discoteche urtemamende le villagge turistece stonne a cercane de destaggionalizzà l offerte revolgennese pure a u turisme de affare le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da le collegaminde ferroviare sonde assicurate sie cu tarde ca cu bari e verse tutte le località servite da le linèe ioniche e adriateche vè pure arrecurdate u collegamende ferroviarie ioniche ca colleghe a frazione marine cu tarde e crotone l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le otre aeropuerte cchiù vecine sonde u comune de castellaneta ha fatte parte d a comunitate mundane d a murgia tarandine mbonde a a soppressiona soje a suggettate de ballone maschile chciù mbortande jè l a c d castellaneta ca stè jndr à prima categorije girone b u castellaneta ave cchiù vote sfiorate a promozione jndr à serie d culore sociale vianghe e russe stadie de bellis a suggettate de pallacanestre maschile jè a valentino basket ha state funnate jndr à u e jndr à u prime anne de vita soje ha state promosse jndr à serie d girone b vingenne tutte le partite nasce da a morte d a gloriose s s castellaneta basket fallite jndr à l estate d u ca jndr à staggione avere militate jndr à u cambionate nazionale de serie b culore sociale vianghe e russe palazzette palatifo in via aldo moro l associzione de vele cchiù mbortande jè quedde d u circolo velico vega u circole golfisteche riva dei tessali golf club jè u cchiù mbortande d a provinge de tarde ogne anne jndr à u cambe de bochere d u club se face u tornèe tessali metaponto open de pugghie e basilicata prestiggiose gare d u challenge tour addò u mondepremie arrive a cchiù o mene a nova yardinia luèche de villeggiature de castellaneta marine avènene fatte tornèe mbortande pure a levèlle ndernazionale cumme a fed cup addò l itaglie cchiù de na vote ha fatte a finale probbie a castellaneta vingenne pure ceglie messapeche ceglie messapica jndr à u tagliàne cègghie jndr à u dialette locale nzigne a u chiamate ceglie da u a u chiamate ceglie messapico jè nu comune tagliàne de crestiàne d a provinge de brinnese jndr à pugghie a cetadine avvande u recanuscemende de cetate d arte e terre de gastronomije u territorie se caratterizze pe le trulle le massarie le ulivete secolare e le grotte carseche u territorie comunale se stenne pe jndr à vanne meridionale de l altepiane de le murge mbrà a valle d itrie e u salende jndr à na zone de colline cu a pianure salendine chiamate soglie messapeche u comune se iacchie a da tarde e a cchiù o mene da brinnese confine cu ostune distanze martina franghe villa castidde frangaville fundane e san michele salendine u territorie comunale pò essere divise jndr à doje aree une da l aspette collinare se stenne sostanzialmende a nord ovest d u javetate se presende cu doce colline e terrazzaminde cu murette a secche e nu sbuènne de trulle l otre vèje lenda lende verse a piane salendine probbie pe ste mutive a cetate avène conziderate une de le urteme lembe meridionale d a murge l altitudine d u territorie comunale cange mbrà le metre s l m d a fogge palagogna e le metre m s l m de contrade alfieri u javetate nvece se iacchie a n altezze de metre s l m se stenne sus a doje colle une de le quale nderamende occupate da u cendre storeche e d a zone uettecendesche jndr à u territorie stonne nu sbuènne de forme carsiche doline grotte inghiottitoie lame lore tènene nu valore assaije mbortande sus a u paesagge l ambiende naturalisteche ma pure storeche archeologgeche purcé soprattutte le grotte èrane ggià jndr à l epoche preistoreche sede privileggiate pe le inzediaminde umane a presenze de fenomene carsece a macchie collegate a le caratteristeche d u substrate geologgeche de stu territorie addò ngate iessene nfatte strate de rocce calcarée dolomiteche gruèsse diverse migliaie de metre e cu nu sacche de fessure le rocce calcarèe avènene a tratte cuperte da strate spesse de spessore piccele de terre russe ca se iacchiane in particolare jndr à le arèe morfologgecamende cchiù depresse quale le doline e le litte de le prengepàle solche erosive jndr à u territorie d u comune onne state cenzite mbrà cavità grotte e fratture verticale chiamate da le contadine capiviende o vole elenghe de le grotte de ceglie messapeche grotte recupero e grotte de mondevicoli grotte de zizze grotte cripte de san michele grotte cripte d a madonne d a grotte grotte abbundanze e grotte massarie iazzo wanda grotte d u frantoije grotte donna lucrezie grotte de nisco grotte massarie le croci e grotte san pitre grotte de le grille grotte abbate necole grotte olme grotte de fedele granne grotte d u cavaddone puzze alfieri vora de l olme grotte sardelle e grotte de le messape grotte antelmi grotte d a candine grotte de le maravigghie grotte madonne piccele grotte tagliente grotte marangi vora de castelluzze grotte abbate amate vora facciasckuate inghiottitoie facciasckuate grotte ciarlete grotte d u frantoije scolepie grotte angeluzzi e grotte montagnulo grave vuotolo russe grotte specchie abbate amate voraginette insarti inghiottitoie lecci grottine de san pitre grotte madonne de le grotte grotte massarie tammorre grotte insarti grotte d u cambe sportive grotte d u monde vecchije grotte massarie san pitre l idrografije superficiale jè quasi combletamende assente da u territorie le uneche forme reconducibbele sò certe invase artificiale de dimenziune piccele scavate jndr à rocce pe cogghiere le acque piovane e chiamate cu nu nome corrende fogge se penze ca le fogge onne n origgene tarde medievale bizzandine o addiritture ca resale a l epoche messapeche chidde presende jndr à u territorie avènene chiamate fogge marangi fogge de sand anne fogge vetere fogge de lamarina nove fogge de casamassime e fogge palagogne sotte a terre le acque de falde se iacchiane invece a cchiù de metre sotte u piane de cambagne presendanne sotte u profile fiseche e chimeche caratteristeche mbrà le megghie de pugghie quase pe ninde nderessate da fenomene de nguinamende antropeche e nò tuccate da l ingressione de le acque marine da nu punde de viste vegetazionale u territorie jè assimilabbele a u ndere territorie d a murge de sud est le aree cu le vosche occupane u d a sueprficie comunale e n otre e tande onne le arèe nderessate da macchie mediterranèe o garighe a vegetazzione putenziale d u territorie jè fatte soprattutte da formaziune de latifogghie eliofile decidue cu dominanze de querce jndr à u case specifeche de fragne a parte u fragne vonne arrecurdate pure a roverelle u cerre u leccie e quacche vote pure a sughere e otre specie cumme carpine oriendale acere cambestre ornielle a situazione de osce a die d a vegetazzione naturale jè assaije lundane da u quadre assute da l analise d a vegetazzione putenziale sia da quande se deduce da nu sacche de fonde storeche ca descrivevane nu paesagge strutturate da vosche granne e belle careche u cangiamende de le carattere origgenarie d u paesagge jè collegate soprattutte a a pressione de le attività antropeche l allariamende d a superficie destinate a le colture agratie e u pascole eccessive a forme cchiù mature d a vegetazzione de stu territorie jè relevabbele sulamende jndr à arèe piccenne e pure scarse massarie s pitre massarie marcuccie massarie montedore u strate arbustive de le quercete jè caratterizzate da a presenze de chiande tipeche d a macchie mediterranèe cumme u lentische u terebinde u vianghespine u perastre le rose selvateche le ciste associate a nu sacche de chiande rambicande e lianose smilax vitalbe lonicere ecc le arèe nderessate da a macchie mediterranèe se presendane caratterizzate da nu strate arbustive fitte e ndruvulate addò le chiande perdone a lore individualità pe squagghiarse l une cu l otre sò presende chiande termofile a carattere sembreverde jndr à certe case l ambiende se presende cchiù simile a a pseude macchie macchie cu a presenza sparpagghiate de querce a u state arborèe sò presende arèe nderessate da u fenomene d a garighe pe esembie le arèe marginale de le vosche le arèe percorse da u fuèche o chidde degradate da u pascole eccessive jndr à u terriotire le garighe avènene dominate da a presenze d u ciste de montpellier e d u time stonne pure le arèe cu le vosche o nderessate a a presenze de macchie mediterranèe ca sò le cchiù granne sonde vosche de san pitre cchiù o mene ettare vosche e macchie de montedore ettare vosche e macchie de facciasckuate ettare vosche e macchie de alfieri ettare vosche e macchie de recupere vosche e macchie de tarturielle macchie de gesèppe nisi vosche de montecchie pinete ulmo vosche de sacramende vosche de casine vitale vosche d insarti macchie de selvagge macchie de sumerane macchie de epicocche macchie de donno sande jndr à u territorie stonne pure ttre arvule monumendale cenzite da u cuèrpe forestale d u state pe quande arreguarde a faune jndr à u territorie se reggistre a presenze de na comunitate faunisteche non assaije numerose ma comungue de rilevande valore pu mandenimende de le equoibbrie ecologgece d u territorie a presenze limitate de granne mammifere jè collegate forte forte a a limitate larghezze de le arèe cu vegetazzione naturale e a a discondinuità de ste arèe sus a u territorie a faune jè caratterizzate da a presenze de lepre volpe tasse rizze chiocciole falche pitterusse torde merle rondine e diverse rapace d a notte cumme civette gufe assiole barbagianne e pipistrelle ca iacchiane refugge jndr à le tanda grotte ca stonne u comune gode de nu tipeche clime mediterranèe mite e confortevole jndr à le periode d a primavere e de l autunne stagggiune cavede e nvirne non assaije fridde le temberature medie mensile pigghiane a nfluenze de le avveneminde atmosferece d u mediterranèe nord oriendale e cangiane da le jndr à le mise fridde a le de le mise d a staggione sò rare le case de forte escursiune termeche le mise cu cchiù scarte termeche mbrà le massime e le mineme sò de solete le mise d a staggione cu nu differenze de cchiù o mene u vinde nfluenze u clime d a zone attraverse le corrende fredde de origgene balcaneche ca de nvirne fanne addevendà l arie ghiacciate o cavede de origgene africane ca fanne addevendà a staggione caveda cavede u territorie resulte avè na vendosità medie annue seconde l atlante eoleche tagliàne mbrà le e le accappe certe vote durande le nuttate nvernale ca u termometre vèje sotte a u zere pure di diverse grade e accussì se formane le stennute gelate o ca se reggistrane nevicate cu mbortande accumule nevose soprattutte quanne l adriateche meridionale jè culpite da ondate de arie fredde de origgene arteche condinendale cumme pe esembie jndr à u e jndr à u l anne cu cchiù neve ave resultate u quanne jndr à u febbrare cadìe nu metre de neve d a staggione invece quacche vote se verificane ondate de calore lunghe e ndense ca fanne addevendò u clime torride e carresciane le temberature sus a valore certe vote superiore a le le precipitaziune de ogne anne arrivane sus a l ordine de le de pioggie destribbuite soprattutte jndr à u periode da ottommre a marze a primavere e a staggione avènene caratterizzate da periode de siccità jndr à u paese precisamende addò ste a massarie nisi da u jè attive na stazione meteo amatoriale ca face parte d a rezze de staziune meteorologgeche de l associazione meteo valle d itria seconde a tradizione a funnazione de ceglie pare ca jè legate a l arrive jndr à l itaglie d u popole de le messape a u quale jè attrebbuite a costruzione de manufatte megalitece canusciute cu u nome de specchie ere canusciute da le grice cu u nome de kailìa u nuclèe urbane stennute a le pide de nu colle jndr à zone addò osce a die ste a stazione ferroviarie de le ferrovie sud est ere difese da fortificaziune addò le reste scarse sò canusciute cu u nome locale de paretone vecine a cetate pare ca averane state nzippate sanduarie dedicate a le divinità greche apolle in corrispondenze de quedde ca osce a die jè a chiesere de san rocche venere sus a colline de mondevicoli e sotte a basiliche de sand anne duranne le fatìe de sondagge le frammende de cerameche votive e reste de tembie d a dea latona mamme de apolle e diana archivije a cetate ha state nu punde de avvistamende d u popole de le messape cu le cendre de orie e brinnese a lunghe in lotte condre a cetate spartane de tarde ca vuleve nu sbocche sus a u mar adriateche jndr à l epoche romane a cetate ere oramai decadute le dinameche de le nzediaminde de ceglie medievale onne state analizzate assaije probbie jndr à nu convegne de studie d u jndr à l età romane ceglie ere canusciute cumme feude castellum caeje sotte a l autorità d u castellane paganus ca definisce le confine sue cu a putende cetate de ostune jndr à l età sveve u borghe jè canusciute cumme celie de galdo ceglie d a fureste e avera condrebbuì nziene a u casale de sanda marije de le grane a a manutenzione d u castelle de orie u feudatarie cchiù mbortande sue jè glicerio de persona signore de le terre de ceglie e d u gualde de motole de solete e d u casale de san pitre a galatine glicerio parteggiò pe corrade iv de svevia figghie de federiche ii de svevia e re de sicilie condre a l angioine cadute pure manfredi de sicilie l urteme de le sveve carle i d angiò ordine a catture de glicerio ca se n avere sciute cumme latitande jndr à le cambagne de tarde addò avenìe catturate carresciate jndr à u carcere jndr à u castelle de brinnese nzieme cu le figghie gervasie giuanne e perello e condannate pe fellonie subbìe u patibole le possedeminde ca tenève avenèrene confiscate e date a anselino de toucy u feude tenève pure nu castelle piccele avenìe successivamende date in possesse a le famigghie orimi scisciò brancaccio dentice e pignatelli e de le arcivescove de brinnese jndr à u territorie atturne avèrene ggià state funnate de le mbortande monastere de l abbazzie de sand anne a a periferie de quidde ca osce a die jè u javetate e d a madonne d a grotte addò rumane a chiesere sus a vie vicinale pe frangaville fundane jndr à u avenìe costruite a u poste d a chiesere matrice a colleggiate ngrandite e arrecchite de decoraziune barocche jndr à u u ottommre u feude avenìe cedute in permute da cornelie pignatelli a ferdinande sanseverino conde de saponare e barone de viggianelle le sansevereino allariarene u castelle e vulerene a funnazzione d u convende de le cappuccine osce a die scombarse e de quidde de duminecane sede d u comune nzigne a u apprisse a le sanseverino arrevarene le lubrano e le sisto y britto apprisse l estinzione de sta casate cu u duche rafaele jndr à u u castelle e le probbietà ca rumanevane de l ex feude avenèrene ereditarte da a famigghie verusio durande u resorgimende avìe sede jndr à cetate na vendite carvonare da vanne de dumineche termetrio de cisternine e na sezione d a giovine italia da vanne de pitre elia amiche personale de gesèppe mazzini apprisse l annessione a u regne d itaglie vevìe nu periode de fioreture e a le inizie d u xx sechele ndrucò na crescite demografeche nonostande a presenze d u fenomene de l emigrazione nu segne mbortande a a storie cetadine de fine uettecinde u carresciarene doje sinnace gesèppe e frangische elia attane e figghie ca avèrene mbrà l otre cose tutte e doje l onorificienze de commendatore de l ordine d a corone d itaglie da lore accumenzò e pò avenìe seguite jndr à u ruole de membre d u conziglie provingiale d a terre d otrande frangische avère state pure vicepresidende d u conziglie d a provinge d a terra d otrande u processe lunghe durate quase cinguand anne ca purtò a a costruzione d u tronghe ferroviarie frangaville fundane ceglie cisternine martina franghe locorotonde a costruzione de le ferrovie avenìe pratecamende fatte però sulamende a le inizie de le anne d u millenovecinde nfatte l inaugurazione d a stazione se facìe u aguste qaucche anne apprime u territorie cegliese avenìe nderessate da a realizzazzione de n otra mbortande opera pubbleche a costruzione d u canale prengepàle de l acquedotte pugghiese durande a seconda metà d u xx sechele a cetadine s ave cangiate da nu punde de viste suggiale s ave perse infatte a vocazione prettamende agricole e artiggiane prengepalmende jdnr à u settore tessile d a popolazzione le javetande de ceglie nfatte cumme chidde d a provinge onne state assorbite da le granne ndustrie nate a brinnese e tarde le anne d u xx sechele onne state cumme jndr à u reste de l itaglie le anne d u boom edilizie s ave nfatte assistite pure jndr à u comune a nu sveluppe d u tessute urbane le anne addò u vecchie lassave u poste a u nuève avenève scettate nderre u convende de le cappuccine cu chiesere nzeccate pe fà poste a u spedale civile jndr à l anne d u xx sechele accumenzarene le lotte de le bracciande e de le sindacate condre a u caporalate ca tremenderene jndr à prima linèe mbrà le otre quidde ca osce a die jè u ministre de l agrciolture terese bellanove e sveluppate pure cchiù nnande a fatte tragece addò murerene jndr à ngidende stradale crestiane de ceglie le anne d u xx sechele onne state signate da a crise definitive d u settore tessile cu a chiusure de nu sacche de stabbileminde descrizione araldeche d u stemme ceglie ere une de le cetate d a dodecapoli messapeche addò u cendre prengepàle jè rappresendate da orie mbrà u n c e u n c le cetate messapeche facerene na resistenze forte forte condre a l influenze de tarde a cetate funnate da le colone spartane ca vulè ccu conguistave totte a magna grecie e a conzolidà u probbie ruole egemone sus a u mare ionie e sus a l adriateche meridionale tarde vengìe definitivamende sus a totte l arèe pugghiese apprisse u n c cu nu trattate ca vietave a le nave romane de scè cchiù a oriende d u promondorie lacinie d a civiltà messapeche rumanene nu sbuènne de reste archeologgece u sisteme difensive specchie fortine messapece mure e muragliune chiamate paretune necropoli e pò scriziune monete vase trozzelle messapeche e tanda reperte de tipe de cerameche o de metalle ceglie pa posiziona naturale soje in cime a nu colle e pu territorie collinare da addò se ndruche belle belle tarde pe le acchiaminde archeologgece mure speccie pò essere conziderate cumme na roccaforte d a messapie u sisteme difensive ere fatte da quattre cinde murarie paretune de le quale quedde de cchiù fore ere u collegamende mbrà le specchie fortificaziune ierte de blocche megalitece ierte pure oltre metre e de diametre nzigne a metre a cinde de mure cchiù de jndre tèneve nu perimetre de e avvrazzave na popolazzione none inferiore a le crestiane probbie a u nderne de ste cinde onne state acchiate a maggiore parte de le reste d a cetate le tembie e le necropoli da addò avenèvane le scriziune le monete le vase messapeche cumme gnatia e diverse reperte ca erane le correde funerarie stipate pe na vanna piccenne jndr à u musèe locale de ceglie e jndr à le musèè de tarde brinnese lecce e egnazie ma soprattutte se onne perse jndr à colleziune private e pubbleche pe esembie nu vase acchiate jndr à u ca raffigure a lotte mbrà diomede e le messape se iacchie jndr à u musèe de berline pe quanda arreguarde le mure e le muragliune chiamate paretune jndr à u passate s ave teorizzate pure na lore origgene bizzandine referibbele a nu limes jè osce a die accertate ca se tratte de sisteme pe signà u territorie referibbele a l età medievale le urteme iacchiaminde archeologgece resalene a u settemmre durande de le fatìe de restrutturazione jndr à vie toniolo quanne avenìe acchiate nu chiaute familiare ca resale a a seconda metà d u iv sechele n c ca tenève scheletre e nu correde funerarie de nu sbuènne de manufatte mbrà le quale cindure fatte de bronze e forme cerameche ornamendale e legate a le funziune nutrizionale a u durande de le fatìe de restrutturazione d u castelle de probbietà comunale jndr à l atrie nderne e a u quanne jndr à vie sant aurelia onne assute fore le fondamende de nu tratte d a cinde murarie nderne de epoche messapeche jndr à l agre d u comune stonne specchie ca stonne atturne a u javetate facenne na forme de ellisse monde peluselle talene facceasckate castelluzze s lucie tarandine ii olive puledre capece a selve cervarole madonne d a grotte pezze de firre mondefocare virgilie san paole sative fogge vetere e specchie tarandine jè da penzà ca le specchie o almene quacchedune de chidde ca stonne onne avute pure na funzione sepolcrale pe esembie a specchie de castelluzze presende na strutture architettoneche a carattere difensive ma a u nderne onne state acchiate celle funerarie e frammende de terrecotte oltre a le specchie ca amme ditte apprime jndr à u territorie comunale avènene segnalate ste otre site archeologgece nzediamende preistoreche massarie san pitre javetate medievale e necropoli romane cambe d orlande javetate e necropoli masssarie genovese javetate e necropoli conghe de scrina grotte massarie le croce cripte massarie sand angele paretone u castelle ste nzippate sus a une de le doje colle addò se iacchie ceglie a a strutture se tràse ausanne nu portale larie cu arche a tutte seste e nu ngresse cu volte d agive ca face trasè jndr à l atrie de forme irregolare cercunnate da le ale d u castelle u nuclèe origgenarie jè fatte da a torre normanne ca jè a parta origgenarie d u castelle ca resale cchiù o mene a u affianghe a a torre normanne avenìe nzippate jndr à u xv sechele a torre de forme quadrate ca jè u simbole tradizionale d a cetate jè ierte jndr à l atrie nguedda nguedde a a torre normanne se iacchie nu puzze addò stonne de le colonne da sus sembre jndr à l atrie stonne le stemme de le famigghie nobbile ca onne state a a guide d u feude nnande a u ngresse stonne na scalinate e nu portale cinghecendesche ca carresciane a une de le vanne residenziale ale destre ca ospitesce a sala d u conziglie u perimetre de fore pò ave ttre torriune angioine de forme circolare da masce jndr à vanne de probbietà d u comune onne state spustate a bibblioteche pitre gatti e a pinacoteche emilie notte le porte pe trasè jndr à cetate d età medievale erane ttrede quidde ca osce jè u cendre storeche le ngresse erane tutte sorvegliate pe conzendì u ngresse jndr à u cendre storeche jndr à l età successive onne state fatte otre punde de accesse ca non ge ponne essere conziderate de le strutture de tipe militare une jè l arche ca ste vecine a u municipie vie enrico de nicola ca ste sotte a u palazze antelmy ca pure ca ave caratteristeche simile a le otre prote avenìe fatte sulamende cumme punde de sfoghe sotte a stu arche ste pure nu affresche ca raffigurare a madonne d u puzze d u mbiande murarie de età medievale oltre a le porte ggià ditte no ste tanda otra robbe sus a jidde nfatte ha state nzippate a vanne cchiù de fore de quidde ca osce a die avène conziderate u cendre storeche achiuse mbrà chiazze plebbiscite vie dante alighieri vie porte de giuso vie pendinello via muri e u castelle d u sisteme difensive de età messapeche rumanene cchiù tracce sò ndrucabbele nfatte le reste de ttre diverse cinde murarie a prime ste nguedde a quidde ca osce a die jè u cendre javetate e resale a u v sechele n c tène na altezze ca vèje da le a le jè fatte nu picche da bluècche de tagghie gruèsse cu quacchedune ca ha state fatiate otre grezze mandenute a secche le otre cinde se iacchiane in direzione de frangaville a cchiù o mene da u javetate a costruziona lore ha state fatte apprisse a quedde d a prima cinde atturne a fine d u iv sechele n c quanne a cetate avìe abbesogne de rafforzà u probbie sisteme difensive da le attache tarandine a cinde cchiù de fore servive cumme collegamende mbrà le specchie pure lore facevane parte d u sisteme difensive presende jndr à quedda zone a a fine d u uettecinde a cetata ndere avenìe nderessate da nu processe espanzive cu a costruzione de edificie mbortande ca pe l epoche rappresendarene nu zumbe de qualitate jndr à crescite economeche e produttive d u paese e d a popolazziona soje u tiatre avenìe prugettate da l ingegnere andonije guariglia de lecce u sinnache gesèppe elia facìe partè le fatìe jndr à u ma l opere avenìe spicciate assaije anne apprisse a avenìe inaugurate u abbrile le fatìe avenèrene fatte da maestranze locale a facciate u sole elemende origgenarie ca se stipe d u tiatre comunale chiamate politeame giacosa jè in stile neoclasseche cu quacche elemende decorative de stile barocche cu nu sole ngresse a arche a tutte seste u manufatte architettoneche ha state nu tiatre accumenzanne da le inizie d u xx sechele pe pò devendà cu u tiembe ca passave apprime nu cinematografe pò na stalle durande a seconda uerre mundiale pò na sale matrimonie e infine nu deposite pu rummate urbane apprisse na lunga fase de restaure accumenzate quanne ste spicciave u xx sechele a strutture ave accumenzate arrete a essere nu tiatre pubbleche a torre civiche d u rrelogge normalmende chiamate torre d u rrelogge se iacchie a chiazze plebbiscite avenìe nzipate jndr à u sus a nu pruggette de l ingegnere paole chirulli a torre jè de forme quadrangolare e se sveluppe sus a tre levèlle pe na iertezze de cchiù o mene m le facciate de aspette neoclasseche sò arricchite da decoraziune ca tènene forme sciumetre e motive de fiure a u prime levèlle jndr à facciate prengepàle jè presende a porte de accesse a a rambe de scale nderne invece sus a le otre facciate sò presende de le porte fause ogne porte tène da sus nu rosone circolare a u seconde levèlle ste nu balcone ca cerconne a torre sus a ogne facciate ste fatte na porte jndr à vanna superiore stonne le quadrande de le rrelogge a torre tène sus a sus cambane ca partone cu u meccanisme d u rrelogge ca segnane u cange de le quarte d ore e de le ore e da na banderuole de le vinde le massarie erane de le granne aziende agricole javetate certe vote pure da le probbietarie terriere a granna costruzione rurale tenève pure le allogge de le condadine pure pe chidde staggionale le stalle le najazzine pe le foragge e le raccolte le massarie ca stonne jndr à l agre cegliese s assemegghiane se sveluppane prengepalmende atturne a de le corte addò se affacciane l edificie prengepàle sveluppate sus a doje levèlle nu sbuènne de truelle ausate cumme majazzine o stalle e jndr à certe case chiesere o cappelle rurale massarie madonna della grotta massarie epifani massarie galante massarie a selve e otre stonne massarie ca tènene pure de le fortificaziune pure da u punde de viste agrarie stonne de le assemeglianze nfatte assaije vote vecine a le massarie se ponne ndrucà aree larie de terrene ausate cumme pascole o seminative chiamate comunemende pezze vosche e arée de macchie mediterranée cchiù o mene granne a seconde de le case e olivete de granne dimenziune partenne da a fine de le anne d u xx sechele de le massarie onne state reconvertite apprisse a u restaure jndr à strutture ricettive cumme agriturisme bed breakfast e restorande chiesere consecrate a u culte d a vergine assunde a chiesere ha state nzippate sus a l acropoli vecchie le origgene resalene a u mendre l edificie de osce a die resale a u nfatte mbrà u e u l edificie sacre avenìe allariate e restrutturate u comblesse ave na chiande a croce greche e jè affiangate da a torre cambanarie a facciate jè jndr à u stile proto neoclasseche a cupole jè maiolicate u nderne jè maestose jè decorate da nu sbuènne de affresche opere de dumineche carella e jè ricche de altare de marme policrome de chiste une jè dedicate a u sande patrone d a cetate sand andonije da padove mbrà le opere ndrucabbele jndrà chiesere se arrecorde u crugefisse de legne d u xvi sechele ca ste jndr à l abside sinistre a statue de sand andonije da padove d u xviii sechele a pale ca ste sus a l altare ca raffigure a mmaculate congezione a sculture de petre policrome ca raffigure criste ca iesse da u sepolcre opere d u xvi sechele attrebbuite a raimonde da frangaville e stipate jndr à sagrestie u sanduarije de san rocche avenìe nzippate sus a u punde cchiù ierte de na colline addò nasceve na cappelle nzippate atturne a u xvi sechele dedicate a u sande de montpellier sus a quidde colle se dice ca jndr à tiembe remote stave nu tembie pagane ca cangiò nome quanne a popolazzione afflitte da pestilenze accumenzò a revolgerse a u sande prutettore de le appestate le prime notizie ca fanne referimende a a storie de l edificie resalene a u quanne avenìe combiute na visite apostoleche jndr à diocesi de orie da vanne de s e mons camille borghesi vescove de castre da a relazione de sta visite se capisce ca stave a prime costruzione de na chiesere dedicate a san rocche fuore da le mure d a cetate a strutture de osce a die d u tembie avènie realizzate sus a nu pruggette de l ing andonije guariglia de lecce pure ce avenìe fatte cu nu sbuènne de cangiaminde non g avenìe fatte u pronao tetrastile toscane a u nderne u stile ioneche avenìe cangiate da u combosete a u poste de l elegandissime cupole de osce a die jndr à u pruggette se ndruche na volte semblece a u stesse levèlle de quedde d a navate cendrale a facciate appare solenne soprattutte grazie a le ardite soluziune architettoneche angore osce a die ccreja endusiasme e ammirazione u sanduarije avenìe fatte cu a collabborazione attive d a popolazzione ndere d a cetate prengepàlmende da le javetande d u rione ca all epoche ere na contrade mammacara a chiesere jè comboste da ttre navate une cendrale e doje laterale e da na quarte trasversale ca dèje a tutte u tembie na forme de croce a facciate de nnande jè d u stesse stile d u duome de tarde a destre e a sinistre d a faccaite avenèrene recavate quattre nicchie addò averena essere mise altrettande statue cu a u cendre e sus quedde de san rocche a u nderne d u tembie apparte a a statue de legne d u sande datate xviii sechele ste stipate pure quedda litiche datate xvi sechele ca avène da a cappella vecchie scettate nderre pe fà poste a l edifice nuève u cambanile a quattre fornice cu altrettande cambane de diverse dimenziune e suène se iacchie probbie sus a perpendicolare d a sagrestie origgenale a chiesere de san rocche avenìe elette a parrocchie jndr à u màrze d u da s e mons luigge margarita vescove d a diocesi de orie a seguite de l assense congesse da ferdinande ii de borbone rre de le doje sicilie chiesere dedicate a u culte de san giuacchine face parte de le bene d a parrocchie marije sandissime assunde de ceglie avenìe nzippate partenne da u sus a nu suole rialate da de le cetadine cu u condrebbute mbortande d a popolazzione u pruggette e a costruzione avenìe assegnate a le frate cavallo ca erane maestre murature d u poste l edificie ave na chiande ottagonale e lunghe u perimetre sue se nzippane murature portande ca stonne pe mandenè u tammorre e a volte emisfereche a cupole seconde u pruggette origgenarie avera essere rivestite cu maioleche colorate a ndera strutture rechiame jndr à forma soje u pantheon de rome a u nderne stonne u pavimende fatte da quadrate de graniglie de cemende le affresche d u pettore abruzzese datate doje dipinde ca raffegurane san frangische da paole e a deposizione d u pettore martenese gesèppe di giuseppe le statue de san lorenze s giuacchine cu piccenne opere d u scultore gesèppe maffia datate de sand anne criste abbevesciute e a statue d a ddulurate ca avenève carresciate in progessione a sere d u sciuvedìe sande pe totte a nuttate apprisse restaure fatte bbuène da picche tiembe ha state reconsegnate a u culte a chiesere mbrà u e u ave ospitate temboraneamende a parrocchie marije mmaculate d a divine provvidenze de ceglie costruite sus a le reste de nu tembie pagane cumme le urteme indaggine onne accertate jndr à nu mode credibbile dedicate presumibilmedne a a dea latona l abbazzie resale a u ix sechele a c le prime notizie documendate resalene a u e stonne jndr à u codece diplomateche brinnesine sus a sus ste u depinde d a presendazione de marije a u tembie a chiesere ste nguèdde a n ex convende monacale de l ordene dumenecane ca ave ospitate pe anne nzigne a u a sede d u palazze de cetate u comblesse avenìe nzippate mbrà u e u une de le ale sue ave ospitate pure nu sanatorie a chiesere de osce a die nzippate mbrà u e u jè in stile barocchette leccese l edificie jè a na sole navate addò se affiangane ambiende collaterale de le quale cappelle e n ambiende ca carresce a u ngresse laterale a u nderne d a navate sus a porte cendrale se iacchie l urtema cene opere d u casale datate barocche jè l altare maggiore fatte de marme cu u portelle d u cibborie rialate da pitre allegretti cavallo jndr à u sus a candorìe mise sus a l altare maggiore l organe positive belle probbie ca adda essere restaurate jndr à l abside rete a l altare maggiore u core de legne d u xvii sechele a u cendre d a chiesere doje pulpite de legne a sinistre se quidde cchiù andiche de età medievale opere de granne preggie artisteche a destre in posizione ierte u pulpite d u xvii sechele anne mbreziosite da le ndaglie de le colonnine tortile e de le pannelle decorative le cappelle laterale da le caratteristece altare barocche de petre cu sus de le pale e medagliune e accucchiate da a presenze de culonne tortile o bombate stemme de l ordene de le duminecane statue litiche de sande duminecane puttine freggie e decoraziune dorate sò separate attraverse balaustre de petre e cangellette e rialzate respette a a navate cendrale jndr à u late destre acchiame cappelle a prime trasenne ere a cappelle dedicate a san vecinze ferreri nfatte ospitave sus a l altare na granne tele d u sande purtroppe sciute perdute pe colpe de le nfiltraziune d acque ca angore osce a die stonne jndr à cappelle a tele avenìe cangiate da na croce processionale d a congreghe d a mmaculate pò jndr à cappelle cendrale cu l altare dedicate a san dumineche pure jndr à stu case jè presende na tela granne spiccianne acchiame a cappelle cu l altare d a presendazione a u tembie de criste jndr à na nicchie d a cappelle ste a statue de legne de s dumineche de guzman attane funnatore de l ordene n otra statue nu semi buste sembre de san dumineche se iacchie sus a u portale laterale d a chiesere jndr à vie elia le cappelle sus a u late sinistre sò doje a u poste de quedda cendrale nfatte ha state fate nu ambiende ca carresce a u ngresse laterale addò stonne mise de le armadie ca tènene a ddulurate e a madonne d a vittorie o d u rosarie cu u vestite belle decorate a prime cappelle ave l altare dedicate a san tummase d aquino raffigurate sus a na tele invece jndr à na nicchie ste a statue de legne de san vecinze ferreri securamende none jndr à collocaziona soje origgenale u simulacre nfatte presende le ale smundate pe spazie ca jè picche pò se iacchie a cappelle dedicate madonne d u rosarie a cercunnà a granna tele cendrale de l altare acchiame ovale ca raffegurane a vite de gesù jndr à sagrestie a sinistre ambiende piccele mise vecine a a chiesere nate luèche de preghiere pe le monache de clausure ca pe nu picche de tiembe avene javetate u convende se iacchie u sacelle d a duchesse isabbelle noirot d u belgie mugghiere d u duche de ceglie dieghe lubrano morte uagnedde probbie jndr à u pure jndr à u late destre a le spalle de l altare se iacchie n ambiende affrescate jndr à u securamende ausate in passate pe raggiungere u chiostre e da cui osce a die jè possibbele a scale de petre ca carresce a a cantorie e da le quale se azionavane le cambane d u doppie cambanile a vele jndr à chiesere onne state stipate mbrà u novemmre e u settemmre le settecendesche statue de le mistere carresciate in progessione u venerdìe sande a u decemmre jndr à u territorie comunale se reggistre a presenze de furastiere regolare maschele e femmene ca sò cchiù o mene u d a popolazzione d a cetate pe quande reguarde a suddivisione pe paese d origgene de le furastiere le date sò sembre referite a u decemmre e sò paese cchiù rappresendate u dialette parlate jndr à cetate jè n idiome irte e arcaiche achiuse jndr à n enclave o megghie a u discrimine mbrà diverse arèe lenghuisteche fine a che ave gudute jndr à u tiembe de na probbie insularità ca l ave prutette da condaminaziune e mbastardeminde consumistece le vocabole ausate sò soprattutte tarandine ma a cadenza soje rumande assaije vote a dialette pugghiese d a fasce cendrale nonostande ca quase tutte le parole stonne jndr à u vocabolarie tarandine se iacchiane pure de le vocabole condivise cu sta fasce pe esembie le pronome demostrative cusse quiste e cudde quidde avènene pigghiate da le dialette appulo lucane u barese le dialette de le cendre piccinne nzeccate de san michele salendine e ville castidde derivane derettamende da u cegliese e allore ne stipane nu sbuènne de assonanze e similitudine le doje cetadine avenèrene funnate da condadine e colone cegliese ca s averene spustate addà tanda sechele passate soprattutte quidde castellane a releggione cchiù pratecate sus a u territorije jè u cristianeseme jndr à confessione cattoleche resalene a l età medievale le prime tracce storeche de tipe releggiose acchiave jndr à u territorije comunale e manifestane a presenze de comunitate legate sie a u culte de tipe romane sie a quidde grece bizzandine in particolare stonne na cripte basiliane a u nderne d a grotte de s mechele addò grazie a le affresche de chiare nfluenze bizzandine e a le reste acchiate ha stat epossibbele stabbilì a frequendazione d a cavità da vanne de le monace bizzandine basiliane già jndr à l viii sechele apparte a cripte otre strutture releggiose de chiare origgene medievale sò a chiesere madonne d a grotte a chiesere de l annunziate e l abbazzie de sand anne duranne le sechele andiche onne state nzippate chiesere cappelle votive e edicole piccenne pe raffòrzà e tenè vive a releggiosetà cetadine osce a die a cetate riendre jndr à giurisdizione episcopale d a diocesi de orie e venere u patrone sand andonije da padove e le co patrune san rocche da montpellier e sand anne aqquà stonne pure le spoglie de sand aurelie vergine e martire u territorije comunale jè divise jndr à quattre parrocchie mbrà le minoranze releggiose stonne le testimone de geove ca onne pure nu luèche de culte lore e cumme deretta conzeguenze de l immigrazione de le ortodosse assaije sendute da a popolazzione sò le feste patronale le festeggiaminde in onore d u patrone d a cetate sand andonije resalene a u de sand anne e d u compatrone san rocche durande u periode pascale jndr à cetate se fanne le rite d a sumane sande addò stonne le prugessiune d a dumeneche de le palme u pellegrinagge a le sepolcre e a prugessione de le mistere ca resalene a a prime metà d u assaije sendute jè a tradizione andiche de le sciuvedìe de settemmre le prime fonde scritte resalene a u a struzione de prime grade a ceglie jè offerte da istitute combrensive de cchiù o mene alunne divise jndr à diverse plesse scolastece nzigne a u anne addò ave arrevate a reorganizzazzione de le istitute d a struzione primarie ceglie tenève doje circole didattece edmonde de amicis e giuanne bosco pu coordinamende de le scole elemendare e materne e na scola medie inferiore nditolate a giuanne pascoli jè pure presende a scole elemendare e materne private nditolate a u sacre core de gesù mandenute da le sore domenicane missionarie de san siste a struzione de seconde grade jè offerte da l i i s s catavete agostinelli l istitute nate jndr à u pe popolazzione scolasteche jè une de le cchià granne d a provinge e offre n offerte formative assaije diverse nfatte a scole tène indirizze didattece diverse aqquà ste na sede destaccate d u conservatorie statale tito schipa de lecce ceglie jè sede d u cendre ndernazionale de gastronomije mediterranèe chiamate med cooking school u cendre nate jndr à l ambite d u pruggette in c o me finanziate cu le funne europèe de le interr grecia italia e tène l obbiettive de ccrejà a prima scole de alta cucine combletamende dedicate a a tipecetà de tipe mediterranèe a scole jndr à u ave offerte nu prime corse de studie programmate e dirette da l università de le studie de bare facoltà de agrarie pu masce onne state organezzate corse didattece nuéve in particolare de cucine e pasticcerie mediterranée a cure de chef e esperte gastronomece da l ottommre a scole ave accumenzate na collabborazione cu a scole ndernazionale de cucine tagliàne alma offrenne jndr à sede soje il corso sulle tecniche di base ceglie inoltre è sede dell università della terza età a bibblioteche pitre gatti e a pinacoteche emilie notte stonne jndr à doje ale diverse d u castelle ducale a bibblioteche comunale nditolate a u poete dialettale cegliese tène nu sbuènne de teste e libbre rialate da jidde e u lascite manoscritte documinde e libbre d u matemateche catavete agostinelli u patrimonie de libbre se pò calcolà jndr à quase teste a pinacoteche emilie notte ospite quacche opere de l artiste futuriste de origgene cegliese rialate da u stesse a l amministrazione comunale mbrà le quale l opere a crugefissione u musèe comunale maac museèe archeologgeche e de arte condemboranèe se iacchie jndr à le locale ex omni jndr à vie enrico de nicola u musèe jè strutturate sus a ttre levèlle a u piane terre rialzate se iacchie u musèe archeologgeche ex cendre de documendazione archeologgeche comunale e a u prime piane u musèe de arte condemboranèe ca ospite le opere ca jndr à le diverse ediziune onne partecipate a u congorse nazionale emilie notte u maac ha state apirte arrete a u pubbleche jndr à u masce apprisse a le fatie de restaure d a strutture fatte cu le turnise de le funne europèe pa reorganizzazione d u sisteme museale sisteme guste d arte u musèe archeologgeche cendre de documendazione archeologgeche ospite a mostre messapica ceglie organizzate da l amministrazione comunale da a soprindendenze pe le bene archeologgece d a pugghie e cu a collabborazione de l università de le studie de lecce a mostre combrende nu sbuènne de reperte archeologgece trozzelle messapeche correde funerarie scriziune e epigrafe e turnise acchiate jndr à u territoire comunale ca spaziane da a preisotire a l età ellenisteche cu nzieme documendaziune e cartografije ca reguardane le attivitate de scave fatte jndr à l urteme decennie a ceglie pò ste pure nu settore granne dedicate a u sisteme difensive d a cetate de epoche messapeche fatte da cinde murarie ca jndr à u paese chiamane paretoni paretune e specchie a u nderne d u musèe pò stonne pure u calche d a tane de le iene cavità carseche scoperte jndr à u addò avenèrene acchiate de le reste de età paleoliteche nferiore medie e nu settore esposititv dedicate a le asce neoliteche acchiate jndr à u territorie comunale medie music italia tv video m italia radio ceglie radio stella tv jndr à seconde edizione de masterchef ceglie ha state scacchiate cumme cetate sede d a quinda prove in esterne onne state gerate de le film jndr à cetate a ceglie stonne nu istitute alberghiere e na scole ndernazionale de gastronomije med cooking school addò se formane e se specializzane talende nuéve d a cucine mbrà le prodotte cchiù apprezzate d a cucine cegliese acchiame u bescotte cegliese e u panine cegliese u bescotte de ceglie jè recanusciute cumme presidie slow food e cumme prodotte agroalimendare tradizionale p a t jè nu pasticcine a base de amennele tostate cu marmellate de amarene e lemone cuperte cu na glasse a base de zucchere e cacao u sceléppe pa realizzazziona soje avènene ausate amennele de produzione locale de na varietà chiamate cegliese ca se canosce pu gusce semidure in passate le bescotte cegliesi avenèvane prodotte da le famigghie condadine in occasione de le feste mbortande e de le banghette nuziale a nvenzione e diffusione d u panine cegliese avène attrebbuite a vecinze zito patrone de na puteje de na salumerie ca pe prime vennìe u panine cu a recette origgenale soje a recette dice ca u panine rosette o pagnotte avène anghiute cu tonne e uegghie extravergine d alie brinnesine fette de pruvulone staggionate e asckuande chiapparine dissalate e fette de murtatelle u cendre urbane de osce a die jè u resultate de nu sveluppe urbanisteche durate nu sbuènne de sechele u nuclèe origgenarie jè individuabbele jndr à quidde ca osce a die jè u cendre storeche atturne a jidde soprattutte partenne da u uetteciende se onne sveluppate quartire nuève mbrà le quale le riune mammacare e ospizie e avenèrene costruite edificie pubblece nuève cumme u tiatre comunale a chiesere de san rocche a chiesere de san giuacchine u calvarie a torre d u rrelogge e u macelle comunale durande u noveciende a cetate apprime s ave sveluppate sus a le direttrice prengepàle verse a stazione ferroviarie e soprattutte partenne da le anne settande se ave ndrucate n allariamende nuève d a cetate cu a realizzazzione de quartire nuève ca comungue onne mandenute nu mbiande urbanisteche cumme a quidde origgenarie caratterizzate da na combattezze de quidde ca già stave e da asse viarie ca avene seziune minime le urteme indervende mbortande a levèlle urbanisteche onne state fatte sus a l arèe a sud d u javetate quanne partenne da le anne ottende lunghè a direttrice pe frangaville fundane apprisse a u mbiande urbane esistende onne state fatte na zone abitative peep e une de edilizie popolare l n a zone p i p a servizie d u quartiere addò onne sede attività de tipe artiggianale pò nguèdde a u javetate soprattutte jndr à contrade montevicoli e sus a strade ca carresce a martina franghe onne nate de le zone periurbane residenziale caratterizzate da na denzità vasce de crestiane ca comungue onne fatte nu frazionamende gruèsse d u tessute agrarie u cendre storeche de mbiande medievale nasce jndr à vanna finqale de une de le colle addò s ave sveluppate a cetate pe le caratteristeche geomorfologgeche ca conzendivane na fortificazione facile de l arèe ausanne cinde murarie u site ggià jndr à l età messapeche avenìe scacchiate cumme punde pe fà l acropoli e le tembie u tessute urbane de osce a die jè nvece guvernate da u castelle ducale e da a colleggiate atturne a lore seguenne le linèe morfologgeche d u colle se sveluppane quase a formà na figure circolare na fitta rete de viuzze strette e tortuose vie e scalinate quase tutte lastrecate de petre locale cu le accussìditte chianche nderrotte da spiazze e larije le cchiù granne larije ognessande larije celso e chiazza vecchie e quacche sottopasse sus a le caratteristeche viuzze se affacciane soprattutte case piccenne fatte sus a levèlle certe vote sus a ste case onne de le porte piccele pe trasè scalinate da fore balcone piccinne piccinne fate a le levèlle de sus e le caratteristeche fenestre ca onne a particolaritate de tenè piedritti sporgende respette a le facciate in corrispondenze de le angole ste abitaziune avène sciabate cu latte de cauce une ca s assemegghie a l otre donne a le vicole quase nu aspette uniforme ca avène nderrotte ognettande da a presenze de edificie de dimenziune cchiù granne cumme u castelle le chiesere u convende de le duminecane e le palazze gentilizie u cendre storeche pe essere nu unicum ambiendale architettoneche de nu certe valore jè nderamende sottoposte a vingole paesaggisteche pe tutelà l arèe de notevole nderesse pubbleche da u d m d u masce le riune onne nate cumme naturale allariamende d u cendre medievale in parte sus a chidde ca nu tiembe apprime averena essere le orte a servizie de le cetate nfatte quacchedune de le prengepàle vie de ste quartire stipane jndr à u nome lore a diciture orte esembie vie orte nannavecchia vie orte de burla vie orte d u capitolo e vie orte lamarina le riune nuève nate partenne da le prime anne d u uettecinde aunivane jndr à nu certe mode a cetate a le strutture releggiose ca jndr à le sechele d apprime erane nate jndr à le vicinanze sue in particolare a l abbazzie medievale de sand anne a u convende cinghecendesche de le frate cappuccine e a a cappelle pò devendate chiesere jndr à seconda metà d u sechele dedicate a san rocche le case s assemegghiane a chidde d u cendre storeche pure ce sveluppate prengepalmende sus a ttre levèlle le lotte rumanene de dimenziune piccinne u tessute urbane pare cchiù organizzate le strade se allariane nu picca de cchiù e se sveluppane in mode rettilinee e ortogonale le doje chiazze plebbiscite e sand andonije se sckaffane mmienze a le vie cchiù larije corse garibaldi vie dante alighieri vie san rocche e vie sand anne pure sta zone jè tutelate da u stesse vingole paesaggisteche d u cendre storeche l economije se base soprattutte sus a l agricolture ulive e vite pure ce non ge mangane attivitate manifatturiere ste cresce pure u turisme none sulamende quidde enogastronomeche ma pure quidde artisteche e rurale grazie a a cambagne cegliese ricche de trulle massarie e ulive secolare se base prengepàlmende sus a colture de l ulive de l amennele d u fiche d a vite e de le cerase a produzione de amennele serve pa produzione de le doce soprattutte d u bescotte cegliese jndr à u territorie jè attive assaije pure l allevamende de mucche pechere puèrce e le capre u territorie stè jndr à l arèe de produzione d a dop uegghie colline de brinnese u sisteme viarie extraurbane de ceglie messapeche se base sus a quacche arterie de relevanze locale a stazione ferroviarie de ceglie se iacchie sus a linèe martina franghe lecce de le ferrovie d u sud est ca colleghe diverse comune nderne d u salende e de otre subreggione cumme a valle d itrie a squadre prengepàle de ballone d a cetate jè a suggettate a s d calcio ceglie ca scioche jndr à prima categorije le doje squdre de pallavvole d a cetate sò volley ceglie e a nuova pallavolo ceglie ca sciocane jndr à le cambionate maschile reggionale serie c e serie d a nuova pallavolo ceglie tène na squadre femminile jndr à prima divisione a squadre de pallacanestre maschile nuova pallacanestro ceglie scioche jndr à u cambionate de promozione stavane jndr à u comune a suggettate new basket ceglie e a maicard basket ceglie ca non ge stonne cchiù da u se face jndr à u comune e atturne a coppa messapeche na combetizione ceclisteche de mbortanze nazionale reservate a le categorije elite e under jndr à u a edizione a coppe ha valute pe l assegnazione de le titole de cambione tagliàne de chidde categorije jndr à u a combetizione ave valute cumme prove uneche d u cambionate tagliàne femminile de ciclisme sus a strade juniores e seniores le vengitrice pe le doje categorije onne state robberte bonanomi e marije canins u javetate de ceglie ha state attraversate ttre vote da a carovane d u gire d itaglie in particolare jndr à e edizione ceglie ha state scacchiate cchiù vote pure cumme partenze o arrive de tappe d u gire de pugghie cellino san marche cellino san marco jndr à u tagliane cilinu jndr à u dialette leccese nzigne a u chiamate cellino jè nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie se iacchie mbrà lecce e brinnese da addò ste lundane rispettivamende cchiù o mene e km l accussìditte chiaute a furne eneoliteche acchiate a u nderne d u vosche li veli jè u monumende archeologgeche prengepàle d u territorie de cellino san marche comungue u chiaute non ge se pò ndrucà osce a die purcé non ge se sape addò ste e ha state pure abbandunate jndr à u medioeve u casale prengepàle ha state quidde de la mea osce a die na masseria piccenne a u confine cu u territorie de san donaci aqquà ste stipate na cappelle rurale ca resale a u xv sechele a chiesere se san marche ha state nzippate sus a le reste de na cappelle d u ix sechele mbrà u xvii e xviii sechele a u nderne se pò ammerà nu belle esemblare de altare barocche e na statue de argende de san marche ca resale a u u castelle de le nobbile albrizzi e chyurlia ha state nzippate atturne a u xvi sechele e allariate jndr à u xvii sechele cellino ha state sotte a le dominie de le famigghie de fallosa noha albrizzi chyurlia e otre signure feudatarie ca a guvernarene da u medioeve nzinge a u quanne a feudalitate avenìe luate da giuacchine murat e maje cchiù repristinate da le borbone cundende de esserse luate mbrà le pide l aristocrazzije ca ere putende assaije d u mezzoggiorne duranne u resorgimende avenìe fatte na vendite de carbunare na sette insurrezzionale cvhiamate la plebe al monte sacro e na sezione d a giovine italia ggià appartenende a a provinge de lecce avenìe assegnate a a provinge de brinnese jndr à u a u demcemmre jndr à u territorie comunale se reggistrave a presenze de furastire regolare maschele e femmene ca sò cchiù o mene l d a popolazzione totale residende a cchiù granna comunitate jè quedda rumene aqquà sotte le naziune cchiù rappresendate aqquà sotte se iacche na tabbelle relative a le amministrazziune ca onne cangiate jndr à stu comune l a s d cellino calcio apprisse ca avere renungiate a u passagge jndr à promozione vingiute sus a u cambe quanne avere spicciate a staggione e apprisse a ttre cambionate vingiute jndr à staggione ave squagghiate cisternine cisterino jndr à lènghe tagliàne cisternìne jndr à u dialette appule barese cisturnium jndr à u latine jè nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie nzigne a u faceve parte d a terre de bare affacciate sus a valle d itrie jndr à accussìditte murge de le trulle appartene a u club de le borghe cchiù belle d itaglie e vande u recanuscemende d a bandiere arangione date da u touring club tagliàne e pò jè comune amiche d u turisme itinerande se iacchie sus a l urteme lembe d a murge sud oriendale pugghiese m sus a u levèlle d u mare se affaccie a sud ovest sus a valle d itrie addò stonne nu sbuènne de trulle confine cu a provinge de tarde e a cetate metropolitane de bare ste lundane km da brinnese capeluèche provingiale km da bare e km da tarde u territorie d u comune avenìe javetate accumenzanne da u paleoliteche medie superiore da nuclèe umane ca avenèvane da u nord d a penisole o da l arèe sicule afrecane e ca lassarene sus a le colline addò sckaffarene le lore accambaminde staggionale nu sbuènne de tracce d a vita lore dedite a a cacce e a u cugghimende de frutte spondanèe e tubere angore osce a die jndr à zone de monde specchia sus a le colle de restàno e sus a le balze ingolte de serra amara se iacchiane struminde preistorece de ogne tipe punde de zagaglie lame raschiatoie e buline pe ingidere osse ste comunitate umane scerene sembre de cchiù aumendanne nzigne a arrevà a nu numere mbortande de nzediaminde jndr à l età d u bronze decine de staziune de sta età onne state acchiate urtemamende jndr à diverse zone d u territorie e chidde de maselli ibernia piccele carpei monde d alessio monde le fergole e figazzane onne na mbortanze none indifferende pa combrensione d a preistorie briinesine u nome cisternine pare ca avène da l eroe eponime sturnoi cumbagne de diomede ca apprisse u uerre de troia pare ca avere funnate na cetate vicine ca cchiù nnande occupate da le romane avenìe chiaamte sturninum quedde ca osce a die jè ostune u nome avessa arrevà da cis sturninum da aqquà da sturni andiche cendre japige vecine a ostune ca avere pigghiate u nome da sturno cumbagne de l eroe omereche diomede fusciute da a uerre de troia u javetate pare ca ha state saccheggiate da le gote e cchiù nnadne avere sciute in rovine u cendre storeche ave nate arrete grazie a le monace basigliane ca jndr à u medioeve u chiaamrene cis sturnium aqquà da sturnium ostune a prime testimonianze sus a u casale de cisternine avène date da a scuperte sotte a chiesere romaneche de san necole de le reste de nu tembie cristiane piccinne nzippate realistecamende atturne a l anne pape alessandre iii cu na bolle pontificie d u febbrare assegnave sya chiesere e u casale de cisternine a u vescove de monopoli u scude cu sus na corone jè suddivise a croce de sand andrea de russe e d ore a u cendre ste nu pastorale d argende affiangate da doje rose de russe sus a l ore le vosche comunale sò a formazione vegetale cchiù consistende d a provinge osce a die stonne e fanne fatìe pe cangià u pine de aleppe e u cipresse cu latifoglie autoctone fragne rovelle leccie ecc ca se armonizzane megghie cu le essenze presende quale le corne u bagolare a carpinelle l ornielle l acere cambestre ecc le territorie comunale remboschite sò cchiù o mene ettare a ciclovie de l acque jè u seconde percorse ciclabbele sus acquedotte d europe in particolare jè u tratte de acquedotte pugghiese aqp fatte da a reggione pugghie e aqp spa longhe a strade de servizie d u canale prengepàle de l acquesdotte mbrà locorotonde ba passanne le territorie de cisternine br ostune br nzigne a u territorie de ceglie messapeche br vecine a a piente ulme ha state urtemamende restrutturate miglioranne a pavimendazione fatte de petrische pressate dotate de proteziune arèe de soste e punde de accesse pe nu totale de cchiù o mene km de ciclovie perfettamende percorribbele pure cu biciclette stradale l itinerarie se snode jndr à macchine mediterranèe fore da u traffeche costeggianne massarie case rurale trulle e agglomerate cetadine contrade e fraziune apprezzanne a bellezze d a valle d itrie lundane da u ruète moderne comunemende chiamate cistranese u dialette d a vanne cendrale de le urteme colline d a murge pugghiese jè u resultate d a stesse sfumature culturale d u territorie ngroce naturale mbrà nfluenze joneche lucane e murgiane barise a picche decine de chilometre a sud se iacchie u confine cu u salende a lènghe e u dialette vive e se sveluppe naturalmende sus a relazione a le attivitate de le crestiane suggiale e economece d a storie d a tradizione e d a memorie orale popolare u paese ste a km da brinnese a km da tarde e a km da a cetate de bare nonostande osce a die tràse jndr à u territorie d a provinge de brinnese u paese mandene le legame cu a terre de bare a a quale ere legate apprime d u anne de costituziojne d a nova cercoscrizione provingiale ste legame sò evidende soprattutte jndr à u dialette jndr à culture tipeche d u sud est barese e none de origgene salendine e pure jndr à u stemme comunale ca reporte cu culure diverse le stesse eleminde di quidde d a provinge de bare a u decemmre jndr à u territorie comunale se reggistrave a presenze de furastire residende maschele e femmene ca sò cchiù o mene u d a popolazzione cistranese aqquà sotte le nazionalità cchiù rappresendate mbrà le manifestaziune flokloristeche cchiù aspettate ste securamende carsuniedde chiamate jndr à u dialette locale pasquarèdde sta feste se face presse u sanduarije d a madonne d ibernia addò se vèje cu le doce tipece a forme de borsette cu doje ove sode pe le piccinne cu une a forme de bambole cu nu ueve pe le piccenne chiamate u churrchele u currucule jidde porte prosperità e fecondità none a case quedde d ibernia jè a madonne d a vite d a fertilità e de l abbonnanze u sanduarije jè ausate assaije pe celebbrà u matrimonie sie pe le mutive ditte apprime ca pu poste belle probbie a manifestazione cchiù mbortande a a quale partecipe a ndere popolazione jè a feste de le sande patrune d a cetate quiriche e giulitte sta manifestazione respette tutte le cchiù mbortande tradiziune locale cumme le decoraziune lumenose evende releggiose congerte cu a bande e spiccianne le fuèche d arteficie cchiù semblicemende chiamte a feste de san quiriche ca se face sembre a prima sumane de aguste rappresende pa popolazione locale e turisteche a conglusione d u periode estive de mbortanze locale sò le ediziune d u festivàl pietre che cantano petre ca candane d u festivàl ndernazionale bande musecale valle d itrie d u festivàl sone sacre e da u pianete de l alterfesta le sagre cchiù famose invece sò mbrà le attivitate pa tutele u stipamende a recerche e a promozione de le bene ambiendale ste quedde fatte da u gruppe archeologgeche valle d itrie cu l ecomusèe de monde gianecchia da u e de l associazione desigiste cu u pruggette pe na culture colture e nu labboratorie de le siense le attivitate ccchiù mbortande sò a promozione d a culture mediterranèe attraverse l indaggine de le chiande spondanèe presende e a recerche pe na cchiù approfondite canoscenze d u territorie attraverse itinerarie e percorse cisternine jè mbrà le borghe cchiù belle d itaglie aderisce a bandiere verde agricolture bandiere arangione d u touring club tagliàne e jè parte d a rezze ndernazionale de le cittaslow assaije mbortande jè pure l ashram de cisternine famose cumme cendre bhole baba osce a die fondazione bhole baba ha nate jndr à u pe volondà d u babaji a vite d u cendre se face seguenne u modelle de l ashram de herakhan alternanne a meditazione e a preghiere cu a fatìe comunitarie jndr à l ashram de cisternine da u se iacchie nu tembie idendiche a quidde de herakhan babaji stesse vulìe stu tembie cumme simboel de aunione profonne cu u sue ashram jndr à l indie cengade pò partecipà a le rite o remanerse jndr à l ashram pe nu certe periode e soprattutte jndr à le mise d a staggione se fanne n sbuènne de seminarie e attivitate o ngondre jndr à l abbrile ha state istituite u musèe d u clime jndr à caranne devendate sede de stu genere uneche de musèe u musèe ha state ccrejate da u presidende d a meteo valle d itrie gesèppe bari sembre jndr à le urteme anne onne state apirte le scave jndr à vanne sotte a chiesere madre de san necole addò a cripte presende le reste de l andiche chiesere basigliane cu le catacombe e le ngisiune parietale rebattezzate maaac museo area archeologica e arte contemporanea u musèe offre diverse mostre e rassegne annuale de arte condemboranèe nazionale e ndernazionale lunghe u percorse de le scave archeologgece a cucine tepicamende cistranese respecchie le cchiù classeche tradiziune d a gastronomije barese e d a murge de le trulle cu quacche ngursione piccenne de quedde d u ierte salende caratteristeche de sta tradizione paesane sò soprattutte le ricette de carne e de verdure cu na particolare predilezione pe le piatte a base de selvaggine jndr à l urteme anne u paese ave canusciute nu process de cangiamende d u probbie assette economeche cu na crescite conziderevole d u settore d u turisme ngendivate da l adesione d u comune a le cercuite turistece le borghe cchiù belle d itaglie e le comune gioielle d itaglie u paese mandene comungue vive a tradizionale economije agricole e d a trasformazione de le prodotte sue pure l artiggianate jè une de le settore particolarmende mbortande pe l economije locale ausanne de le strade provingiale u cendre urbane de cisternine jè collegate cu quedde ca è canusciute cumme superstrade bare lecce chiamate strade statale jndr à provinge de brinnese prolungamende d a strade statale adriateche jndr à cetate metropolitane de bare attraverse stu collegamende u comune ste lundane da le aeropuèrte de bare e brinnese respettivamende cchiù o mene km e km u comune pò jè servite da a staziona soje lunghe a linèe adriateche de rfi gruppe fs ca se iacchie jndr à u territorie de puzze faceto frazione d u comune de fasane a quale ste lundane da cisternine cchiù o mene km cchiù spesse però avène ausate a stazione ferroviarie de fasane collegate cu u cendre urbane d u paese ausanne nu carresciamende pubbleche periodeche gestite da l stp brinnese attraverse autobus tpl indercomunale le servizie tpl indercomunale sò u servizi prengepàle de carresciamende pubbleche ca mette in collegamende u comune cu le cendre nzeccate e le prengepàle capeluèche de provinge d a reggione mbortande jè pure u collegamende ferroviarie offerte da le ferrovie d u sud est cu a stazione cisternine cetate d a linèe martina franghe lecce ca ste lundane quacche cendinaie de metre da u cendre urbane eppure da u carresciamende gommate verse martina franghe e tarde taranto l asd atletica amatori cisternino funnate jndr à u pigghie parte a combetiziune reggionale e nazionale jndr à sta suggettate onne gareggiate alessandre marangi metre e carle calabrese lange d u martelle e d u giavellotte ca ave vingiute nu sacche de medaglie a le cambionate tagliàne mbrà le quale l ore jndr à u lange d u martelle a le cambionate tagliàne allieve a pallacanestre jndr à cetate vande na tradizione andiche aqquà se scioche u tornèe ndernazionale peppine todisco under cu a coppe tonio punzi a squadre d u paese u club giganti cisternino scioche jndr à promozione jndr à le decennie passate stave a asd cisternino ma apprisse ca s ave squagghiate non ge onne assute otre squadre jndr à staggione u futsal cisternino ave sciucate jndr à serie a a squadre locale jè l athena club cisternino ca scioche jndr à serie d crispiano crispién jndr à u dialette crispianese ète nu comune tagliàne de crestiáne d a provinge de tarde in pugghie pure ca u cendre abitate de osce a die s ha sviluppate a le inizie d u uettecinde l area jè javetate da u seconde millennie n c u comune de crispiano se iacchie a u cendre de na serie de colline le cchiù famose sonde u monde d a gravine m u monde de l angele m u monde specchia m e u monde calvello m le cime cchiù ierte se iacchiane a u confine cu u territorie de martina franghe se tratte d u monde scorace m d u monde papa ciro m d u monde pianelle m e d u monde orimini ca cu le sue m rappresende a punde cchiù ierte d u territorie crispiano se iacchie sciugrafecamende a nord de tarde e ste lundane da u capeluèche cchiù o mene km u clime d u territorie comuunale jè tipicamende mediterranèe cu nvirne mite e estate aride tipeche de l arche ioniche tarandine origginariamende nu nzediamende piccinne messapeche invase da le spartane de tarde e successivamende sottomesse da le romane duranne u medioeve le casale ca onne date origgene a crispiano cumme pure chidde de martina franghe vurtàgghie e villa castidde erane combrese jndr à u territorie d u pringipate de tarde cripiano avenìe invase da le saracene jndr à u x sechele devendò prbbietà de le altavilla jndr à u xi sechele e infine avenìe accattate jndr à u xv sechele da a famigghie antoglietta jndr à u xviii sechele u territorie crispianese avene caratterizzate da nzediaminde a macchie de leoparde ca nascevane vecine a le tanda massarìe a l inizie d u uettecinde le cambagne crispianise devendarene refugge d u prevete brigande don ciro annicchiarico a u nderne d a comblesse dinameche de lotte mbrà brigandagge e massarìe fortificate u stitute statale de struzione secondarie superiore de crispiano jè attivamende mbegnate jndr à realizzazzione d u proggette russie jidde infatte jè gemellate cu l istitute professionale pa ristorazione n de mosca assaije famose jè u carnvale de bringandine ca se face ogne anne jndr à le prime sciurne de luglie e a u quale partecipene sembre cchiù crestiane ca avènene da ogne parte d a reggione se ponne ammirà le tanda carre allegorece e gustà le specialità gastronomeche d u luèche ca te puè alleccà le baffe a levèlle economeche assaije mbortande pe crispiano jè l allevamende forte forte ve pure l gricolture ca se base sus a l uegghie sonde presende aziende agrituristeche e aziende artiggianale piccenne pa produzione de l uegghie d alie crispiano avene chiamate pure a cetate de le massarie pa presenze de nu sbuènne de massarie jndr à u territorie sue a rappresendanze d u territorie de le cinde massarie ste a crispiano u consorzie de le cinde massarie le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta ca però non g è in funzione l aeropuerte chciù vecine ca serve u bacine joneche mediterranèe e pure u comune salendine de avetrana jè l aeropuerte d u salende de brinnese eppure ste l aeropuerte ndernazionale de bari karol wojtyla crispiano jè gemellate cu le imbiande sportive de l oratorie giuanne paolo ii sonde finalizzate a l educazione e a a promozione de l attività sportive dilettandisteche u stadie comunale osce a die in ristrutturazione non ge tène angore nu nome ca u caratterizzesce erchie erchi jndr à u dialette salendine jè nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie u comune de erchie se iacchie jndr à u salende jndr à na posizione particolare cendre settendrionale se iacchie nfatte a u confine de le tre provinge salendine de brinnese de tarde e de lecce jndr à u core culturale de sta subreggione e stu fatte se sende soprattutte jndr à u dialette particolare probbie de stu comune ca certe vote pare ca s assemegghie a u leccese ma cu na forte mbostazione brinnesine erchie se iacchie sus a na pianure de l endroterre brinnesine a metre sus a u levèlle d u mare erchie addò u territorije sue ave restituite nu sbuènne de reperte ca resalene a u neoliteche pò essere state nu cendre releggiose legate a nu luéche de culte d u die ercole da u quale pare ca ave pigghiate u nome de hercolanum o heracle apprisse a conguiste de romane perdìe de mbortanze pa vicinanze cu mandurium mandurie e soprattutte de tarentum tarde jndr à u i sechele a c iesse cu u nome de hercle atturne a u x sechele de le monace basigliane crearene u sanduarije de sanda lucie sus a n andiche luéche de culte messapeche ca s acchiave jndr à na grotte a le monace basigliane se deje u merite ca onne purtate u culte de sanda irene osce a die patrone d a cetate mbrà u xiii e u xiv sechele a popolazziona soje condinuave a scennere jndr à u sonne attestate a na vendine de crestiane e cchiù ca nu cendre javetate pareve nu casale rurale u toponime d u paese jndr à stu tiembe ha state cangiate da hercle a herchie u repopolamende d u borghe accumenzò jndr à u xvi sechele cu l arrive de albanise ca fuscevane da le turche ma sulamende apprisse a u seiciende u numere de le crestiane accumenzò a nghianà assaije probbie passò cumme feude da le montefuscoli ca recostruirene u cendre apprisse le ngursiune sarracine a le mairo a le bonifacio a le albrizzi e a le laviano ca jndr à u xviii sechele facerene costruì u palazze ducale jndr à u a popolazzione cundave nu picche de mene de mille crestiane de le quale s acchiavane sus a tutte u territorie rurale forese osce a die a popolazzione jè cchiù o mene de crestiane descrizione araldeche d u stemme a u decemmre jndr à u territorie comunale se reggistrave a presenze de furastire regolare maschele e femmene ca sò cchiù o mene u d a popolazzione totale residende a releggione cchiù diffuse a erchie jè u cattolicesime a comunitate releggiose jè suddivise jndr à ttre parrocchie natività de marije vergine presse a chiesere madre sanduarije de sanda lucie e u sandissime salvatore erchie ha sembre state nu cendre agricole e tabbacchiere mbortande assaije cumme jndr à tutte u salende a produzione de uegghie de alìe e diverse qualitate de vine mbrà le quale u primitive de mandurie u negramare e u malvasia u comune avène servite da a strade provingiale sp pe torre sanda susanne eppure da le strade provingiale sp verse orie e sp verse u tratte mandurie san pangrazie salendine d a strade statale ter salendine a stazione d a ferrovie de erchie torre sanda susanne ca se iacchie lunghe a linèe martina franghe lecce servite da le ferrovie d u sud est se iacchie a km a sud d u javetate aqquà sotte se iacche na tabbelle relative a le amministrazziune ca onne cangiate jndr à stu comune a erchie stonne nu sacche de suggettate sportive ca partecipane jndr à le cambionate provingiale e reggionale stonne quattre associaziune de ballone e une de pallavvole faggiano éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie faggiano face parte de l aunìone de le comune de montedore nate jndr à u settemmre d u u territorie comunale jè prevalendemende collinare cu n altitudine combrese mbrà le e le metre sus a u levèlle d u mare u borghe nasce sus a u versande meridionale d u monde dore na colline de altezze vascia vascia ca face parte de le murge tarandine parzialmende cuperte da na pinete a storie documendate de faggiano parte da u medioeve addò vecine a u borghe de osce a die javetarene certe monace basiliane ca s averene reparete pe fuscersene da le perquisiziune tracce se iacchiane jndr à certe cave de tufe addò sonde presende pure de le cripte a zone avenìe pò occupate da gruppe de albanise apprisse a morte de giorgie castriota scanderbeg gjergj kastrioti sknderbeu eroe nazionale albanese u gruppe occupò in particolare a località serra addò osce a die nasce a frazione de faggiano san crispieri se arrive accussì a a fine de l anne trecinde purcé u pringipate de tarde putè dichiarà faggiano cumme nu casale dotate de autonomije amminstrative e in particolare sotte u state de universitas cioò sotte esenzione de mboste fiscale apprisse quase a cinghe anne de stu status comungue u regne de napule ca all epoche combrendeve le dominie pugghiese sckaffò le tassazziune creanne ribbellione e malcondende jndr à popolazzione de nu cendre cu attività quase tutte agricole na specie de autonomije arrevò jndr à u uettecinde cu l arrive de napoleone jndr à l itaglie spicciò u feudalesime intande condinuò u disboscamende d a foreste ca cercunnave totta l arèe u prengepàle edificie releggiose jè a chiesere madre de sanda marije assunde ca pò essere ca resale a u xiv sechele le prime notizie secure ss a u luèche de culte resalene a a relazione d a visite fatte da l arcivescove de tarde lelio brancaccio u masce jndr à chiesere a navate uneche e lastricate de lapide sepolcrale se celebbrave a messe cu u rite greche ca avenìe stipate mbonde a tutte u xviii sechele a testimoniare u forte attaccamende a le tradiziune greche albanise d a comunitate jndr à u a chiesere avenìe restaurate e pigghiò l aspette de osce a die a fraziona piccenne de faggiano san crispieri jè nu agglomerate piccinne de cchiù o mene abitaziune ca tène nu castelle javetate da na famigghie locale e na scole elemendare oramaije abbandunate u comune jè suddivise jndr à riune ditte chiancara era giudei lopa calvario montedoro e cornula apparte a frazione de san crispieri le nome de le riune pigghiane origgene da le luèche chiancara da le chianghe ca angore jndr à quacche zone d u paese se riescene a vedè era giudei da le crociate ca se facerene jndr à u medioeve lopa calvario avène appunde da u calvario ca se iacchie jndr à periferie d u paese montedoro pigghie u nome da u monde ca ste sus a u paese cornula da u nome de l arvule ca se iacchie atturne a u rione e san crispieri da u nome d a frazione faggiano ss abbale d agricolture specialmende d alie e d uve l economije d u comune se base prengepalmende sus a l agricolture in particolare sus a coltivazione de uve e alie sonde attive pure industrie alimendare piccenne specie pa lavorazione d u cafeje e d a carne a zone industriale de faggiano se stenne a nord nord ovest vecine a le confine cu u comune de san giorgie ioniche u comune non ge tène nisciuna strutture sportive se stonne e costruiscene cambe de calcette e nu cambe de pallavvole fasane fasano afi jndr à lènghe tagliàne faàn jndr à u dialette d u poste je nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie se iacchie a u cendre de nu triangole ideale ca ave pe vertice le cetate de bare brinnese e tarde ca sò lundane da fasane cchiù o mene km a cetate segne u confine mbrà u salende e a terre de bare u territorie sue combrende diverse fraziune stennennese pe sus a coste d u mare adriateche e arrevanne jndr à valle d itrie u comune nzieme a cisternine ca ste vecine avenìe aggregate a a nove provinge de brinnese jndr à u jndr à u avenìe presendate a a camere da vanne d a deputate marije chieco bianchi na proposte de legge pe repurtà a cetate jndr à u territorie barese quiste jè u comune cchiù popolose d a provinge de brinnese apprisse a u capeluèche confine a nord cu u comune de monopoli a sud cu le comune de ostune e cisternine a est cu u mare adriateche a ovest cu u comune de locorotonde e alberobbelle ste lundane da u mare ste sus a n altitudine mbrà le e le metre sus a u levèlle d u mare invece u territorie comunale resulte mbrà le e le m sus a u s l m d a selve de fasane u cendre javetate se stenne pe na lunghezze da nord a sud de cchiù o mene pe nu perimetre de cchiù o mene le colline e a pianure sò fatte da rocce calcarèe cu presenze di picche cavità carseche le colline sò recoperte de lecce querce vignete pine cipresse pioppe arvule da frutte e vegetazione de le vosche d a macchie mediterranèe a pianure invece jè destinate a a coltivazione de ortagge e arvule de ulive secolare a coste jndr à zone de savelletri jè prengepàlmende fatte da scogliere cu calette de sabbie a zone de torre canne presende dune costiere lide e zone umide cu a presenze d a macchie mediterranèe stipate da u parche naturale reggionale dune costiere da torre canne a torre san leonarde a popolazzione jè destribbuite pe nu picche de cchiù d u jndr à cetate e a vanne rumanende jndr à le diverse fraziune in particolare jndr à le circoscriziune comunale de pezze de greche e mondalbane u paese jè caratterizzate da nu clime mediterranèe cu nvirne ca no sò fridde e staggiune cavede lunghe e assaije vote umide u comune pu mutive ca tène nu duslivelle da u mare a le monde presende nu clime diverse a seconde d a zone sus a u mare torre canne e savelletri grazie a l azione mitigatrice de l adriateche da u quale sò vagnate presendane nu clime cchiù tipecamende marittime cu escursiune staggionale mene forte jndr à l endroterre in pianure e quinde jndr à cetate le temberature s assemegghiane de cchiù a a zone costiere ma u clime jè assaije mene umide sus a le colline de na iertezza masseme de metre s l m le temberature sò mediamende cchiù vasce de grade e le zumbe termice sò assaije cchiù frequende le precipitaziune medie annue raggiungene le mm resultanne congendrate jndr à le mise d a vernate e comungue caratterizzate da nu reggime estremamende variabbele sus a zone de le colline sembre durande a vernate quase ogne anne face a neve pure jndr à cetate certe vote accappe le urteme nevicate abbondande sus a u paese onne state u decemmre u febbrare e u decemmre quando in città caddero fino a cm u scennare da u stazione meteo d a zone industriale nord a m s l m avenìe reggistrate na temberature minime de c valore termiche cchiù vasce da u scennare pe quande reguarde a cetate l eitmologgije de fasane resale probabbilmende a nu nome personale latine fadius cu u suffisse prediale nus dallo sviluppo normale per l area di i derive a forme storeche faiano o fayano a variande dialettale addò s appogge a forme tagliàne ufficiale fasano avessa essere u passagge successive da i a conzideranne fayano resulte ca u latine phasianus fagiano non ge pò essere a a base d u toponime accussì cumme jè mbrobabbele nu prediale fascianus n etimologgije popolare colleghe u nome d a cetate a u faso na specie de colombacce ca vè bbeve jndr à cetate e avessa essere presende sus a u stemme civiche fasano avène da u casale de sanda marije de fajano sancta maria de fajano funnate jndr à u da na vanne d a popolazzione ca avère abbandunate le ruvine de egnazia une de le cendre cchiù mbortande ca stavane vecine a l andiche vie traiana cu ìu puèrte sue mbortande assaije cu a cadute d u mbere romane d occidende a cetate de egnazia avenìe progressivamende abbandunate le emigrande se ne scerene jndr à villagge rupestre piccinne funnanne deverse casale jndr à tutte u territorie fasanese e monopolitane condemboraneamende a cetate de egnazia avenève condinuamende saccheggiate da le diverse nvasure ca scevene jndr à pugghie jndr à u xv sechele devende feude le de cavagliere de malte e jndr à u riuscìe a raggiungere le crestiane cundanne famigghie u sciugne le fasanise vivene nu fatte memorabbele a vettorie condre a le turche se dice ca jndr à u ciele assìe a madonne a guidà l opposizione de le fasanise condre a le pirate turche sbarcate de notte cu l obbiettive de saccheggià a cetate u momende de glorie da quidde sciurne ogne anne avenìe arrecurdate cu a scamiciate in occasione d a feste de le sande patrune san giuanne battiste e sanda marije de puzze faceto u culte d a madonne d u puzze jè collegate a na leggende se dice ca de le condadine mendre scavavane nu puzze jndr à nu casale piccele vecine a quedde ca osce a die jè a frazione de puzze faceto cu u sanduarije avèrene acchiate meracolosamende l immaggine d a madonne appettate sus a na petre cu a destruzione d u casale de puteo faceto jndr à u xvi sechele le crestiane de stu casale se ne scerene jndr à u cendre javetate de fasane carrescianne cu lore u culte de mariìje ss me de puzze faceto jndr à seconda metà d u xviii sechele a madonne de puzze faceto avenìe proclamate protettrice d a cetate avenìe fatte na statue de petre policrome ca osce a die stè sckaffate jndr à na nicchie de palazze gaito e tremende sembre u mare quiste a simboleggià a proteziona soje pe le pericole ca avènene da u mare jndr à seconda metà d u settecinede a cetate se repigghie veloce veloce e resulte avè crestiane e jndr à u condrebbuisce pure a a revoluzione partenopèe cu gnazie ciaia ca pe quacche sciurne apprime d a conglusione jè une de le culonne purtande ca reggene le sorte d a repubbleche a napule durande u vendennie fasciste a cetate canuscìe nu belle sveluppe urbanisteche e nfrastrutturale avenèrene costruite edificie assaije mbortande cumme a scole elemendare i circole collodi e a ville comunale e avenìe restrutturare e cangiate a sede d u municipie jndr à u avenìe istituite a provinge de brinnese fatte cu a vanne meridionale de quedde ca ere a provinge de bare addò stave fasane e da a vanne settendrionale d a provinge de lecce sembre durande u periode d u fascisme avenìe luate a croce de le cavagliere de malte da u stemme comunale pe essere pò mise arrete cu l arrive d a repubbleche durande le anne sessande e settande d u xx sechele a cetate canuscìe n otre mbortande sveluppe urbanisteche grazie soprattutte a diverse personagge pulitece osce a die a cetate jè na mete turisteche de granne tradizione agricole e artiggiane jndr à u dialette locale chiamate u mbracchie parola ca avène dal latino umbraculum ca signifeche ombre nfatte le vie strette strette de cauce vianghe tipeche de le cendre d u sud non ge permettone a u sole de arrevà garandenne accussì u frische pa maggior parte d a sciurnate pure le chiesere condrebbuiscone a a scenografije a ceppelle piccenna piccene de sanda marije d a grazie a chiesere matrice de epoche tarde rinascimendale dedicate a san giuanne battiste le chiesere de san necole ss marije d u rosarie ss marije assunde anime purgande sand andonije abbate cu u chiostre frangescane san frangische d assise e san frangische de paola une de cose cchiù belle d u cendre storeche sò a chiazze ciaia totta vianghe cu le doje corse prengepàle fatte cu le chianghe locale u rrelogge e le palazze elegande vere ricchezze architettoneche l arche d u balì le portice de le teresiane andiche convende d u xvi sechele nzeccate a a chiesere de marije sandissime d u rosarie devendate osce a die na galleria commerciale belle probbie e luèche de retrove pe tutte le uagnune e uagnedde e u palazze d u balì osce a die sede d u municipie cu a le spalle se iapre ìna chiazzette piccenne chiamate chiazze mercate vicchie nu tiembe occupate da javetaziune e ca a fine d u xix sechele avenèrene scettate nderre creanne nu giardine piccele jndr à u core d u cendre storeche osce a die a chiazzette totte avène ausate cumme parchegge de aute nonostande nu sbuènne de pruggette de requalificazione da le vie piccele d u cendre storeche pò se pò arrevà a u torrione de le fogge uneche torrione ca ave rumane a le mbiede de l andiche cinde murarie ca jndr à u cerconnave a vecchia terre polmone verde d a cetate jè u parhce d a rimembranze dedicate a u recorde de le surdate fasanise ca avenèrene accide durande a granne uerre a le quale sò dedicate pure u monumende a le cadute mise a u cendre d u parche e le pine ca stonne atturne a u monumende andicamende chiamate fogge da u latine fovea oppure piscine erane cisterne pubbleche assaije profonne e larie addò su cugghieve l acque piovane carresciate da le torrende ca scennèvane da le colline jndr à u xix sechele le fogge avenèrene cuperte purcé oramaije a zone malareche e a zone devendò na granne zone verde jndr à le anne d u xx sechele accumenzarene le fatìe pa costruzine d a scole collodi e spicciarene jndr à u ogne novemmre avène celebbrate a sciurnate de l aunità nazionale e de le forze armate pe arrecurdà a vittorie d a prima uerre undiale e fà omagge a u milite ignote fatte vecine a selve de fasane jndr à u da damaso bianchi pettore e nobbile fasanese cu a mane d opere arrevate pe l imbrese da l afriche assaije probbabbilmende da a tunisie cumme pure granne parte de le materiale ausate nu minarete del tutte assemegghiande a le migliaie sparse jndr à le pajese musulmane cu u caratteristeche balcongine da u quale cinghe vote a u sciurne se nzippe ierte u cande d u muèzzin ca ause le accende musecale le sure ca da u corane predicane u nzegnamende d u profete a singolare costruzione avenìe destinate a residenze famigliare pa staggione pare ca jndr à u passate a cetate tenève nu mure de cinde cu quattre torre osce a die ne rumane sulamende une u torrione de le fogge a uardie d a porte sud d a cetate a cchiù andiche d a cetate dette bochere o jndr à u dialette locale caravutto da u scole ca se aprive sus a muraglie osce a die sotterrate ca se affacciave sus a vallate de le fogge le torriune o forte piccinne nascevane a le quattre angole d a cinde murarie u prime a est asseve a l angole de chiazze ciaia a l inizie de quedde ca osce a die jè vie carle alberto ere ditte torrione d u rrelogge purcé sus a lore stave u rrelogge pubbleche u seconde torrione a ovest stave jndr à corse perrini a le spalle d a chiesere matrice u terze a nord stave jndr à l angole mbrà corse vittorie emanuele e quedde ca osce a die jè vie fogazzaro andicamende vie de le monache avenìe scettate nderre jndr à u xix sechele pe ffà restrutturà u palazze pezzolla apparte chiste nzigne a u stave nguedde a u castelle baliale nu bastione ca se affacciave sus a l agrumete destrutte pe ffà poste a u palazze municipale andicamende a vallate ere nu laghette addò se acchiavane pozzere profunne o fogge ca erane a granne reserve de acque d u paese probbie jndr à sta vallate avenìe u scondre decisive mbrà le turche nvasure e u fusciaminde de le infedele a torre piccenna ha state ausate da nu mastre fabbre fasanese ca fatiave u firre cu le metode andiche comungue jndr à u u torrione de probbietà private ha state achiuse pe colpe de nu ngasamende de acque forte forte ca ave fatte danne belle gruèsse a le fondamende risale probbabbilmende a a prime età d u bronze atturne a u n c angore osce a die se mandene bbuène jndr à struttura soje nonostande le tanda atte vandalece e le manomissiune forte assaije subbite jndr à u tiembe mbrà le quale l urtema urteme scombarse d u dromos o corridoie de accesse cchiù o mene jndr à u u dolmen de mondalbane rappresende jndr à zone une de le prime testimonianze funebre canusciute pure cumme tavole de le paladine se pò raggiungere facile facile scenne da a ss in direzione mare jndr à u tratte fasane ostun jndr à zone de uecchije piccele egnazia o gnazia jè na cetata pugghiese andiche osce a die rumanene sulamende le ruvine vecine a quedde ca osce a die jè fasane cendre de le messape o de le peuceze ha state sede de manifatture de cerameche d u iv e iii sechele n c jndr à lènga messapeche avenève chiaamte gnathia mendre da le romane avenìe chiamate egnatia o gnatia e da le grice egnatia o gnàthia se iacchie osce a die jndr à provinge de brinnse vecine a u confine cu quedde de bare e nu picche de chilometre cchiù sus a savelletri u cendre de egnazia jè une de le cchiù nderessande site archeologgece d a pugghie le prime scave metodice onne state fatte jndr à u e jndr à u avenìe costruite quidde ca osce a die jè u musèe archeologgeche angore osce a die stonne e fanne cambagne de scave fatte da l università de le studie de bare nzieme a u comune de fasane mbrà le scuperte cchiù mbortande ste u iacchiamende de l otra metà d a chiazze porticate scuperte da quindine quagliati jndr à u e de otre nderessande strutture ca stonne a donne na a le archeologe a capì megghie certe aspette urbanistece ca angore osce a die non ge sò canusciute bbuène onne origgene jndr à l xi sechele cu l abbandone nu picche a vote de egnazia pe colpe de le tande nvasiune apprisse a cadute d u mbere romane d occidende le crestiane onne abbesogne de spustarse jndr à l endroterre pe sendirse cchiù secure e se fermane addò a nature ave ccrejate le lame avvallaminde d u terrene ngise jndr à rocce calcarèe aqquà scavarene de le vere e probbie villagge jndr à u tufe javetaziune recovere de anemale luèche dedicate a le attivitate agricole frandoie e cripte decorate cu affresche bizzandine le nzedimainde cchiù mbortande sò lame d andiche vecine a stazione ferroviarie u cchù granne cu a chiesere cripte a doje navate e nu battistere le nzediaminde de san lorenze e san giuanne jndr à contrade scanzossa quidde de san frangische vecine a massarie ca se chiame uguale e a cripte de sanda vigilie u tembiette ca resale a u ix sechele je une de chidde cchiù andiche d a pugghie nasce jndr à u territorie de fasane lunghe a ss nguèdde a na lame vecine a massarie seppannibale granne d a quale face parte jndr à certe documinde de età medievale iesse u nome origgenale chiesere de san pitre u petrare e san pitre veterane a costruzione jè a chiande quase quadrate de dimenziune piccele cchiù o mene m pe late e presende volume combatte pa messe in opere onne state ausate bluècche gruèsse de petre locale facilmende acchiabbele lunghe a coste mise sus a de le filare quase regolare e legate mbrà lore da nu picche de malte a u nderne presende ttre navate e nu cicle mbortande de affresche nu esembie notevole de petture longobbarde ca tène n iconogradije ca remande a l apocalisse se san giuanne jndr à l urteme anne l università de le studie de bare ste face cambagne de scave atturne a l arèe d a chiesere a massarie jè l espressione de n organizzazzione geo economeche legate a u latifonde a granne probbietà terriere ca alimendave le rendite de le classe aristocrateche e d a borghesie le massarie erane allore de le granne aziende agricole javetate a vote pure da le probbietarie terriere ma a granne costruzione rurale combrendeve pure le allogge de le contadine jndr à certe zone pure sulamende staggionale le stalle le depodite pe le foragge e le raccolte nate sopre a le nzediaminde rurale pure jndr à zone incolte se fortificarene chiane chaine devendanne de le vere e probbie cendre autonome successivamende se affiangarene le ordine releggiuse ca devendarene feudatarie cu u condrolle de territorie granne assaije garandenne a le popolazziune rurale sostegne spirituale e organizzazzione de l attività agricole le cambagne fasanise cumme tutte chidde d u salende settendrionale sò ricche de andiche massarie s ave cercate de classifecà le massarie jndr à cinghe tipologgie torre massarie massarie cu torre massarie fortificate senza torre massarie castelle massarie senze fortificaziune ma ogne massarie rumane comungue uneche jndr à u genere sue na caratteristeche mbortande de le massarie fasanise jè u frandoie trappete de tipe ipogèe combletamende scavate jndr à rocce pure le chiesette dnerne sò de le vere e probbie gioielle andiche cu decoraziune affresche depinde e reliquie andichissime mbrà le massarie cchiù belle e mbortande storecamende vonne arrecurdate le seguende massarie sand angele de grecis megghie canusciute cumme abbazzie de san lorenze massarie san dumineche massarie maccarone massarie narducci massarie marzalossa fasane jè nu comune sotte u profile etniche assaije omoggenèe tuttavie jndr à l urteme anne s ave avute nu ngremende forte de le immigrate de origgene albanese le quale rappresendane a prime comunitate furastiere se raggistrane infatte cetadine albanise aqquà le percenduale d a popolazzione fasanese jndr à u totale u numere de cetadine furastiere residende a u decemmre seconde le date istat ere de maschele e femmene pare a u d a popolazzione totale residende le nazionalità maggiormende rappresentate sò pure ca a cetate ste jndr à provinge de brinnese ave mandenute u stesse le legame cu a terre de bare a a quale ere legate apprime d u anne de costituzione d a cercoscrizione provingiale legame signate sie da rapporte commerciale ca da u dialette e da a culture tipece d u sud est barese e none de origgene salendine comungue u dialette locale segne na differenze respette a le dialette de le cendre nzeccate d a provinge de bare quase a testimonià l essenze d a cetate cumme eterne terre de confine mbrà a terre de bare e quedda de otrande seconde na grammateche locale le e none accendate sò mute mendre le e le cu dieresi vonne lette cu nu suène diverse da quidde de le vocale a e u quacche proverbie jndr à u territorie stonne scole de l infanzie scole primarie e scole secondarie de prime grade pe quande arreguarde le scole secondarie de seconde grade jndr à cetate stonne diverse istitute une pe ogne indirizze licèe e istitute tecnice a bibblioteche comunale ignazie ciaia larije seggio ha state funnate jndr à u e tène osce a die nu belle patrimonie libbrarie cu nu sbuènne de libbre de storie d u territorie jè dotate de otre servizie pubblece cumme a mediateche l emeroteche osce a die sospese e nu servizie periodece dependene da a bibblioteche comunale pure le doje bibblioteche de le fraziune de mondalbane e pezze de greche a bibblioteche d u cendre studie valerie gentile funnate jndr à u jè na bibblioteche specializzzate sus a fasane u territorie sue in generale ave sede jndr à cetate a u larije s giuanne battiste jndr à u cendre storeche e jè conzultabbele sus a richieste stipe pure u funne libbrarie nunzie schena cu a produzione locale d a case editrice schena u ciasu centro internazionale alti studi universitari jè nu stabbilimende universitarie granne granne fatte pe condrebbuì cu le università le cendre de recerche le stituziune pubbleche locale e le mbrese pu sveluppe d u territorie ausanne le recerche studie ierte e sperimendaziune jndr à le cambe de maggiore nderesse e mbegne sciendifeche e didatteche osce a die ste in abbandone in attese ca se face sta inaugurazione radio diaconia uneca radio rumaste jndr à u territorie funnate jndr à u da don salvatore carbonara d a parrocchie san giuanne battiste osce a die raggiunge a coperture de brinnese e bare offrenne servizie de mbormazione releggiose sportive e cronache locale da u a radio face parte d u network cattoleche inblu de sat quacchedune de le vecchie redio ca se onne avute da u a u sò radioselva radiofasano stereo radioazzurra radiotorrecanne radioeffe radio studio effe radio m i radio studio pò addevendate radio studio radio safari radio discoteca da u nzigne a u avenève irradiate jndr à zone de le trulle ovvere a cavaddere de le provinge de brinnese bare e tarde u segnale televisive de telefasano une de le prime emittende pugghiese a trasmettere vie etere jndr à l estate picche apprime ca tràseve a legge mammì avenìe cedute a frequenze e le ambite canali uhf e uhf a telesveva de andrie mbrà le piatte cchiù popolare s onne arrecurdà fragagnano fragnànu in dialette salendine éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde in pugghie fragagnano jè pure une de le sette comune ca costituiscene le terre d u mare e d u sole n aunìone de comune ca se iacchiane jndr à zone oriendale d a provingia ioneche fragagnano se iacchie mmienze a vanne oriendale d a provinge de tarde e ha nate jndr à quedde ca jè canusciute cumme a murge tarandine estenzione meridionale de le murge nu comblesse collinare ca accumenze jndr à vanne cendrale d a provingia ioneche e spicce jndr à u salende vicine a u confine mbrà a provinge de lecce e quedde d a cetate de le doje mare fragagnano jè pe altitudine u quarte paese m s l m de le murge tarandine apprisse roccaforzata m e le comune attaccate de mondeparane m e san marzano de san gesèppe m u territorie presende assaije eleminde caratteristece d a macchie mediterranèe l agro fragagnanese jè quase a tutte vanne coltivate soprattutte cu le vigne tipece d a zone sonde u primitive e a malvasia gnore e ulivete da le quale se face n uegghie a uerre probbie a probbietà terriere jè generalmende suddivise jndr ò appezzaminde piccinne separate da le tipece murette a sechce a petre jè da sembre ausate pure pe realizzà diverse costruziune a sechce le pagghiare na vote ausate da le condadine pe repusà o pe sckaffà le attrezze d a fatìe ste costruziune s assomigliane assaije a nuraghe piccinne sardagnule ca a le vere e probbie trulle pugghise a vegetazione arborèe spondanèe invece presende assaije eleminde tipece caratteristece d a macchie mediterranèe mbra le quale se iacchie assaije u fiche d india viste a vicinanze a u mare na decine de chilometre in linèe d arie fragagnano jè caratterizzate cumme a quase totalità de le paise salendine da nu clime cchiù umide rispette a pugghie cendre settendrionale addò invece a presenze de l appennine face diminuì l apporte de umidità de le vinde ca avenene da l ovest jndr à ste zone l umidità determinesce pure na cchiù forte alterazione d a temberature percepite le staggiune estive sonde assaije afose invece le staggiune invernale pure ca sonde mite e assaije sus a u zere pure jndr a le periode cchiù fridde parene cchiù ghiacciate soprattutte quanne ste u vinde avenìe scacchiate cumme site pe le capanne circolare lore ggià da le uemmene primitive de epoche neoliteche cchiù o mene jndr à u n c u testimoniane le reperte acchiate duranne le scave d u monde sanda sofìe oramaije nglobate jndr à u cendre urbane osce a die otre scave fatte apprime jndr à contrade cazzaro a quacche chilometre da u paese onne repurtate a a luce assaije de otre frammende de cerameche d u stesse periode avenìe javetate securamende jndr à l epoche greche purcé u site siccome ere ierte e ben difese da a nature e provviste de acque sorgive rappresendave n ottime condizione javetative angore osce a die da le rocce atturne u monde sanda sofìe iesse l accussì dette funtanedda fundanelle securamende a posizione sciugrafeche a metà strade mbrà le messape de manduria e le grecie de tarde aunite a a fertilità d a valle longhe quedde ca osce a die jè l arterie ss ter avere ccrejate jndr à chidde tiembe non picche probbleme e conflitte de appartenenze ma de totte sta storie longhe millennie non ge n à rumaste ninde apparte u monde addo se stè prove osce a die a leggere a granne linèe chidde avvenimende osservanne le petre cu l aijute de le tecnice d a sovrintendenze a le bene culturale jndr à u vecine a località mancini a ovest d u cendre avenìe acchiate nu tesorette ca tenève certe monete ca appartenevane a le zecche de taras metapontion e thurii d u n c cfr carducci pag e stu fatte certifichesce a frequendazione de ste terre jndr à u tiembe d a civiltà magnogreche ma onne state le romane a dà u nome de osce a die inftte u site jè vecine vecine a l andiche tracciate de l appia andiche l urteme tratte de quedda granne arterie ca partenne da rome aunive jndr à l urteme sforze sue tarentum cu brundisium puèrte d u mbere verse l oriende naturalmende tutte le surdate ca facevane a spole mbrà l itaglie e le provinge passavane da aqquà onne passate pure giulio cesare e cleopatra jè angore visibbele a traccie profonne lassate da le carre jndr à rocce jndr à contrade puzzu uelu addò se vede bbuène nu comblesse sisteme de vie a doppia corsie e deviazione vecine a nu puzze scavate jndr à rocce miracolosamende sarve pure cu abbeveratoie pe cavaddere e pe surdate nzomme na stazione romane e pirro cu surdate e elefande venute da l epiro l albanie de osce a die pe combattere le romane ca assediavane tarde non g à passate pure jidde da ste strade pare ca u toponime derive da u gentilizie romane freganius nome de nu personagge a u quale avenèrene affidate ste terre o pe merite personale o pe raggione militare cumme da conzuetuddine presse le romane u passagge da u nome probbie freganius a a dizione freganianus jè pò ottenute cu l aggiunde d u suffisse anus ca indichesce l appartenenze jndr à cartografije d u jè angore reportate fregagnano cu a e ma jndr à forme dialettale de osce a die se ause sulamende a dizione cu a a infatte se dice fragnanu e none fregnanu a testimonià l epoche romane ste nu tesorette de quattre monete de epoche repubblecane acchiate da nu contadine jndr à u jndr à nu terrene vecine a nu monde osce a die le monete se iacchiane jndr à u musèe nazionale de tarde marta e ste pure na stele funerarie ca porte na scritte in latine acchiate jndr à nu cambe vecine a zone archeologgeche ca avere state ausate cumme architrave sus a soglie de nu vecchie trulle jndr à l età medievale jndr à l anne siccome ca avere già muèrte u mberatore federico ii de svevia ca avere fatte nzippà torre e castidde a tutte vanne pe esembie quidde maestose dìa vecine oria a u scope militare de condrastà le attacche de le saracene in itaglie meridionale scennene le frangise a u comande de carlo d angiò ca conguistane u regne de napule successivamende a sta calate u praedium podere de freganius devendò na baronìe infatte u nuève re u assegnò a nu surdate sue u nobbile erardo de rantolio ca le avere fatte nu sacche de favore combattenne in sicilia jndr à uerre d u vespre erardo devende allore barone de fragagnano e da quidde mumende le vicissituddine de le discendende sue sonde legate a ste terre mbonde a le sciurne nuèstre jndr à u piene d u rinascimende le erede de erardo de rantolio cangiane u cognome lore da l origgenale frangese de nantuillet taglianizzannele jndr à quidde de osce die dell antoglietta e a famigghie rumane feudatarie cu u titele de marchese de fragagnano e mondeparane chiamate a l epoche lo patrello nu casale colnizzate da albanise ca avere scappate da le scorribbanne saracene u settemmre fragagnano trase a fà parte nzieme a a parte occidendale d a terre de otranto d a provinge d u ionio provinge de tarde da u nate pe gemmazzione de l andiche provinge leccese descrizione araldeche d u stemme partite araldeche partite jndr à u prime de verde a a spighe de grane d ore mise jndr à u pale jndr à u seconde d argende a u grappole d uve gambute e fogghiate a u naturale decrete reale d u masce satte satte jndr à u cendre d u paese quanne spicce corso vittorio emanuele iii se nzippe a chiesere madre nditulate a a sandissime marije mmaculate costruite nguèdde a na chiesere primitive databbele atturne a a prima metà d u xv sechele angore osce a die sonde evidende le tracce de quidde origgenarie edificie ca se iacchiane jndr à l andica porte pe trasè ca se iacchie a ovest d u cambanile prengepàle e jndr à u cambanile piccinne a vele sus a u late nord d a cupole senze notizie ufficiale jè possibbele traccià na recostruzione storeche jndr à u comblesse architettoneche sus a base de iscriziune d epoche ca esistevane jndr à chiesere stesse na pergamene murarie mise in chiave sus a u granne arche a tutte seste prengepàle ca separe a navate da u presbiterie tène a scriziona seguende templim hoc elemosinis civium conditum a d mdcclxxiv sta chiesere ha state costruite cu le offerte de le cetadine jndr à l anne sta date jè a stesse pure de l urtemazione de le fatìe d a chiesere e d u cambanile ca ste nzieme cu u locale ca ste affianghe cuperte da volte stellare ca presendane idendiche pavimendazione cu mattune cotte jndr à le prime anne d u uettecinde avenìe invece vultate l elegande cupole d a crociere a opere de maestranze locale e costruite l oratorie de rete d u sandissime sacramende manufatte conglusive d u comblesse architettoneche a combormazione de fore d a chiesere jè domenate otre ca da a massicce cupole e da a scenografeche facciate pure da nu cambanile possende a ttr levèlle de na certa fatture settecendesche quiste presende nu nzippate d a monofore cu arche a tutte seste dotate de alligande balaustre de petre ca se iaprene sus a u late est d u prime levèlle sus a doje late d u seconde e sus a quattre d u terze sus a u late nord d a cupole in corrispondeze de l anghele mbrà a navate e u presbiterie zumbe a l uecchie angore jndr à nu bbuène state de conservazione u cambanile cinghecendesche ditte apprime a vele cu n uneche aperture a tutte seste supranate da nu timbane a vota soje coronate da ttre pinnachele a facciate a ovest jndr à nu stile tarde barocche domine a visuale da a vie prengepàle d u paese sus a na larie scalinate fatte de conge de tufe ca porte a u portale d ingresse jndre le picche decoraziune rappresendate da affresche cu petture a uegghie presende sus a le pennacchie mbrà le arcone d u presbiterie sus a le quattre facce d u tammorre senze finestre sus a le spicchie inderne d a cupole e sus a lunette d a parete terminale de l abside onne state fatte da artiste locale jndr à le prime anne d u novecinde sus a le pennacchie avènene rappresendate le quattre evangeliste ca stonne a combonene le probbie scritture sus a u tammorre duranne le urteme restaure onne assute fore quattre murale ca raffigurescene episodie d a vite de san frangische d assisi e de sand andonie de padova ca resalene securamende a a metà d u settecinde jndr à une de le cappelle sus a sinistre inderessande jè a tele d a madonne d u rosarie de n autore ca no se canosce a costruzione de na prima chiesere jè databbele securamende a u periode precedende a u anne a u quale resale a costruzione d a prima confraternite ma jndr à u avenìe costruite a spese d a cetadinanze a chiesere de osce a die nditulate a a madonne d u carmine pure jedde dette madonne d u carmelo a facciate se presende sobbrie e lineare le eleminde decorative sonde le quattre lesine a le doje late d u portale suverchiate da finde capitelle de tipe corinzie cu fogghie d acante a strutture architettoneche de l edificie fatte de tufe caratteristeche d a zone jè massicce e combrende na cupole emisfereche ca se pogge sus a nu tammorre poligonale a le quale sommità ste u cambanile a chiesere tène na chiande longitudinale a navate uneche e le navate laterale sonde redotte a semblice cappelle ca non ge comuneche mbrà lore jndre jè presende nu pulpite de legne e sus a le quattre pennacchie se ponne osservà otre e ttande sande carmelitane l inderne d a cupole estremamende danneggiate da nfiltraziune de acque face vedè n immaggine d a vergine d u carmine ca dè u scapolare a l anime d u priatorie a prima cappelle sinistre tène n inderessande tele de gesèppe sampietro ca rappresende probbabbilmende san rocco a cappelle d a madonne d u favore se iacchie a cchiù o mene nu chilometre a ovest d u cendre javetate sus a u borde d a strade provingiale pe vurtàgghie le prime fonde storeche secure d a cappelle resalene a u masce d u quanne l allore arcivescove de tarde lelio brancaccio arrive in visite a fragagnano addò mbrà le diverse chiesere presende jndr à quedde epoche jndr à u territorie atturne a u cendre javetate iacchie e descrive na chiesere rurale dedicate a sancta maria de lo favore ma securamende a chiesere piccenne ha state fatte apprime de stu periode a cappelle nascìe successivamende a u rinvenimende de n icone ca raffigurave a vergine jndr à nu puzze mise addà vecine cu u passare d u tiembe a chiesere piccenne ave avute nu sacche de restaure e osce a die se presende jndr à nu bbuène state de conservazione grazie a a manutenzione periodeche fatte da le devote u culte d a madonne d u favore jè angore osce a die radicate jndr à tradizione fragagnanese e ogne anne se rennove cu na caratteristeche processione ca partenne da a chiesere d u carmine arrive mbonde a chiesere piccenne sus a strade statale ter vecine a via cesare battisti se iacchie na chiesette rupestre abbandunate se tratte de na chiesere dedicate a a vergine cumme demostre a scritte oramaije sviangate ave maria mise sus a l arche ca suverchie a porte d ingresse a facciate a capanne e cu cuspide cendrale presende riquadre cu eleminde decorative jndre a cambate rettangolare furmate da quattre pilastre cu volte a crociere sus a vanna frondale de l abside jndr à n edicole ste nzertate n affresche chiare espressione de vite quotidiane e agricole affidate a a protezione d a madonne stonne pure raffigurate a madonne a famigghie e attrezze agricole mise ogne une a le vertice de nu triangole a madonne cu gesù piccinne stonne sckaffate jndr à nu cambe de grane dorate u piccinne tène jndr à màne nu fasce de spighe accussì cumme u piccinne azzettate mbrà a mamese ca ste preje e l attane ca ste uarde a chiesette ca se iacchie jndr à n area private ha rumaste attive mbonde a le prime anne settande assaije sonde infine le edicole votive jndr à maggioranze de le case chiste stonne jndr à stanze piccenne a chiande quadrate rettangolare ovale o semicircolare nzerite jndr à strutture de fore de n edificie jndr à ste strutture architettoneche se iacchie n immaggine sacre ca de solite jè appettate sus a u legne o affrescate o angore realizzate cu materiale plasmabbele cumme a terracotte jndr à le edicole cchiù andiche le affresche cunzumate da u tiembe onne state cuperte cu cauce e sostituite da stambe o statuette ca no valeve quattre de nu solde le edicole avenèvane costruite pe devozione o in relazione a ipotetece miracole o angore in riferimende a particolare fatte cumme uerre e epidemie pe stu fatte quase tutte le edicole fragagnanise sonde rivolte a sand andonie da padova protettore d u paese a san gesèppe o a a madonne avene accussì costruite atturne a na torre robbuste de epoche medievale a base quadrate cu nu ponde ca se nzippe e de fossate perimetrale l elegande e sobbrie palazze baronale de guste rinascimendale ca domine angore a valle de le ulive a sud accumbagnanne facilmende u sguarde mbonde a u mare sus a le tette de lizzano se iacchie jndr à u cendre storeche e ha state costruite jndr à u securamende pe nu mutive difensive e jè ritenute u palazze cchiù andiche d u paese a costruzione ha state fatte cu conge de carparo perfettamende squadrate recuperte de cauce jndr à u sole prospette meridionale quacche decennie fa onne state acchiate osse umane sotte a u pavimende d u piane inferiore da recollegà probbabbilmende a a presenze de le trabbocchette sus a u late occidendale de nu terrazze sue probbie a dominà u belle cendre d a chiazze reggine elena se nzippe a statue in carparo de sanda irene andiche protettrice de lecce invece salenne sus a sommità d a torre andiche se ponne vedè facile facile le castidde atturne de mondeparane roccaforzata san marzano de san gesèppe vurtàgghie sava e pure quidde cchiù lundane de oria in provinge de brinnese jndr à u novecinde u palazze baronale osce a die disabbetate devendò probbietà d a famigghie tamborino frisari de maglie e avenìe in parte ausate a stabbilimende vinicole accussì le avènene scavate e cemendate cisterne granne assaije pu condenimende d u vine ha abbevesciute jndr à l anne settande quanne ha state addibite temboraneamende a sede d u municipie e osce a die turnate a essere abbandunate n otra vote ste aspette de avenè richiamate a l attenzione de tutte infatte jndr à volondà de le probbietarie de osce a die se ste penze de sckaffà jndr à le locale d u piane terre nu musèe addò mettè le tanda reperte archeologgece de l andiche site divise mbrà u musèe de tarde e otre collezziune private jndr à u avenìe nzippate u mbonende palazze marchesale pe vulere d u marchese frangische marije dell antoglietta senzibbele poete de l arcadia essenne u vecchie palazze baronale non cchiù respondende a le guste nuève d a filosofije barocche l edificie nuève quase de fronte a u prime sobrie mbonende e a u stesse tiembe elegande devendò accussì a nova residenze de le marchese mbonde a u anne jndr à u quale le coniuge dell antoglietta lassarene tutte le probbietà lore a a famigghie carducci agustini de tarde ca devendarene le nuève e urteme feudatarie de fragagnano u palazze ca rappresende securamende a tessere cchiù preziose d u cendre storeche fragagnanese ere a residenze abbituale de le marchese ca ne onne mandenute a probbietà mbonde a l abbolizione d u feudalesime a chiande rettangolare in carparo rosate jè na strutture ca ste fore da le tipece canone barocche jè invece n esembie de soluzione architettoneche polivalende ca servive tande da residenze quande da fortificazione nu portale maestose face trasè jndr à nu cortile a forme de trapezie da u quale pigghiane luce le ambiende superiore a u tiembe d u massime splendore sue u piane superiore ere furmate da nu salone granne granne de le tette voltate a crociere semblice o stellare e na stanze dette a camere appettate ca tenève de le affresche ca s assmigghiavane pe stile a le petture pompeiane le alloggiaminde de le stallire magazzenire u cuèrpe de uardie e le cucine s acchiavane a piane terre ca tenève rrete pure le stanze e le abbeveratoie jndr à u giardine de rrete addo stave nu pergolate e nu fruttete ca profumave le marchese acchiavane refriggerie jndr à le sciurnate de cavede non g onne mangate jndr à u corse de le urteme anne pruggette de resanamende da quanne n ingendie ne scuasciò le tette jndr à u consegnannele a nu lende ma inesorabbele degrade le piane de restaure non g onne angore maije acchiate valide rescondre sus a nu levèlle pratiche accussì u palazze non ge se pò ausà ce none pe quacche sale a u piane terre osce a die tutte le discendende d a famigghie carducci s onne trasferite a tarde eppure u palazze granne ha state abbandunate e rialate a u comune pe fa nu tendative de sarvarle da u degrade jndr à le prime anne d u uettecinde ha state nzippate jndr à l andiche vie garibaldi l elegande e signorile palazze fanuzzi osce a die javetate da le erede russo de preggevole fatture u cortile ca se iacchie jndre cu u scalone granne le tradiziune sonde nu tutte une cu a storie de ogne singole popole e facenne revivere u passate condrebbuiscene a l aggregazione de tutte le javetande d u paese facenne arrecurdà u fatte de avè in comune le stesse radice sonde angore osce a die attive ttre furne a legne pa cotture d u pane de l andichissime pacce a a vambe de le frisedde de le biscotte a l amennele e otre cose se ause cumme combustibbele angore a profumate stroma strame d alie ca deje nu sapore tipeche a u pane e ienghie l arie de nu gradevole odore andiche a natale jndr à ogne case se friscene jndr à l uegghie d alie le pettole li pettuli o doce tipece cumme le purcedduzze li purcedduzzi le carteddate li cartiddati le vangale li vangali pò se mbastane e se nfornane le paste cu l amennele e le amarette doje varietà de doce fatte da farine zucchere e amennele a pasque invece se producene fatte jndr à case angore le palumme cu l ove li palommi cu ll ovi le taralle cu u pepe li taraddi cu llu pepi le paste modde li pasti mueddi e le paste cu u scelèppe li pasti cu lu scileppu tutte doce tradizionale fatte cu a farine zucchere e arome varie jndr à l estate se mangiane osce sciurne le fresedde condite cumme tradiziona vole cu pummedore uegghie d alie e nu pizzeche de sale a dumeneche non ge sonde picche le famigghie ca angore osce a die mbastane a màne a farine de grane pe fa le tradiziunale chianghiaredde ca pò avènene condite cu sughe de nvoltine de carne de cavadde braciole e cu spolverate de caserecotte le paste sonde quase sembre accumbagnate da nu belle becchire de primitive nu vine russe ca avène da l omonime vitigne assaije diffuse jndr à sta zone d a pugghie penzanne a le tradiziune popolare certe onne state tramandate da generaziune e otre ndrodotte sulamende da quacche anne a fragagnano se festeggiane le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da pure ca non ge stè na stazione ferroviarie probbie u comune de fragagnano jè collegate cu otre staziune le cchiù vecine se iacchiane a le aeropuerte cchiù vecine a fragagnano sonde l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta faceve servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter quanne funzionave le aeropuerte cchiù vecine sonde frangaville fundane jndr à u tagliàne francavilla fontana francaìdda jndr à u dialette frangavillese nzigne a u chiamate frangaville jè nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie avène soprannomenate a cetate de le mberiale in onore de le pringepe imperiali ca guvernarene a cetate senze nderruziune pe doje sechele purtanne u feude a u massime d a putenza soje a cetate jndr à chidde anne devendò une de le cchiù granne cendre culturale e ndustriale de l arèe jndr à u uetteciende avenìe elette capeluèche de circondarie a cetate se iacchie jndr à penisole salendine a km a ovest d u capeluèche provingiale e a da tarde lunghe l andiche tracciate d a vie appia e jè u terze comune cchiù popolate d a provinge mbortande cendre agricole artiggianale ndustriale mbrese piccele e medie e commerciale jè sede d a fiere nazionale de l ascensione terze pole fieristeche reggionale apprisse bare e fogge jndr à u ave avute da a reggione pugghie u recanuscimende de cetate d arte u territorie d a cetate se stenne soprattutte jndr à direzione nord sud e ave na superficie totale de km a caratterizzà l agre frangavillese soprattutte jndr à u versande nord jè a presenze de nu sbuènne de trulle l ause d u suole jè variabbile assaije e combrende colture de arvule cumme ulivete vignete fruttete e colture erbacee le suole sò calcarèe o mediamende calcarèe cu percenduale de carbonate totale ca aumende quanne aumende a profonnetà stonne le calcare dolomitece soprattutte le calcare de altamure jndr à tutte u territorie murgiane ca resalene a u cretaceche superiore de calcarenite bioplasteche calcarenite de gravine de pugghie ca resalene a u pleistocene inferiore e de lime de rene e argille deposite marine terrazzate ca resalene a u pleistocene medie superiore cumme jndr à u reste d a pugghie pe colpe de le rocce carseche a presenze de jume mbortande in superficie jè praticamende nulle mendre jndr à u sottesuole resulte particolarmende nderessande jndr à u territorie frangavillese stonne acque sorgentizie ca iessene fore da tratte de terrene e pò spariscene arrete u cchiù mbortande corse d acque ca scorre jndr à u territorie jè u canale reale jidde iesse a u confine cu u territorie d u comune de villa castidde e passe pe le cambagne da est a ovest pe pò assè jndr à u mare adriateche cchiù esattamende jndr à reserve naturale de torre guaceto stu corse d acque avenìe descritte pre jndr à naturalis historia de plinie u vecchie ca ingerte sus a denominaziona soje indicò le nome pactius e ausonius a quedd epoche avera essere nu vere e probbie jume navegabbele e u demostrane le grotte frequendate da le monace basigliane arrevate da brinnese a borde de mbarcaziune piccele osce a die u canale jè assaije inguinate siccome ca u territorie se stenne soprattutte jndr à direzione nord sud avènene avvrazzate doje zone a murge jndr à u settore cendre settendrionale e a piane de brinnese jndr à u settore meridionale a iertezza massime ca se reggistre jndr à u territorie comunale jè pare a a case comunale nvece reggistre n altitudine ca arrive a a frazione de bax capece mise a nord d u javetate reggistre n altitudine de u reste d u territorie vèje doce doce verse sud pe spiccià jndr à piane de brinnese raggiungenne a iertezze minime reggistrate jndr à u territorie comunale de a cetate gode de nu clime mediterranèe tipeche mite e confortevole jndr à le periode d a primavere e de l autunne le staggiune de solite afose e vernate none assaije fridde accappe ca durante le nuttate nvernale ca u termometre vèje sotte a u zere provocanne gelate larije o ca se reggistrane nevicate cu belle accumule de neve cumme pe esembie jndr à u d a staggione invece ognettande accappane ondate de calore forse cu tasse de umidità assaije ierte e temberature sus a medie d u periode le precipitaziune de l anne arrivane a mm de pioggie destribbuite soprattutte jndr à u periode da ottommre a marze a primavere e a staggione avènene caratterizzate da periode de siccità u prime nome ufficiale d a cetate de frangaville ha state villa franca ville franghe da a parole frangese ville borghe e franca senza tasse pe dicere da a congessione de larije franghige a ce avesse sciute addà cu u tiembe u nome cangiò jndr à franca villa franga ville ca pò devendò na parole uneche francavilla frangaville parte d a provinge de terre d otrande pe distinguerle da le otre cetate avenìe chiamate frangaville d otrande fine jndr à u aprrisse na delibere comunale avenìe definitivamende chiamate frangaville fundane a cetate nasce sus a n arèe nderessate da nzediaminde umane nzigne da a preistorie cumme demostrane le tracce de nu villagge a capanne d u neoliteche medie scuperte jndr à località cadette a cetate accumenzò a svelupparse jndr à u periode messapeche pure ce a l epoche non ge tenève configurazione de cetate ma assaije assaije stavane nu pocche de fattorie de le studiuse ipotizzane ca vecine a cetate de osce a die pò essere ca s ave sveluppate l andiche rudiae patrie de quinde ennie jnr à u periode romane mandeneve angore a forme de javetate piccele e sparpagghiate le vicus ca stonne atturne a u cendre prengepàle de orie da u ix sechele se ave nutizie de de le casale mbrà le quale quidde de sande pirite a sud est d a cetate ca accumenzarene nu prcesse lende de sinecisme de fusione cioè mbrà le cendre cchiù piccinne pe dà vite a nu uneche cendre de medie dimenziune a cetate devendò tale probbabbilmende a le inizie d u xiv sechele pe iniziative de filippe i d angiò pringipe de tarde e signore de orie vecine a na ville rustiche de epoche romane costruite vecine a u canale reale lunghe l andiche vie appia addò osce a die ste contrade s lorenze seconde le false diplomatece fatte da u vescove kalefati u settemmre u pringipe durande na battute de cacce acchiò n immaggine d a madonne cu u piccinne appettate sus a nu mure squasciate vecine a na fundane atturne a u luèche d u iacchiamende facìe nzippà na cappelle in segne de devozione pò cungedìe terre e franghigge rechiamanne nu sacche de crestiane de le casale vecine nascìe accussì u casale de frangaville u prime fatte storeche jè a dunazione de frangaville da vanne d u pringipe filippe a a famigghia nobbile de nantolio chattilon ca discendeve da u rre de franghe ca pò u cangiò cu u nome de l antoglietta u masce i de nantolio dell antoglietta cercarene a u pringipe de putè pruteggere a cetate costruenne a spese lore le mure e le fossate pe condrastà le nvasiune e le tumulte ca stavane jndr à quidde periode storeche e defennere a popolazzione de frangaville stu prime nuclèe de frangaville megghie prutette da u pericole accumenzòsembre de cchiù a popolarse e vevìe nu periode de granne splendore e ricchezze devendò allore università titole date a chidde cendre ca raggiungevane na certe consistenze demografeche e mbortanze socie economeche e culturale jndr à u giuanne de nantolio de l antoglietta post barone de ruffane e barbarane marite de beatrice de noha none cundende d a situazione ca viveve a popolazzione e vulennela carrescià a le vecchie splendore devendò feudatarie in capite e none cchiù vassalle d u pringipe de tarde pigghianne a nomene da a camera regia u figghie guglielme devende pò barone de frangaville jndr à le prime decennie d u xv sechele durande le anne cangiarene nu sacche de feudatarie giuanne andonije orsini del balzo ca accumenzò a nzippà le fortificaziune jndr à u e ca jndr à u avere accumenzate a costruzione d u castelle ca jndr à strutture origgenarie avera essere destinate a l allogge de le surdate da u regnò a famigghie de le bonifacio ca migliorò l edilizie d a cetate e le condiziune economeche e culturale d u popole seguirene u marchese de trevico u conde federiche borromeo e u cardinale carle borromeo cu quiste urteme arrevò a frangaville u spirite d a condrereforme nascerene nfatte le convende de le carmelitane de le frate minore osservande de le cappuccine e de le oratoriane de san filippe neri ca aprirene a prima scole pubbleche d a cetate jndr à u u cardinale vennìe u feude a u rre pe ducate somme ca destribbuì a le puveridde de melàne osce a die jè possibbele ndrucà na statue d u sande jndr à chiazze umberte i u feude passò accussì apprime a melchiorre de herrera e pò a u cardinale genovese filippe spinola jndr à u u feude avenìe accattate da l aristocrateche genovese davide imperiali jidde devendò sulamende signore de le terre de frangaville u titole de pringipe avenìe date a u nepote davide u vere capestipite de le imperiali cu sta famigghie a cetate vevìe u mumende de massime splendore durande u guverne lore nfatte avenèrene fatte meglioramende granne assaije sie pe l urbanisteche cetadine sie jndr à vite civile finanzianne nu sacche de opere pie nacere nfatte nu sbuènne de accademie de letterate e artiste e u nuclèe urbane devendò cchiù granne cu a nascite de riune nuève tande ca s allariò a cinda murarie e da u avìe inizie a fiere de l ascensione a dinastie de le imperiali non ge durò assaije l urteme avere state u pringipe michele imperiali junior muèrte senze discendende u feude passò allore a u fische ca u vennìe a stuèzze jndr à u a cetate avenìe duramende colpite da nu terramote d u none grade mercalli nzieme a nardò ca scettò nderre na vanne d a cetate e facìe de le muèrte frangaville pigghie u titole de cetate u abbrile da u rre de napule ferdinande iv jndr à le prime mise d u jndr à cetate asserene scondre mbrà repubblecane e realiste fedele a u rre ferdinande iv ca jndr à u decemmre de l anne apprime siccome non ge puteve fermà l avanzate de le truppe napoleoneche jndr à u regne de napule avere abbandunate a capitale pe scè a palerme le disordine jndr à frangaville cu de le muèrte spicciarene u febbrare cu l arrive jndr à cetate de doje personagge mbortande de origgene corse frangische boccheciampe e giambattiste de cesari lore forte pure de l appogge morale frutte de equivoce e finziune tiatrale avute da le pringipesse adelaide e vittorie de borbone figghie de l ex rre de frange luigge xv ca s acchiave a brinnese pigghiarene u comande de le condrerevoluzionarie frangavillese e organizzarene cu successe l insorgenze andirepubblecane jndr à cetate e jndr à le pajesere vecine u uetteciende avìe fermende resorgimendale e scondre sanguinose nzigne a u sterminie de le diverse sette carvonare da vanne de l esercite borboneche apprisse a l aunificazione de l itaglie u sveluppe d a cetate avenìe agevolate pure da a costruzione d a ferrovie tarde brinnese jndr à u pigghiò u nome de osce a die de frangaville fundane da l icone bizzandine ca raffigure a madonne d a fundane e pe arrecurdà l episodie d u pringipe funnatore jndr à u acceumenzarene de le mote violende pe l autonomije de villa castidde ca denungiave l ingurie da vanne de le amministrature de frangaville ruole de prime piane jndr à u fatte l averene le residende de monde fellone e de specchie tarandine osce a die fraziune d u comune de martina franghe e de mannara frazione ca osce a die segne u confine cu vurtagghie grazie a le quale se raggiungìe u totale de votande l istituzione d u comune nuève avenìe ufficailizzate jndr à u a perdite de nu belle stuèzze de territorie e l inizie d a seconda uerre mundiale onne bloccate u sveluppe d a cetate e ndebbolite l economija soje sulamende da a seconda metà d u noveciende nfatte ave repegghiate nu percorse lende de sveluppe descrizione araldeche d u stemme l andiche chiesere ere ggià fatte verse u e racchiudeve a cripte de sotte cinde da grate de firre cchiù nnande jndr à u se avèrene de le ndervende de allariamende e jndr à u se facìe u cappellone apprisse u terramote de nardò l edificie vecchie avenìe scettate nderre e avenìe costruite na chiesera nove de aspette barocche ca e presende cu na facciate sobrie assaije armoneche jndr à u sveluppe de le piane spicciande sus cu na stelle simboleche a le late stonne le statue de petre de san pitre e san paole a cupole cu nu diametre de metre ste sus a nu tammorre bucate da finestrone e jè a cchiù ierte d u salende u nderne d a chiesere jè a croce latine cu chiande nvertite a u nderne sue stonne le tele appettate da dumineche carella cumme u miracole de le ulive u iacchiamende d a madonne d a fundane e l urtema cene oltre a le tele ste na sculture de legne d u e diverse statue de cartapeste nditolate a sant alfonze marije de liguori ha state vulute da filippe d angiò pe le frate frangescane jndr à u jndr à u le attane de sand alfonze fallite nu prime tendative de allariamende de le cappellone costruirene arrete tutte l edificie ma non riuscenne a spiccià a fatìe purcé jndr à u fascerene da a cetate abbandunate e fatte devendà deposite sulamende apprisse a u definitive retorne de le liguorine a chiesere avenìe restaurate e combletate a facciate recalche eleminde renascimendale caratterizzate da doje culonne ca se poggiane sus a piedestalle ierte ca nguadrane u purtale architravate e cu sus nu ierte rilieve ca raffigure sand alfonze e combrese jndr à nu arche a tutte seste e spicciate sus da nu timbane triangolare u nderne a croce latine a ttre navate jè particolarmende ricche de stucche e fregge dorate sus a l altare maggiore nzieme cu le statue de fede speranze carità e pietà ste u trone cu le uette culonne e a cupole ca tène a statue de sant alfonze tutte le affresche d a chiesere sò de giuanne giovanni vollono de napule recostruite jndr à u apprisse ca quedde d u seiciende avere state scettate nderre addò stave nzeccate u convende de le clarisse ndrucabbele angore osce a die lunghe vie municipie a facciate neoclasseche presende nu purtale architravate cu a le late doje coppie de granne lesene ioniche ca se poggiane sus a plinde vasce doje nicchie cendinate senze statue fiangheggiane a vanna cendrale a trabeazione ca carresce l iscrizione domus mea domus orationis est tène sus nu cornicione a dendelle e a u cendre da nu timbane triangolare u nderne a chiande ottagonale se caratterizze da u disegne d u pavimende de ceramiche ca resale a u e presende quattre altare a nicchie jndr à l abside realzate ste l altare maggiore cu sus a statue de sanda chiare a u nderne d u tammorre ste na cupole invece l abside ave na cupole a cascettune d ispirazione cinghecendesche jndr à sagrestie stonne stipate le statue carresciate in prugessione durande le mistere fatte de cartapeste policrome ca resalene a le sechele xviii e xix resale seconde de le documinde a u xiv sechele l edificie de osce a die resale a u avenìe allariate jndr à u da l architette fra nicolò da lequile ca le facìe ffà na chiande a croce latine a ttre navate ngludenne jndr à le vrazze d a croce a costruzione origgenale a facciate origgenarie jè angore ndrucabbele sus a u late ovest d a costruzione de osce a die l edificie presente na facciate larie barocche e nu cambanile pure jidde barocche ca resale a u u nderne jè arricchisciute e decorate da nu sbuènne de opere mbrà le quale ste l altare maggiore decorate cu sculture de legne ca raffigurane de le sande e ca avvrazze l icone bizzandine de sanda marije d a croce ca resale a u xiii sechele da segnalà pure de le tele e statue ca stonne jndr à le navate laterale nu lavabbe seicendesche de maioliche jndr à sagrestìe u core settecendesche cu stalle appettate e jndr à u refettorie n affresche de giacome moha u convende nzeccate a a chiesere ste atturne a nu chiostre cendrale a le piane superiore le celle e na bibblioteche granne cu volte a padiglione l ex real collegge ferdinandèe osce a die scola medie vitaliane bilotta e a chiesere de s sebbastiane furono costruiti dall ordine di san giuseppe calasanzio gli scolopi dietro munificenza dei principi imperiali tra il ed il sia l esterno che l interno ad unica navata sono di gusto tipicamente barocco particolarmente degni di nota gli altari dedicati a san gaetano da thiene e a sant elzeario caratterizzati da colonne tortili barocche il convento annesso dopo essere stato soppresso durante il napoleonico e murattiano riaprì nel col convitto annesso e nel venne titolato real collegio ferdinandeo e scuole di belle lettere e filosofia qui venne educata e istruita una nutrita schiera di giovani provenienti dalla regione e dal materano negli anni seguenti a fasi alterne ospitò il ginnasio comunale attualmente il complesso ferdinandeo ospita la scuola media vitaliano bilotta la chiesa fondata insieme al convento oggi non più esistente dai frati cappuccini intorno al fu fortemente danneggiata dal sisma del e ricostruita su disegno dell architetto fra liborio da manduria nel di fattura barocca la facciata è ondulata dall aggetto della parte centrale e l arretramento dei lati nella parte terminale al centro vi è un orologio molto decorato è anche il campanile a vela con bifora e monofora e con volute ai lati l interno è a tre navate ospita poco oltre l ingresso due acquasantiere in marmo del xv secolo a caratterizzare l ambiente interno inoltre sono una tela settecentesca raffigurante la discesa dello spirito santo e più in alto lo stemma degli imperiali sorse assieme ad un convento fuori dalle mura nel grazie ad una comunità di padri carmelitani la facciata risultato di interventi settecenteschi è priva di timpano terminale e nella parte inferiore ai lati del portale reca due nicchie centinate contenenti le statue in pietra dei profeti elia ed eliseo un tempo collocate sull altare maggiore l interno è ad unica navata con transetto preceduto da un endonartece con volta stellata su pilastri quadrangolari ai lati sono addossati alcuni altari in pietrala maggior parte dell arredo pittorico risale al xviii secolo di cui si segnalano la visione di san tommaso d aquino e tobia e l angelo è una piccola chiesa risalente al quattrocento ma con impianto preesistente situata nel cuore del centro storico della città la facciata molto sobria come il resto dell edificio è alleggerita dal portale ad arco a tutto sesto con cornice modanata e da una piccola finestra rettangolare il campanile a vela conserva una campana datata l interno è composto da un unica navata e le pareti laterali sono arcate a tutto sesto una cornice poco aggettante decorata con rosette ghirlande e rotoli corre continua al di sopra delle arcate la volta è a botte decorata in chiave da piccoli elementi vegetali scolpiti a tutto tondo a sinistra dell ingresso sostenuta da una colonnina vi è un acquasantiera in pietra datata al xii secolo appartenente all antica cappella baccellata lungo il bordo superiore e decorata sulle quattro facce da fiori da una rosetta e da una piccola testa antropomorfa l unico altare in carparo consiste in una mensola sostenuta da due colonnine con la pietra sacrale recante un iscrizione sulla parete di fondo vi è una nicchia nella quale è collocata la statua in pietra policroma di san giovanni battista durante i lavori di restauro su questa parete che si caratterizza per la presenza di affreschi di elevata fattura datati al xv secolo si è scoperta la presenza di un arco a tutto sesto parte dell abside della chiesa murato probabilmente tra il xvii ed il xviii secolo fu costruita subito dopo la proclamazione del dogma dell immacolata concezione nel e consacrata dal vescovo di oria luigi margherita il agosto la sua realizzazione si deve alla munificenza di alcuni nobili di tipico gusto neoclassico la facciata è ripartita da due coppie di semicolonne su lesene di ordine gigante con capitelli corinzi poggianti su alti dadi sporgenti sul marciapiede è interrotta in basso al centro da un portale architravato sormontato da un timpano triangolare sorretto da mensole al di sopra del quale si apre un lucernario semicircolare ed è conclusa da un altra trabeazione a forte aggetto sormontata a sua volta da un timpano triangolare sul lato sinistro si eleva un campanile a vela con bifora l interno restaurato nel è a croce greca gli originari sette altari sono stati ridotti nel a tre l altare maggiore realizzato con marmi pregiati contiene la statua della vergine immacolata e reca nel paliotto lo stemma dei casalini gli altri due ai lati sono dedicati ai santi medici cosimo e damiano e a maria santissima assunta in cielo grazie al contributo finanziario dell organizzazione missionaria mediterranean christian mission la comunità cristiana locale acquistò un terreno sul quale costruire un edificio di culto i lavori iniziarono nel e nel settembre del ci fu l inaugurazione dell attuale locale di culto in via caroli nel i membri della chiesa di cristo di francavilla fontana decisero di iniziare i lavori di ristrutturazione del locale di culto con l obiettivo di utilizzare al meglio le infrastrutture per una più efficace comunicazione della parola di dio e un più confortevole svolgimento delle attività comunitarie la chiesa di cristo ha come unico credo la bibbia celebrano un culto molto semplice che si vuole ispirato al modello della chiesa primitiva i membri si ritrovano assieme più volte durante la settimana per studiare la bibbia per pregare e per condividere e testimoniare la propria fede la fratellanza è espressa anche con le agapi pasti in comune e la partecipazione ai problemi e ai bisogni dei membri le chiese di cristo praticano il battesimo dei credenti per immersione quale passo essenziale nel processo di salvezza distrutta dal terremoto del venne ricostruita con annesso il convento dell ordine ospedaliero di san giovanni di dio che insieme al camberlingo faceva di francavilla l unica città del territorio con due ospedali l ordine vi rimase fino al ma questo convento fino al rimase meta di pellegrini che venivano dai paesi vicini la facciata è priva di timpano ma intervallata da lesene e da due nicchie ai lati con un finestrone cieco al centro e divisa verticalmente in due da un cornicione dentellato l interno è di tonalità gialla rettangolare a navata unica con volta a botte lunettata e retta da pilastri che fanno da cornice alle sei cappelle laterali conservando le originali linee di barocco tra il e il venne costruito per devozione da delle famiglie nobili il calvario su progetto di luigi fumagalli e situato di fronte alla chiesa della croce per commemorare la passione e morte di cristo si erano scelte l ubicazione fuori dalle mura e intorno alla tomba la raffigurazione dei patimenti la struttura si compone di un esedra nella quale si alternano i dipinti a tempera e ad olio e delle lesene di ordine dorico come la trabeazione al di sopra di esse al centro sulla sommità della struttura si trova un piedistallo in conci di tufo sul quale è posta una statua della madonna della croce opera di luigi greco da ostuni mentre alle estremità laterali si trovano due celle funerarie il tutto è chiuso da un recinto in pietra con inferriate qui si svolgeva la fiera di san marco il ed il aprile di ogni anno l edificio ha subito alcune trasformazioni nel corso del tempo ma mantiene comunque le tipicità delle case rinascimentali tra cui la corte interna inquadrata da un grande arco intagliato sorretto da colonne preceduto da un androne di epoca successiva e nella quale sono visibili le colonne e le due arcate dell antica loggia e soprattutto il balcone del proclamato monumento nazionale nel sorretto da nove mensoloni e composto da riquadri assemblati in carparo finemente scolpiti caratterizzati da decori che rappresentano animali ed altri soggetti a volte fusi con elementi vegetali costruito dalla famiglia forleo brayda nella seconda metà del xviii secolo mostra una facciata dalla struttura longitudinale abbellita dalle decorazioni delle finestre e soprattutto dalla balconata e dal portale adorni di motivi vegetali e antropomorfi scolpiti in pietra la finestra centrale del primo piano è compresa tra due pilastri dai quali fuoriescono due putti che reggono canestri ed è sormontata da un timpano aggettante spezzato nella cui lunetta figura lo stemma dei forleo brayda tra i più grandi palazzi della città fu costruito agli inizi del settecento si caratterizza per un imponente facciata percorsa in tutta la sua lunghezza da una balconata in pietra decorata da volte pilastrini bassorilievi con al centro due angioletti che reggono una conchiglia il pianterreno è decorato dal grande portale racchiuso da robusti pilastri che si congiungono tramite un arco formando un corpo unico che si stacca dal prospetto e continua al primo piano oltrepassato il portale si accede in un grande cortile percorso da un ballatoio in pietra su mensole e decorato sulla controfacciata da un loggiato a tre arcate in piazza umberto i svetta la torre dell orologio edificata nel dall allora sindaco maurizio giannuzzi anch esso di accezione barocca ha una mole squadrata realizzata in tufo carparino ornata in alto da volute raggiunge un altezza di m il coronamento è concluso da un torrino campanile abbondantemente decorato sul settore centrale della facciata che guarda piazza umberto i nel fu collocata una meridiana mentre sul lato posteriore che guarda verso piazza dante è visibile il vecchio orologio a muro composto da piastrelle maiolicate fu ostruito il principe giovanni antonio orsini del balzo a costruire questo fortino nel nello stesso periodo in cui consolidò la cinta muraria come alloggio dei soldati e fortificazione ingrandito nel dal marchese di oria bernardino bonifacio esigue modifiche sono state apportate dai principi imperiali agli inizi del xviii secolo che gli diedero l aspetto odierno a pianta rettangolare circondato da fossato l esterno è caratterizzato soprattutto da un loggiato barocco in pietra con quattro arcate incorniciate da sculture ed affiancate da semicolonne che sostengono una trabeazione con fregio e con cornicione altri elementi decorativi sono la cornice marcapiano che delimita la parte inferiore da quella superiore e sulla parte superiore archetti ogivali e merlatura quest ultima che nel corso dei secoli ha perso la sua funzione militare oltrepassato il portale settecentesco si accede al cortile abbellito da un doppio colonnato da un fonte per il battesimo dei fanciulli datato al xiv secolo proveniente dalla distrutta chiesa angioina e da un ampio scalone a doppia rampa dà accesso al piano superiore nelle cui sale voltate quasi tutte a crociera semplice o a stella trovava posto la pinacoteca di famiglia tuttora vi sono tele del xvi secolo segno del mecenatismo dei bonifacio e alcuni ritratti risalenti al xviii secolo michele imperiali senior e altri nella sala dei ricevimenti è posto un camino lo stemma degli imperiali la costruzione della prima cinta muraria della città fu concessa dal principe filippo di taranto il novembre anche se il loro tracciato è ignoto probabilmente si sviluppavano nelle immediate vicinanze della chiesa matrice nel il nuovo feudatario giovanni antonio orsini del balzo decise di sostituire le vecchie mura angioine con mura più solide grandi ed articolate il marzo la regina giovanna iv concesse la costruzione di una nuova cerchia muraria più larga dato che il feudo si era notevolmente ingrandito l ultima cerchia muraria fu costruita nel settecento durante il dominio degli imperiali nel si ebbe il primo nucleo urbano costruito al di fuori della cerchia muraria che nel corso di un secolo fu quasi del tutto abbattuta oggi dell antica cinta muraria restano solo pochi tratti intorno al centro storico erano i punti d accesso della cinta muraria cittadina la loro costruzione avvenne tra il xvii secolo e la prima metà del xviii nel corso degli anni l espansione della città ha portato ad un progressivo abbattimento delle porte lasciandone ai giorni nostri solo tre la porta del carmine edificata dagli imperiali tra il ed il è fortemente monumentalizzata e la struttura a tre fornici l avvicina ad un arco di trionfo è forse quella che riveste la maggiore importanza storica nel corso dei secoli è stata infatti teatro delle esecuzioni capitali e di scontri armati tra i francavillesi e le popolazioni limitrofi la porta della croce e la porta dei cappuccini risalgono invece al xviii secolo entrambe costituite da un unico fornice si caratterizzano la prima per l utilizzo del bugnato come rivestimento murario la seconda per il timpano semicircolare che la sovrasta è il luogo centrale dell attuale tessuto urbano crocevia delle principali direttrici cittadine la piazza era l antico foggiaro cioè il luogo delle fogge cisterne interrate dove venivano depositate le derrate alimentari dell antica piazza oggi restano i portici risalenti al in cui spiccano ai quattro angoli le statue di sant irene san carlo borromeo della vergine immacolata e della madonna della fontana inoltre è sovrastata dalla torre campanaria risalente al alle cui spalle si apre piazza dante attigua alla piazza umberto i vi è l area adibita a mercato coperto realizzato intorno al nel piano sottostante è stato completamente individuato un antico frantoio ipogeo tenuto in attività per alcuni secoli dal capitolo ecclesiastico dopo l unità d italia il manufatto fu acquisito dal comune che a sua volta lo tenne in funzione fino al circa lungo la strada che conduce al vicino centro di ceglie messapica a km dal centro abitato si trova una delle numerose specchie presenti nel territorio la specchia miano è una tipica costruzione messapica in pietra a secco ancora ben conservata ha pianta circolare di circa metri di diametro ed è alta metri è costituita da sei gradoni concentrici di varia altezza che dovevano terminare con una torretta è ancora incerto se questi megaliti fungessero da monumento sepolcrale o da torre di vedetta resti archeologici di necropoli messapiche sono rintracciabili in varie contrade inoltre a pochi chilometri dal centro abitato si trovano resti di insediamenti rupestri religiosi utilizzati dai monaci bizantini basiliani i meglio conservati sono la cripta di san lino situata nei pressi della masseria caniglia lungo la strada che porta a san vito dei normanni e avente affreschi di santi dipinti tra il xv ed il xvi secolo e la cripta di santa croce che si trova sotto la cappella dell omonima masseria anch essa con tracce di affreschi e databile al xii secolo nella tabella si nota l evoluzione del numero della popolazione residente a francavilla dal al al dicembre nel territorio comunale si registra la presenza di stranieri regolari maschi e femmine pari circa all della popolazione francavillese la più grande comunità è diventata negli ultimi anni di gran lunga quella rumena di sotto si riportano le nazionalità più consistenti il dialetto francavillese è una variante del dialetto brindisino salentino settentrionale che riceve influenze da parte dei dialetti di transizione apulo salentini una delle sue caratteristiche sono i verbi che nel modo infinito sono accentati tutti sull ultima sillaba ad esempio dormire diventa durmè andare diventa scè ecc vostra nostra diventa voscia noscia la lettera v si toglie in parecchie occasioni esempio bravo diventa brao scrivere scriti stavano staunu francavilla francaidda differenziandosi un po dal brindisino le l si trasformano in d in più di un occasione mentre nel parlato alcune parole non hanno il finale in u o i tipiche caratteristiche dei dialetti salentini ma in o oppure in e anche qui inoltre come nel resto della soglia messapica vi sono infiltrazioni del napoletano la religione più diffusa sul territorio è il cristianesimo nella confessione cattolica praticato nell area già intorno al ix secolo nelle grotte situate lungo le sponde del canale reale la storia stessa della città gravita attorno ad un avvenimento legato alla fede cristiana in tutto il centro abitato già dal medioevo sono state costruite chiese cappelle votive e piccole edicole per rafforzare e tener viva la religiosità cittadina attualmente francavilla rientra nella giurisdizione episcopale della diocesi di oria e venera come suoi santi compatroni san carlo borromeo santa irene l immacolata concezione e la patrona maria santissima della fontana il territorio comunale è suddiviso in nove parrocchie la più grande delle quali dal punto di vista delle persone registrate negli elenchi è la parrocchia della chiesa del carmine avente fedeli tra le minoranze religiose vi è il movimento dei testimoni di geova affermatosi negli ultimi trent anni una comunità cristiana evangelica battista che ha anche un proprio luogo di culto e come diretta conseguenza dell immigrazione sono presenti inoltre minoranze di ortodossi e musulmani francavilla fontana è una delle città più conosciute nella provincia di brindisi proprio per alcune delle sue tradizioni peculiari tra le quali si segnala il passaggio dei cittadini in tutte le sue chiese partendo dalla chiesa madre durante la settimana santa la tradizione si riconduce al motto i fedeli seguono sempre il destino simboleggiato dai cittadini che seguono i cosiddetti pappamusci o pellegrini un altra tradizione francavillese è la riunione dei monaci del monastero di santa chiara con i parroci di tutte le altre chiese della città per parlare dei riti religiosi che si svolgono durante la benedizione delle palme nella settimana santa la festa patronale di francavilla che onora la madonna della fontana il settembre è caratterizzata dalla preparazione dei prodotti tipici dalle sfilate della banda comunale e della guardia di finanza e dei cittadini che si radunano davanti alla chiesa madre per vedere la matonna ti la funtana seguita dalla processione delle diverse confraternite delle chiese di francavilla i riti della settimana santa tra i più famosi e caratteristici in puglia sono momenti di intensa religiosità popolare vissuti con partecipazione dall intera comunità francavillese le manifestazioni per ricordare la passione e la morte di cristo hanno radici profonde nel tempo in quanto sono da far risalire all epoca della dominazione spagnola nell italia meridionale tuttora si possono riscontrare molte affinità con quelle di alcune città della spagna come siviglia e cordova la processione dell addolorata venerdì precedente la domenica delle palme sancisce l inizio delle celebrazioni l arciconfraternita dell orazione e morte sfila in processione portando in spalla la statua della madonna addolorata i cui abiti furono donati dalla viscontessa spagnola carmela brost la domenica delle palme rami d ulivo portati dai fedeli vengono benedetti al di fuori delle chiese dai sacerdoti successivamente sfila in processione la confraternita del carmine il mercoledì santo i ragazzi girano per le strade con baldacchini decorati con fiori e alla base vi troviamo un praterello di grano anemico questi sono più comunemente chiamati piatti i ragazzi procedono per le case dicendo cce ti piaci lu piattu mia trad ti piace il mio piatto al termine della giornata i piatti vengono portati nelle numerose chiese di francavilla dove vi resteranno per i giorni del triduo pasquale nel tardo pomeriggio del giovedì santo si avvia il pellegrinaggio ai sepolcri repositori dei pappamusci confratelli della confraternita del carmine che vestiti con un saio bianco scalzi incappucciati e con un bastone nella mano destra camminano lentamente ed a coppia lungo un percorso oramai secolare quando le coppie di pappamusci si incrociano si salutano battendo il bastone per terra e ponendosi di fronte gli uni agli altri simulano un abbraccio portandosi con forza le braccia al petto il termine pappamusci sembra derivare dal greco antico forse ad indicare il prete nero o prete lento silenzioso inoltre c è chi ritiene l origine del nome derivante dalla lingua spagnola individuando nei pappamusci i papamoscas cioè gli sciocchi la mattinata del venerdì santo continua il pellegrinaggio dei pappamusci mentre tre confraternite portano in processione la statua dell addolorata al calvario la sera vi è la suggestiva processione dei misteri vi partecipano tutte le confraternite ognuna portando in spalla una delle stupende statue in cartapesta policroma dell che rievocano i momenti della passione e morte di gesù cristo dal sagrato della chiesa di santa chiara dove le statue sono sempre conservate la processione si snoda lentamente per le vie della città a rompere il silenzio solo il caratteristico suono della troccola particolarmente suggestivo l atto di numerosi penitenti scalzi ed incappucciati detti pappamusci cu lli trai di trascinare pesanti croci in legno sulle spalle seguendo la statua della caduta di gesù il giorno della pasqua vi è infine la processione della statua del cristo risorto la principale biblioteca cittadina è la biblioteca comunale giovanni calò situata nel palazzo del sedile conta un patrimonio librario di circa volumi tra questi vi sono edizioni del cinquecento edizioni del settecento edizioni dell ottocento un manoscritto ed alcuni periodici inoltre ha una sezione speciale dedicata all emeroteca francavilla conta tre circoli scolastici che coordinano le scuole materne ed elementari cittadine ci sono poi tre scuole medie inferiori intitolate a vitaliano bilotta san francesco d assisi e publio virgilio marone inoltre è sede dei seguenti istituti scolastici statali inerenti al ciclo scolastico della scuola secondaria di secondo grado è presente anche una scuola musicale comunale intitolata a serafino marinosci aperta nell ottobre del è suddivisa in vari corsi ed in tre anni ha contato oltre iscritti a francavilla ha sede un università popolare della terza età attiva dal nel è diventata membro della federuni e nel marzo ha organizzato ed ospitato il convegno interregionale del mezzogiorno su le università della terza età i corsisti il territorio il museo della civiltà contadina è l unico museo presente in città colleziona molti oggetti simbolo della realtà contadina presente fino a pochi decenni fa erano presenti le redazioni locali de il brindisino e di senza colonne pubblicazioni diffuse in tutta la provincia la prima testata con sede a francavilla fontana avente carattere periodico ha cessato le pubblicazioni nel la seconda per sopravvivere ha interrotto la presenza quotidiana nelle edicole proseguendo l attività solo tramite web da qualche anno è attivo il quotidiano online lo strillone news testata diretta da eliseo zanzarelli la storia dell emittenza radiofonica francavillese è difficilmente riassumibile a cavallo tra gli anni ed la città ebbe nell etere anche dieci emittenti alcune meteore di pochi mesi altre dal progetto editoriale a più ampio raggio dalla grande selezione continuano a trasmettere con alterne vicende le emittenti di seguito citate quarto canale radio con trasmissioni diffuse nel territorio dell alto salento sulle frequenze fm mhz e in streaming radio libera rl frequenza mhz che ripeteva il segnale dell emittente cattolica radio inblu radio città nuova rcn ripetitore del segnale di radio inblu sui mhz la frequenza di rl mhz è stata ceduta nell estate al network rtl per il segnale radio zeta l italiana a seguito di questa operazione è scomparsa la sigla rcn a favore di rl sul radio data system rds dei mhz nel luglio a seguito di un operazione commerciale l emittente radio trasferì gli studi di trasmissione a francavilla fontana divenendo radio network l emittente cessò le trasmissioni nel novembre il gennaio quarto canale radio ha assunto la nuova denominazione radio francavilla che nel è stata acquisita dall editore domenico distante già titolare delle emittenti televisive canale e antenna sud dal gennaio radio è la nuova denominazione di radio francavilla in città vi erano le redazioni di trcb che aveva sede centrale ad ostuni e telerama l emittente leccese telerama ha chiuso la sede locale nel francavilla fontana vantava alla fine degli anni ottanta anche l emittente locale blustar tv operante sui canali analogici uhf e in progresso di tempo l emittente stessa fu venduta ad imprenditori di taranto con relativo trasferimento degli studi ed impianti di trasmissione l ex emittente televisiva francavillese presente sul canale del dtt pugliese dall inverno ha cessato le trasmissioni con subentro della lucana trm l emittente trcb ha cessato la programmazione a marzo contestualmente dalle ceneri della stessa ha iniziato ad irradiare il segnale canale emittente televisiva con sede a francavilla fontana a quest ultima segue in progresso di tempo antenna sud emittente televisiva con sede operativa a bari ma divisione interna della stessa canale tra i film girati a francavilla fontana ci sono la terra e un avventura a partire dal cinquecento si sono distinti molti musicisti francavillesi come antonio mogavero che dopo alcune pubblicazioni insegnò nel seminario del patriarcato di venezia e successivamente divenne maestro di cappella alla corte degli asburgo a madrid già nel settecento anton maria carriero aveva costituito una banda composta da musici con strumenti a fiato a corda ed a percussione nell ottocento fu fondato il concerto musicale municipale città di francavilla fontana ricostituito nel da parte dell amministrazione comunale ha ottenuto numerosi riconoscimenti a livello regionale e nazionale ed ha suonato anche in altre città italiane il marzo è stata costituita la premiata grande orchestra sinfonica padre serafino marinosci esordita ufficialmente nel ed in grande ascesa a livello locale da segnalare anche salvatore passaro in arte erz cantante di musica leggera che ebbe un minimo di notorietà nel periodo nel è ritornato nella propria terra per svolgere attività ascetica l ultimo album pubblicato è del la cucina francavillese annovera molti piatti legati strettamente alla vita contadina altri prodotti tipici della cucina francavillese sono tra gli altri piatti tipici di rilievo nel territorio francavillese oltre che al rinomato olio di oliva si producono anche vini come l aleatico di puglia doc e il puglia igt che vengono successivamente venduti nelle cantine presenti a francavilla e in tutto il territorio circostante il nucleo originario di francavilla si è sviluppato attorno alla chiesa matrice il luogo del ritrovamento dell icona della madonna e grazie alle larghe franchigie concesse da filippo i d angiò il villaggio crebbe notevolmente in poco tempo con il passare dei secoli le case dei francavillesi venivano costruite sempre più in modo ordinato lungo assi ben definiti durante il periodo degli imperiali vennero sviluppati nuovi borghi visto che la popolazione continuava a crescere mediante la costruzione di strade a sviluppo regolare con michele imperiali ci fu il prolungamento fino ai carmelitani della via omonima e fu costruito il nuovo borgo casalicchio dopo di lui i suoi discendenti continuarono il suo lavoro seguendo la stessa linea e creando una città dalle strade dritte e regolari tanto da essere definita da cosimo de giorgi la torino della japigia durante l ottocento non ci furono varie modifiche nell assetto urbanistico e nel l abitato scavalcò le mura settecentesche dopo la creazione del tronco ferroviario che collegava taranto a brindisi la città si sviluppò verso sud in modo da non lasciare la stazione ferroviaria isolata nella prima metà del novecento alcune porte cittadine e tratti delle mura settecentesche furono demolite per lasciar spazio alle abitazioni e agevolare il traffico fenomeno che tra l altro era già iniziato precedentemente negli ultimi cinquant anni la città si è estesa in tutte le direttrici creando nuovi quartieri e continuando ad espandersi prevalentemente in direzione nord est stando allo statuto comunale il comune è suddiviso in rioni ascoli borgo croce cappuccini casalvetere cavallerizza cretarossa graziosa lavaturo paludi peraro peschiera pozzi del carmine roccella san biagio sant eligio san lorenzo san salvatore san sebastiano molti di essi riprendono gli antichi nomi dei casali che unendosi nel medioevo diedero vita all attuale città oltre alle varie contrade circostanti presenti nel territorio che identificano la presenza di grandi masserie private francavilla ha come unica frazione il centro rurale di bax capece è un centro molto piccolo le case infatti ruotano principalmente attorno ad una piazzetta e conta abitanti dal comune capoluogo dista poco più di chilometri a pochi metri dalla frazione vi è una stazione ferroviaria gestita dalle ferrovie del sud est il settore agricolo è quello che occupa maggior numero di lavoratori e sfrutta una superficie di ettari si basa principalmente sulla coltura dell olivo della vite del tabacco di vaste coltivazioni ortive del ciliegio e del mandorlo che serve per la produzione delle famigerate mandorle ricce gli agricoltori inoltre non risentono pesantemente degli effetti causati dai periodi di siccità perché possono prendere l acqua dalle numerose acque sorgentizie nel territorio è molto attivo anche l allevamento di ovini suini e caprini francavilla grazie alla sua posizione geografica favorevole che ha anche permesso di candidarsi a sede naturale di un centro di carico intermodale ha avuto negli ultimi decenni un discreto sviluppo nei rami dell industria e del commercio sono presenti sul territorio del comune attività industriali attive nei settori dell alimentare dell abbigliamento della meccanica leggera e delle costruzioni che dichiarano complessivamente addetti pari al della forza lavoro occupata il commercio rappresenta dopo l agricoltura il ramo di attività più cospicuo e può contare sull organizzazione di varie mostre e fiere durante l anno la più importante delle quali è la fiera nazionale dell ascensione i servizi sono garantiti da attività che dichiarano addetti pari al della forza lavoro occupata altre attività di servizio con addetti pari al della forza lavoro occupata e attività amministrative con addetti pari al della forza lavoro occupata francavilla non gode di un importante flusso turistico nazionale o estero non avendo sul suo territorio caratteristiche peculiari oltre a varie manifestazione che si svolgono durante tutto l anno una delle poche voci turistiche per la città è rappresentata dai riti della settimana santa per una maggiore sponsorizzazione del territorio sono stati istituiti in città l azienda di promozione turistica apt e l ufficio informazioni e accoglienza turistica iat già dal periodo romano la città si trovava a poca distanza dalla via appia la strada che allora collegava roma a brindisi francavilla è collegata con varie strade provinciali ai centri limitrofi tra le più importanti la sp che la collega con manduria la sp che la collega con sava la ex ss che la collega con carosino e la sp che la collega con ceglie messapica sp che collega francavilla fontana ad ostuni francavilla inoltre è toccata a nord dalla ss a doppia corsia per senso di marcia che collega taranto a brindisi la città ha una sola stazione ed è toccata sia dalle linee trenitalia che dalle ferrovie del sud est linea bari se martina franca lecce il trasporto pubblico urbano è gestito dalla stp brindisi e composto da due linee circolari e da corse dedicate nel periodo scolastico le corse annue garantite sono circa le zone raggiunte sono tutte quelle principali della città tra cui contrada bax usl stazione zona cimitero sempre la stp brindisi garantisce i collegamenti con tutti i centri limitrofi tra cui brindisi latiano mesagne oria san michele salentino san vito dei normanni taranto zona industriale e villa castelli la principale squadra di calcio cittadina è la virtus francavilla calcio fondata nel col nome di salento francavilla poi mutato in imperial francavilla e nel in virtus francavilla ha assunto l attuale denominazione dopo la fusione avvenuta al termine della stagione agonistica con lo storico club del francavilla calcio fondato nel che prevalentemente disputò campionati a carattere regionale gareggiando in serie d nei campionati e prima della fusione le due compagini hanno militato entrambe nel campionato di promozione pugliese e nel campionato di eccellenza puglia conclusosi con la retrocessione del francavilla calcio e la successiva fusione fra le due società la virtus francavilla calcio milita dalla stagione nel campionato di serie c dopo aver vinto il campionato di serie d girone h nel nel aveva vinto il campionato di eccellenza la coppa italia regionale e quella nazionale per quanto concerne il calcio femminile ha sede nel comune la società vis francavilla fontana fondata nel che ha raggiunto la serie a l asd futsal francavilla nata nel è iscritta al campionato di serie c di calcio a in assenza di strutture sportive la squadra disputa le partite interne a montemesola presso il locale palazzetto dello sport la basket francavilla già libertas basket francavilla è la seconda società più antica della regione puglia fondata nel ha raggiunto quale massima categoria il campionato di serie b dilettanti attualmente milita nel campionato di serie c gold altra squadra di pallacanestro cittadina è l asd all star basket francavilla fondata nel e militante nel campionato di serie d l as team francavilla e l asd imperiali atletica francavilla sono le società locali di riferimento per l atletica leggera lo stadio comunale intitolato a giovanni paolo ii è situato lungo la strada per ceglie messapica viene principalmente usato per il calcio il terreno di gioco è in erba sintetica e l impianto è dotato di tre tribune due delle quali coperte per una capienza complessiva di posti genòse in tagliàne ginosa éte nu comune tagliáne de crestiane d a provinge de tarde in pugghie jedde se nzippe sus a u prime gradine de le falde meridionale d a murge tarandine a m s l m e face parte d a comunitate mundane d a murgia tarandine genòse cu na superficie de km ca combrende pure u litorale de marine de genòse jè l urteme comune d a provinge joniche a u confine cu a basilicata u larje e diversificate agro spazie da a gravine a u mare da le pianure a le paesagge collinare e se stenne mbonde a a murge inderrotte sulamende da a zone casale fenditure d a rocce calcarea de km ca cerconne l indere cendre storeche jndr à st ambite naturale se avvicendane vignete ortagge e ulivete cenne storece de l andiche genusium ca certe retenene nu traslate de grumus o grumentum arrecurdate da plinio e da frontino picche o ninde se sape st urteme ne parle de na colonie romane dedotte aqquà jndr à u apprisse l era volgare invece otre scretture parlane de vase de terracotte a iscriziune a oggette de bronze e a monete italo greche acchiate addò nasce osce a die a cetate jndr à cetate vecchie pò ha state acchiate na tavolette de bronze ca ste stipate jndr à u musèe nazionale de napule addò ste scritte ca genòse jndr à u de l era volgare scacchie pe padrone nu certe flavio successo ornato jndr à l urteme decennie d u sechele scorse avenèrene acchiate otre vase andiche vecine a genòse e avenèrene illustrate da u marchese arditi da u visconti e da u miani u quale relevò sei de le fatiche de ercole ste vase avenèrene pe nu tiembe esposte jndr à u palazze reale de capodimonte addò pò avenèrene trasportate a u musèe nazionale de napule de le origgene e de l etimologgie diverse sonde le parere ordinariamende se penze ca ha state funnate da colone macedone ca chiamarene u cendre popolare nuève genusium da u nome d u fiume ca scorre in macedonie cchiù famose sonde le vicende a a fine d u medio evo jndr à u gnosa facìe parte cu materae làterze d a contea de lecce jndr à u sechele xiii ere de dominie de le sansaverini e pò avenìe pigghiate da u pringipate de tarde e avenìe fortificate da manfredi figghie de federico ii luigge dei conti miani jndr à na breve monografia di genòse stambate quanne anne fa cogghie certe documinde de stu tiembe e assaije notizie de le varie oggette e vase andiche da jidde acchiate muèrte giuanne andonie orsini urteme pringepe de tarde jndr à u u feude de genòse passò a u demanie e u rre ferdinando i u rialò a pirro del balzo ca rebellatese u perdìe e u rre pò u desse a u figghie sue federico ca ne stabbilì le confine quiste nghianate sus a u trone de napule jndr à u rialò u feude a andonie grisone e pò a u figghie federico e angore apprisse u nepote andonie jndr à u pò angore passò a le doria jndr à u a le grillo jndr à u a le spinola marchesi de los balbanes j alcanices jndr à u l urteme erede de sta famigghie u lassò a a reggine de spagne ca angore tène na tenute larije larije jndr à u feude de genòse ca osce a die ste face bonificà da la provincia del jonio notizie storico geografiche cu prefazione de s e on giuanne calò tarde tipografia lodeserto javetate da u paleoliteche stonne scave jndr à località oscorosciuto ca se referiscene a l homo sapiens fatte da recarcature senise duranne l età d u bronze avere state javetate da le messape cu l installazione de le vecine colonie greche de tarde e metaponde a pianure ginosine devendò dominie condese da le doje granne polis cu l arrive de le leggione romane pe assurde l altopiane ginosine se ellenizzò pure etnicamende quiste prengepalmende pe vie de le doje distruziune ca subbìe metaponde in epoche romane genòse avìe mbortanze pe ttre mutive quanne u mbere romane ste mureve l indera piane avenìe abbandunate sia purcé le ville fortificate non g erane in grade de defennere stu territorie larie da le scorribbande tedesche apprime e saracene apprisse sia purcé a popolazzione s avere condratte pe colpe de le carestie a popolazzione se refuggiò allore jndr à le gravine nascìe accussì u ngandevole javetate recristianezzate da le monace bizzandine ca addà se mettèrene lassanne capelavore artistece cumme a chiesere rupestre de sanda sofia a dominazione a l acque de rose bizzandine avenìe definitivamende mannate allere cu l arrive de le normanne ca pe condrollà a coste da le assalte saracene facerene costruì torre de avvistamende luènghe u litorale cu l arrive de le normanne se nstaurò nu reggime feudatarie e genòse devendò nu feudo de terza categorije e non ge riuscìe maje a consolidà sus a jedde na baronie stabbele cu u medioeve ca ste spicciave accumenze u lende decline d a civiltà rupestre le crestiane a chiane chiane lassarene a gravine pe spustarse sus a colline addò nasce osce a die u paese e da l architetture spondanèe fatte de forme e dimenziune assaije irregolare se passò a le case lamiate e a le case soprane d a zone popolicchio jè jndr à stu mumende storeche ca u vivere jndr à grotte devende da nu punde de viste suggiale n elemende discriminande u prengepàle monumende de genòse jè u castelle normanne jndr à zone rrelogge fatte costruì jndr à u da robberte u guiscardo pe defennerse da le ngursiune saracene u castelle de genòse origgenariamende ere munite de ttre torre merlate e de nu ponde levatoie eleminde architettonece ca avenèrene scettate nderre quanne jndr à u xvi sechele u comune joniche devendò baronìe d a putende famigghie doria accussì u castelle pigghiò l aspette de nu granne palazze ca angore osce a die se nzippe forte forte a dominie de tutte l andiche javetate u castelle normanne iesse pure jndr à u stemme araldeche ca simbolegge u comune stonne pure da ndrucà jndr à u proggette itinerarie culturale d u medioeve pugghiese d u ministere de le bene culturale onne state censite pure tutte le chiesere rupestre ca se iacchiane jndr à u comune de genòse chiste sonde a crescite ca ave subbite genòse jndr à l urteme sechele e mmienze se ave soprattutte da a migrazione da u barese duranne u periode de bonifeche e de disboscamende d a piane apparte ca pa messe in colture de le tendune a da u leccese coltivazione e lavorazione d u tabbacche ca se onne avute jndr à u scenarie d a gravine de genòse onne state girate doje opere cinamatografeche jndr à u il vangelo secondo matteo de pitre paolo pasolini quanne avenèrene demolite doje casolare d u trecinde jndr à u terra bruciata de fabio segatori a frazione de marina de genòse a km da genòse jè une de le località balneare cchiù frequendate de l arche ioniche tarandine all inizie se chiamave genòse scalo pa presenze d a stazione ferroviarie ere da assaije canusciute cumme stornara pu fatte ca nu sacche de storne de acidde facene retorne in autunne o vindecinghe pu fatte ca se iacchie a u km de l ex ss e cioè quanne spicce a strade e u numere d u caselle ferroviarie sulamende jndr à u ca l allore presidende d a repubbleche giuanne gronchi attrebbuì a a borgate u nome ufficiale de marine de genòse osce a die marine de genòse ave nu tessute urbane cchiù larie de genòse e conde na popolazzione stabbele de cchiù o mene crestiane ca duranne u periode d a staggione aumende assaije probbie pa qualitate d u mare sue e de le spiagge sabbiose a fee l ave recanusciute pe tridece anne a bandiera blu jndr à u pò da u a u e pò sembre da u a u ave pure ricevute pa staggione estive le vele blu da legambiente caratteristeche prengepàle de le spiagge de marine de genòse jè a pinete de arbuste de macchie mediterranèe ca ngornisciane pe chilometre tutte u litorale a feste patronale de sand andonie da padova se face u e sciugne politicamende parlanne na questione assaije sendute da a popolazzione d a frazione marinese jè u tendative de recanoscere l indipendenze amministrative da u comune de genòse na vote a l anne u turisme de tipe releggiose avène rechiamate jndr à u scenarie naturale d a gravine addò ogne anne se svolge a rappresendazione d a passio christi duranne u periode pasquale a genòse paese marine de genòse tène na stazione ferroviarie jndr à u paese e pure tène na stazione meteorologgeche a stazione meteorologgeche de marine de genòse jè una de le tande ca se iacchiane sus a coste ioneche a stazione jè de referimende pu servizie meteorologgeche de l aeronauteche militare e pe l organizzazzione mundiale d a meteorologgie relative a a località de marine de genòse marine de genòse ha state gravemende colpite da n alluvione a notte mbrà u e u marze partenne da a seconda metà de le anne ottande l economije ginosine ca apprime se basave quase esclusivamende sus a l agricolture ave avute nu forte mbulse attraverse le piane economece de nsediamende industriale ca onne purtate jndr à u territorie l industrie de le divane natuzzi l industrie nurith ca face serramende cu u pvc e u gruppe de tessiture e filature miroglio ca ave achiuse u probbie stabbilimende u ottommre lassanne a case dipendende se ave pundate assaije sus a u sviluppe de le settore industriale de base da luglie u distrette d u salotte ste probbie in crisi purcé ave venute a mangà u combratore prengepàle le state aunìte l agricolture assaije modernizzate meccanizzazzione mbieghe de fertilizzande congime colorande irrigazione angore occupe granne mbortanze le prodotte prengepàle sonde u vine l uegghie extravergine d alìe e l uve da tavule assaije commercializzate sus a u territorie nazionale assaije sonde le progresse ca onne fatte pure a pesche e l allevamende de bestiame prengepàlmende quidde de le polle partenne da u pure l agricolture pe fattore congiunturale e scelte politeche a levèlle nazionale e ndernazionale ave perse diverse quote de mercate n otre settore in forte sveluppe jè quidde turisteche sus a marine de genòse ca ave purtate a l ammodernamende de le mbiante balneare a a valorizzazzione de le spiagge d u parche comunale e d a pineta reggine a u refacimende de l indere percorse stradale ca colleghe genòse a marine de genòse cu u conseguende insediamende sus a u territorie de villagge turistece camping e discoteche jndr à u u comune de genòse ave avute pa tredicesima vote a bandiera blu d a fee pa qualitate d u mare sue le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da le collegaminde ferroviare sonde assicurate sie cu tarde ca cu bari e verse tutte le località servite da le linèe ioniche e adriateche vè pure arrecurdate u collegamende ferroviarie ioniche ca colleghe a frazione marine cu tarde e crotone l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le otre aeropuerte cchiù vecine sonde u masce ha state inaugurate u stadie nuève de genòse u miani cu n amichevole mbrà u tarde e u genòse nnande a crestiàne vurtàgghie grottaglie jndr à u tagliáne li vurtagghje in dialette salendine ète nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie a cetate se jacchie sus a u pendie de na colline d a murge chiamate monde pizzute jndr à l endroterre de tarde e a l estremità meridionale de quedde murge de le trulle ca combrenne u territorie larije ca se stenne da matera nzigne a a stesse vyrtàgghie passanne da martina franghe jndr à valle d itria e villa castidde sus a le pendice d a murge nasce sus a nu territorie addò se nzippane nu sacche de gravine sus a le fianghe de le quale onne state scavate nu sbuènne de grotte nfatte u cendre jè combletamende scavate jndr à u tufe ne sò testimonianze le cave de fantiano osce a die sede de nu tiatre a l aperte addò ogne anne se face u festivàl ndernazionale musica mundi de museche etcniche e popolare vurtàgghie derive da u latine kriptalys nome ca sottolinèe a presenze de grotte jndr à maggiorparte d u territorie l origgene de vurtàgghie jè jndr à le nzediaminde ca se onne succedute jndr à l arèe accumenzanne da u paleoliteche e in particolare jndr à l arèe de riggio e de pezza petrosa jè ritenute seconde certe a terre d nascite de l attane d a letterature latine quinde ennio infatti u poete nascie a rudiae jndr à l apulia seconde assaije studiusem sta rudiae avessa corrisponnere a une de le cetadelle fortificate appunde rudiae e mesocoro scettate nderre da le nvasiune barbareche le quale crestiàne fuscenne facerene nascere le casale rupestre da le quale nascerene pò vurtàgghie e villa castidde jndr à l xi sechele nu gruppe de ebbrèe fusciute da oria e mbrà le poche superstite d a granne comunitate ebbraiche de oria se mette nzieme a u nzedimanede nate atturne a u casale san salvatore jndr à lame d u fullonese le reste storeche cchiù chine sò reconducibbele a u medioeve quanne jndr à le profonne gravine pigghiò maggiore consistenze l abbitudine de vivere jndr à le grotte resalene a stu periode infatte none sulamende le javetaziune ma pure le scale le sendiere le opere de canalizzazzione e de deflusse de le acque non ge se tratte comungue de nu cendre de origgene longobbarde o bizzandine ma de picchie de cchiù de na comunitate de pastore e contadine in costande conflitte mbrà lore pe l ause de le resorse limitate de nu terrene jndr à na granne parte aride e paludose apparte a lame d u fullonese quanne le barbare in particolare le gote e le saracene destruggerene le villagge ca s acchiavane jndr à u territorie e pure a stesse tarde le grotte ospitarene le fuggetive nascerene accussì nu sacche de cendre javetate mbrà le quale casale san salvatore e monde cryptalis nuclèe primoggenite d u cendre storeche de osce a die de vurtàgghie quacche ebbrèe acchiò refugge jndr à lame d u fullonese territorie de monde fellone addò praticamende nasceve a chiesere de san pitre de le giudei le normanne xi sechele rialarene a a menze arcivescovile tarandine nu casale de nome cryptalium ma cu ogne probbabbbilità se parle de nu false ca resale a u xvi sechele jndr à u xv sechele u cendre avenìe dotate de mure de fortificazione nzieme a u castelle e a a chiesere matrice difficoltà e crise politeche purtarene da u xv a u xvii sechele a na coabbitazione de doje giurisdiziune feudale diverse une vescovile e l otre laiche u xvii sechele canuscìe anne de miserie e de difficoltà sotte a male tollerate dominazione spagnole lotte de giurisdizione mbrà arcivescove de tarde e feudatarie laice e ripetute sollevaziune popolare caratterizzarene u sechele successive mbonde a l abbolizione d a feudalità colpevole seconne u clere e borboni de ammore de libbertà jndr à nu clime de disoriendamende politeche generale se face strade u fenomene nascende d u brigandagge cu nu nome mbortande assaije ciro annichiarico in dialette locale papa ggiro ste fatte accumbagnarene a prime espanzione urbane fore le mure nzigne a u periode aunitarie partenne da u quale le vicende de vurtàgghie se accomunane a quidde de assaije cendre simile jndr à u meridione d itaglie u clime de vurtàgghie jè tipicamende mediterranèe cu nvirne mite e staggiune cavede e assaije umide cu na medie de mm de piogge annuale le precipaziune non ge sò assaije abbondande e se congendrane jndr à le mise autunnale a mbormazione locale jè curate da le quotidiane online grottaglie e grottaglie in rete u dialette vurtàgghiese jè na variande d u dialette brinnesine canusciute pure cumme salendine settendrionale settore de primarie mbortanze pe l economije vurtàgghiese ha sembre state l agricolture terre da sembre abbituate a producere uve da tavule eppure a coltivazione de uve da vine e ulive da le quale avènene prodotte uegghie extra vergine de alìe mbrà le varietè de ulive cchiù coltivate sus a u territorie acchiame ogliarole salendine leccine peranzane cime de melfi coratine carolèe e celline de nardò detta nchiasta dial locale pu fatte ca tenge ausate jndr à preparazione d focazze chiene de alìe a coltivazione de tipe specializzate de l uve da tavule a vurtàgghie accumenze cu l allevamende de l uve reggine addò sta chiande iacchie condiziune pedoclimateche ideale pa produziona soje cchiù nnande jndr à le prima anne d u xx sechele avenìe ndrodotte da certe agricoltore vuratgghise l uve victoria a a coltivazione de sta nova cultivar se prestave jndr à nu mode particolare a u sisteme de allevamende sperimendate ggià in precedenze cu a reggine l accussìdette coltivazione protette jndr à u avène pubblecate sus a gazzette ufficiale u marchie igp uve de pugghie addò stè pure vurtàgghie u jè n anne de rennovamende e riggenerazione colturale e culturale pe l agricolture d u poste infatte nascene le prime coltivaziune d melograne doje le tipe a wonderful one maturazione jndr à prima decine de sciurne de ottommre e a ako a maturazione precoce prime decine de sciurne d settemre vurtàgghie jè assaije famose jndr à u munne pa fabbricazione de le ceramiche assaije forte jè infatte pure u richiame turisteche esercitate da u stesse quartiere de le ceramiche l artiggianate d a ceramiche ave jndr à cetate na particolare rilevanze tande ca jè attive pure n istitute d arte ca forme le studinde jndr à sta lavorazione mbrà le particolarità de le ceramiche vurtagghise stonne diverse oggett mbrà le quale lu capasone u capasone recipiende de granne dimenziune ca serve pe stipà e a mandenè jndr à condiziune bbuène u vine o l uegghie lu srulu na specie de brocche de ceramiche a u nderne d a quale se ausave mettere vine e acque e a varianda soje lu strulu a segreto lu pumu n oggette in terracotte ca se mette a le angole de le balcune d a cetadine joniche stu oggette da a forme de nu bocciole stè assaije vote cumme ornamende a le angole de le balcune de le javetaziune jndr à u cendre storeche cetadine a vurtàgghie ha state fatte u stabbilimende addò alenia aermacchi attraverse a suggetate nove alenia composite face le seziune de fusoliere pu boeing dreamliner vurtàgghie jè servite da a strade statale vie appia ca jndr à u tratte mbrà tarde e brinnese jè na superstrade a carreggiate separate a viabbilità locale se comblete cu le strade provingiale ca collegane a cetadine cu san giorgie ioniche mondemesola san marzano de san gesèppe ta e villa castidde br jndr à u territorie comunale nasce l aeropuèrte civile de tarde vurtàgghie marcello arlotta achiuse a u traffeche passeggere jndr à le anne d u xx sechele ere apirte nazionale e comunitarie avène ausate esclusivamende a servizie d u stabbilimende alenia composite jè presente pure a base aerèe maristaer vurtàgghie jndr à li vurtàgghie si sciòc o pallon a squadra d calcio ca tenn s chiam ars et labor e sciòc pu tàrde in serie d leporano lupranu jndr à variande locale d u dialette salendine ète nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie ospitesce certe mbrà le cchiù famose marine d a costa ioneche d u salende l origgene d u toponime leporano jè ingerte seconne a certe discende da nu leprarium romane da aqquà a presenze de na lepre sus a u stemme cetadine u prime nuclèe abitative de leporano pare ca resale a u in passate apprime a levèlle feudale e pò a levèlle comunale cu l avvende jndr à u d u regne de napule ca abbolìe a feudità e istituì le comune avere state frazione d u comune de pusane da u quale avìe l indipendneze jndr à u pure mandenenne u sinnache in comune angore pe nu sacche de anne a leporano ha nate jndr à u u premie letterarie saturo d argende ca dè recanusceminde pa sezione poesie narrative saggisteche e storie cchiù evenduale menzione speciale pe particolare merite artistece e culturale ogne estate se face a manifestazione estate leporanese jndr à u castelle de muscettola addò serate de drammaturgie recital mostre e mode rechiamane turiste da tutte u munne grazie a u lunghe litorale sabbiose sus a u quale se condane le spiagge de gandoli saturo porto pirrone e baia d argende leporano costituisce une de le località balneare d a coste ioneche d u salende leporano jè collegate a tarde tramite a strade provingiale e a talsano tramite a strade provingiale da a località saturo ave inizie a litoranèe salendine strade provingiale ca serve le località marine d a coste ioneche a cetadine non g è lundane da l aeropuèrte marcello arlotta de vurtàgghie ca però non g è apirte a u traffeche passeggire u cchiù vecin escale civile jè l aeropuèrte de brinnese casale lizzano lizzanu in salendine licyanum in latine ète nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie se iacchie a oriende d u capeluèche da u quale jè lundane km se iacchie jndr à u salende sus a u margine meridionale d a murgia tarandine addò queste attraverse a serre de roccaforzata e san crispieri e le serre de lizzano e d a marine scennene digradanne verse u mar jonio addò stè a località turisteche invernale u comune face parte de l associazione nazionale cetate d u vine face parte d u gal terre d u primitive d a strade d u vine primitive de manduria e lizzano doc e de l aunione de le comune terre d u mare e d u sole pe dialette culture e tradiziune lizzano jè a piene titole salendine rennenele avulse da u condeste socie culturale d a cetate de tarde da a quale ave picche influenze a cetadine de lizzano se iacchie jndr à nu territorie pratecamende pianeggiande l altezze cange da nu minime de m s l m vecine a a marine e d a linèe de coste a na massime de m s l m vecine a le serre de lizzano a case comunale se iacchie a n altezze de m s l m a marine de lizzano jè lundane da u cendre javetate km u litorale prevalendemende sabbiose cu sabbie vianghe e fine jè condraddistinde da dune ricche de vegetazione caratteristeche d a macchie mediterranèe u paesagge agrarie jè caratterizzate da ulivete colture de arvule miste fichete e mandorlete alternate a seminative e a vignete a vegetazione spondanèe e a macchie mediterranèe occupane le zone cchiù ierte e rocciose e le zone dunale le cambagne ricche de testimonianze ca avènene da u periode neoliteche se caratterizzane pa presenze de murette a secche specchie de cchiù o mene massarie ca se iacchiane jndr à tutte u territorie comunale e de le tipece trulle salendine monumende d a civiltà contadine u trulle d u tipe salendine ditte pure truddi pagghiare furnieddi o casedde jè na costruzione realizzare cu petre luate da u terrene rocciose pe renderle contivabbele ste costruziune avenevane ausate cumme refuge pe animale attrezze e crestiane jndr à u territorie comunale jè presende nu corse d acque a carattere prevalendemente torrendizie chiamate fiume ostone o canale de le cupi lu stoni o li cupi in dialette locale stu fiume e l area atturne a jidde jè assaije inderessande sie sotte a nu profile ambiendale flore e faune e sia sotte a nu profile storeche infatte lunghe u corse sue iacchiane u lore habitat naturale assaije specie animale cumme le anfibbie marajòttole rospe ecc pisce specialmende anguille e nu sacche de tipe de acidde pure a vegetazzione jè assaije ricche lunghe tutte u corse d u fiume ste sembre nu cannete fitte fitte e assaije otre specie vegetale sotte u profile storeche invece jè assaije mbortande purcé lunghe u corse sue e in particolare vecine a u mare onne state acchiate cu u passare d u tiembe nu sbuènne de reperte archeologgeche vasellame ore cerameche petre fatiate tembiette votive necropole ca resalene a l età d u bronze a l età magno greche e n indere villagge ca resale a u neoliteche cchiù nnande cu a staggione de le bonifeche de fine uettecinde u fiume ostone ha servite pe assucà a palude rotonne vecine a san crispieri jndr à u corse d a storie l uneche evente sismiche de rilevanze ha state quidde d u febbrare avvertite jndr à tutte u salende u terramote d u none grade d a scale mercalli scuasciò le cetate vecine de frangaville fundane e nardò provocanne pure muèrte e ferite stu fatte a lizzano jè documendate da certe scritte ca se iacchiane jndr à diverse archivije d u comune jndr à ste scritte se conde de cumme a scosse de terramote avere state forte assaije provocanne u paniche mbrà le crestiane jndr à u paese scuffularene nu sbuènne de case e otre se lesionarene e addiritture u palazze marchesale se inclinò lizzano presende clime mediterranèe a vicinanze d u mare tène le nvirne cchiùà cavede quanne le temberature scennene raramende sotte u zere e le perturbaziune nevose so probbie rare l urtema nevicate abbondande ha state u decemmre quanne caderene cchiù o mene cm de neve a staggione a temberature supranesce facilmende pure le grade soprattutte jndr à l urteme anne sonde assaije frequende temborale violende e trombe d arie chiste sonde le temberature medie annuale non g esistene assaije notizie sus a storie de lizzano certe jè ca u pagus u rione de case umile de cambagne de lizzano resale a prime d u mille non g è possibbele precisà date cumme non g è facile indicà a quale colonie appartenevane le prime crestiane d u pagus lizzanese pure ca se crede ca avessera essere romane o grece le prime presenze jndr à stu territorie se avere securamende ggià jndr à u periode d u neoliteche precisamende jndr à località bagnàra e san cassiano onne state acchiate apprisse alcune scave reste de nzediaminde e villagge capannicole ca reguardavane l età neoliteche jndr à le stesse zone pò onne state acchiate numerose arnese e attrezze de quedd epoche de petre e de selce accussì cumme jndr à u prime tratte d u canale de le cupi jndr à le grotte ca se iacchiane sus a le late d a gravine piccenne apparte le colonie greche presende ggià sus a u territorie salendine e in particolare jndr à u tarandine pure chidde romane prendevane possesse de ste terre jndr à l anne n c avenìe condotte a colonie neptunia a le tiembe de verone e de vespasiane tre colonie avenerene condotte jndr à provinge de tarde a le colone avenèvane assegnate de le stuèzze de terre de yugere da aqquà nascìe a necessità de le casette pe le contadine accussì sensibbilmende le casolare se aggruppavane e furmavane le villagge ste popolazziune fatianne le cambe e facennele devendà produttive spannevane u benessere jndr à totte a provinge aprivane strade ca passavane pe tutte l agre tarandine de le quale une purtave a oria pe arrevà a a via appia de brinnese l otre direttamende a tarde e a le villagge nzeccate tramundate u mbere romane le barbare cumme nu torrende ca squasce tutte cose invaderene l itaglie totila arrevò mbonde a le terre salendine belisario se pigghiò a calavrie jndr à u narsete reconguistò ste reggione ma jndr à u le longobbarde occuparene tarde e brinnese le grecie se accordarene cu le longobbarde nzippanne nu muraglione ca signave u confine mbrà a foreste tarandine e u marchesate de oria u territorie lizzanese mò s acchiave sotte a u condrolle de le longobbarde a pace però durò picca picche jndr à u leone isaurico nvadìe ste reggione destruggenne chiesere e convende costringenne le crestiane a sconnerse croce e effigge specie jndr à u tarandine addò le crestiane scunneve le oggette sacre jndr à le gravine jndr à le burrone e a lizzano jndr à certe grotte appene scavate cumme quedde de s jangele pure le saracene nvaderene stu stuèzze de itaglie destruggenne oria manduria e le villegge nzeccate mbonde a arrevà a tarde ca avenìe destrutte apprisse le saracene se scatenarene sus a ste terre le schiavone e le ungarise ca destruggerene tutte le villagge da u litorale mbonde a l endroterre l eccidie e le distruziune scerene nnande da u a u mbonde a a combarse d u mberatore niceforo foca le recorde d a permanenze de ste releggiose a lizzano se iacchiane jndr à valle de le cupi apprime e jndr à cripta e convende de l annunziate apprisse le releggiose basiliane già presende da nu sacche de anne jndr à u salende duranne le persecuziune averene riuscite a salvarse scunnennese jndr à foreste e jndr à le cripte sottoterre le prime nzediaminde se averene atturne a le sechele ix e x sus a nascite d u casale non ge stonne assaije fonde ma certe de lore dicene ca lizzano ha state edificate jndr à u da a condesse albiria figghie de tancredi re normanne fonde pure ca sonde approssimative dicene ca u re normanne guglielme u malo destruggìe lecce allore chiamate rudiae jndr à u apprisse a recostruzione le nobbele de rudiae avenerene accugghiute jndr à cetate a differenze de le povere ca invece avenèrene mannate fore a condesse albiria decedìe de assegnà a chiste suddite puveridde nu territorie vecine a pusane addo jndr à u s inzediarene assaije novelle lizzanise le otre ca rumanerene vecine a lecce funnarene u paese de lizzanelle jè assaije evidende u legame de lizzano cu lecce tande da avè tutte e doje le cetate u stesse simbole de l arvule d u leccio nu tipe de querce assaije presende nu tiembe jndr à tutte e doje le territorie jndr à u corse de le sechele lizzano devendò nu granne feude cu u titele de marchesate diverse feudatarie se onne avvicendate a u comande de stu feude jndr à u u casale avere state infeudate da iacopo de rephis jndr à u passò jndr à le màne de goffrede de pandis jndr à u u feude devendò probbietà de giuanne sanseverino de le de tremblayo jndr à metà d u xiv sechele de le francone jndr à u de le de raho jndr à u de le de luca jndr à u e de le chiurlya jndr à u st urtema famigghie condrollò u marchesate de lizzano mbonde a u quanne avenèrene abolite le feudalità sotte a u profile amministrative lizzano ave fatte parte d a terre d otranto pò provinge de lecce da u xi sechele mbonde a u quanne da u distrette de tarde ca combrendeve a cetadine avenìe costituite a provinge d u ionio rebattezzate provinge de tarde sulamende jndr à u a levèlle reggionale avenìe sckaffate jndr à reggione salènde quanne jndr à u seconde dopouerre u legislatore costituìe formalmende le reggione cchiù nnande però a a nascite effettive de le reggione tagliàne a reggione salènde avenìe sckaffate jndr à reggione pugghie a levèlle statale lizzano apprisse l autonomije d a quale godeve duranne a preistorie facìe inizialmende parte d a magna grecie viii iii sechele n c pò avenìe annesse a u mbere romane da u iii sechele n c a u iv sechele d c a u mbere romane d occidende iv vi sechele d c angore cchiù nnande a u mbere bizzandine vi xii sechele d c a u pringipate de tarde jndrìà u regne de sicilia xii sechele d c apprime e d u regne de napule pò a u regne de le doje sicilie e nfine a u regne d itaglie e osce a die a a repubbleche tagliàne osce a die mbonde a u lizzano ave amministrate pure le doje fraziune de torricella e monacizzo devendate comune autonome sotte a u nome de torricella u stemme comunale de lizzano avenìe approvate u masce da quidde ca ere u cape d u guverne benito mussolini a descriziona soje jè a seguende u gonfalone d u comune jè costituite da nu drappe gialle russe jndr à u cendre d u quale se iacchie u stemme jndr à l urteme dece anne u paese s a stennute assaije verse nord da est e da ovest mandenenne caratteristeche strade lineare e ortogonale cu predilezione soprattutte pe le case vasce mediterranèe ca sonde topograficamende aunite le une a le otre e ca da u punde de viste condominiale sonde separate pe affermà u dominie piccinne tipeche d a civiltà contadine u palazze marchesale castelle se iacchie a le pide d u pogge sus a u quale a chiane chiane se appogge u paese se presende cu linèe sobbrie e severe seconde certe studiuse avenìe costruite sus a n andiche nuclèe normanne da le barone de raho jndr à u xvi sechele d u quale rumane sulamende nu torrione cchiù nnande rimaneggiate e ambliate seconde otre a sola vanne nord ovest ha state fatte apprime d u xv sechele e allore pò essere ca se referisce a na fase normanne o sveve invece a vanne sud est jè securamende successive u disegne architettoneche ne revele jndr à u comblesse sue ca jidde jè opere quattrecendesche prive cumme jè de torre de fossate de cinde ca quase sembre avvrazzavane le castidde de le sechele d apprime ave jndr à l inderne nu breve receinde ca servive cumme atrie n ambie scalone porte a u prime piane addò stanze spaziose se seguone cu u lore aspette grave e severe tande pe l irtezze de le vane ca a lore lariezze jndr à l inderne se ndruche angore a tracce de l accussì ditte puzze d a morte jndr à u quale po essere ca stonne angore le reste de le muèrte seppellite l edificie tenève a forme de nu quadrilatere e ospitave a pian terrene u frantoie u muline u granaie le maiazzine e le scuderie a cappelle d a quale u castelle jè dotate osce a die ste achiuse a u culte e jndr à condiziune precarie de conservazione a sud d a costruzione e ere dedicate a san frangische de paola a cappelle tène na sagrestie piccenne e nu core cu na balaustre de legne non ge presende l abside e accogghie a u nderne na tele ca raffigure san frangische da paola a le late stonne doje nicchie l altare non g esiste e le varie stuèzze ca u combonevane onne state mise une sus a l otre cumme rovine nu timebe u castelle ere a dimore de le padrune d u feude de lizzano le quale cercarene de farle devendà accogliende e ospitale soprattutte cu le duche clodinio feudatarie de lizzano da u a u ca u castelle chiamate jndr à quidde tiembe u palazze d u duche canuscìe nu periode de granne splendore pure purcé duvìe accogghiere nu sbuènne de crestiàne ca scevene jndr à u paese de lizzano pe le feste organizzate in onore de san caitane da thiene patrone d u paese allore angore beate otre architetture civile ca meritene na note sonde a torre d u rrelogge xii xix sehcele se iacchie sus a nu torrine d u castelle nu tiembe nu picche lundane da u mbiande normanne pare ca ere legate a u stesse da nu passagge sotterranèe maje acchiate rappresende na testimonianze de valore storeche mbortandissime assaije da na prima letture de le strutture murarie pare evidende nu processe de sedimendazione ca s a fatte jndr à u corse de le sechele a strutture de base pare angore reconducibbele a na torre fortificate de avvistamende e de difese ca resale a u xiii xiv sechele aqquà a piane terre esiste n uneca stanze a chianda quadrate cu volte a botte a vanna superiore d a torre jè n evidende refacimende cu sopraelevazione ca ha state fatte atturne a u xv e u xvi sechele successivamende a st intervende avenìe recostruite a volte d a stanze ca esisteve apprime a u seconde levèlle cu arche a seste acute avenèrene pure costruite le spalte de difese cu le relative caditoie e cu l aggiunde de eleminde architettonece decorative d u stesse materiale ausate pa sopraelevazione carparo ca ne onne ingendilite l aspette mbrà u xviii e u xix sechele a torre devendò mbortande punde de referimende pa vite d u paese p u nzerimende d u rrelogge e d a torre campanarie nzippate a sommità soje avenìe recavate n apposite stanze pe accogghiere le meccanisme d u rrelogge e sus cu nu cambanile dotate de doje cambane de diverse dimenziune ausate a u rrelogge cchiù nnande onne state affiangate doje cuèrpe piccinne de fabbreche a nu sole levèlle affianghe a le doje late invece u terze late d a torre ste nguedde a nu stabbele nu tiembe ausate cumme cinematografe ma costruite jndr à le sechele passate pe evidende ause militare l accesse a le stanze varie d u fabbrecate avene jndr à nu mode tutte indipendende jndr à u territorie de lizzano se iacchiane torre costiere de andiche origgene ere già esistende a le inizie d u xiv sechele avenìe refatte e allariate jndr à u xvi sechele stonne altare e cappelle quedde dedicate a san caitane patrone d u paese stipe reliquie d u sande a chiesere se sveluppe sus a ttre navate quedde cendrale cchiù ierte cu soffitte a cascettone le doje laterale cchiù vasce cu coperture a volte le culonne ca mandenevane l andiche tette d a navate cendrale onne state scettate nderre pe consentì a cchiù fedele l accesse e de osservà l altare maggiore senze nisciune mbedimende de l andiche balaustre ca nu tiembe avvrazzave u presbiterie angore osce a die se pò ammirà u stemme de forme ovale d a famigghie marchesale chyurlia le lacerte de marme colorate ca cu sendimende comboste abbelliscene le nicchie dorate de le cappelle laterale ca se frondeggiane quedde a destre dedicate a san gesèppe sus a u late sinistre quedde de san caitane mbrà le numerose cappelle arrecurdame quedde d u crocefisse cu a statue d a madonne quedde d a madonne de pompei rappresende jndr à nu quadre atturnate da quadrette cu le mistere d u rosarie a cappelle cu a rappresendazione de san necole appettate sus a nu mure quedde d u sacre core de gesù cu l omonime statue jndr à na nicchie dorate de le ss cosimo e tamiane rappresendate jndr à nu quadre a petture mise jndr à na nicchie rettangolare segue quedde addò osce a die ste u battistere de marme cu sus na statuette de san giuanne ca battezze nu fedele de le primitive cinghe finestre pe ogne late d a navate cendrale rumanene le sei cendrale cu vetre artistece le quattre de fore cangiate ospitescene le dipinde de le evangeliste jndr à u nderne d a chiesere apparte a a missione de le apostole a u san necole a le evangeliste se ponne ammirà affrescate fegure angeleche longhe a navate cendrale e jndr à l abside opere de l artiste frangische carrino de tarde fatte jndr à u le marchese d a terre de lizzano d necole chyurlia e a mugghiere d porzia de luca avèrene na granna mbortanze pa fondazione d u convende san pascale baylon de lizzano lore manifestarene a lore ndenzione de funnà nu convende a le attane d a provinge residende a napule jndr à quidde tiembe capitale d u regne purcé da chidde dependeve u consense condemboraneamende presendarene istanze e preghiere quase condinue a le releggiose de le convende de lecce le quale però pe cchiù o mene trend anne non ge accettarene pe nu sacche de mutive finalmende l aguste fra caitane de san nicolò ministre provingiale screvìe a u marchese d necole chyurlia pe darle a facoltà de nzippà jndr à terre de lizzano nu convende pe ospità le frate d a reforme alcantarine u sciugne apprisse ca avèrene state fatte le necessarie formalità le frate pigghiarene possesse d a terre addò avera nascere u convende a chiesere e u giardine ausate mbonde a allore cumme aia cetadine le frate destinate a furmà a fraternita releggiose pigghiarene dimore momendaneamende jndr à nu spizie d u luèche e rumanerene mbonde a u aguste date jndr à quale se trasferirene jndr à nove e definitive residenze u convende san pascale baylon intande le frate jndr à u cendre piccinne e jndr à le paise vecine rumaneve ammirate pa lore disponibbilità apostoleche quanne ste spicciave u settecinde jndr à tutte l europe e in particolate jndr à u regne de napule in particolare mode da u anne d a repubbleche napuletane revoluzione napuletane se scatenò a furie condre a le privete assaije convende avenèrene soppresse e destinate a uffice pubblece e le releggiose ca stavene jndre avenèrene allundanate da le probbie case releggiose u convende de lizzano avìe a stessa sorte jndr à u passate sta nefaste vendate u comune de lizzano mbonde da u presendò repetutamende richieste a le combetende autorità pu retorne de le frate jndr à u paese ma non g avenìe accolte jndr à u le locale avenèrene assegnate in rendite a le attane spedaliere de san giuanne de dio de tarde apprisse a nu sacche de insistenze d a popolazzione le frate alcantarine returnarene a lizzano u scennare reprennenne u possesse d a chiesere d u convende e d u giardine u luglie u guverne tagliàne decretò a soppressione de le convende adibbennele a uffice pubblece e sus a base de quedda legge pure u convende de lizzano avenìe soppresse u novemmre u consiglie comunale delibberò ca le stabbele avenessere adibbite a nu spizie pe le puveridde e asile infantile invece a chiesere de san pascale baylon rumanìe aperte a u culte officiate da doje releggiose jndr à u attane ferdinando de san gesèppe accattò u convende e u giardine ma none a chiesere de san pascale e pò n anne apprisse le revennìe a a segnorine angeliche campo na probbietarie de lizzano jndr à u angeliche campo lassò l ause e l usufrutte d u convende a d u giardine a le frate frangescane jndr à u u convende devendò case de formazione cu a scole de teologgie ma apprisse a quattre anne avenìe trasferite a squinzano jndr à u angeliche campo murìe e u convende passò a u frate sue frangische a u quale apprise a morte arrevate u decemmre succedìe u figghie pitre u quale esaspeò acussì tande a situazione ca le superiore trasferirene l indere fraternità abbandonanne ogne cose pe cui jndr à u u convende libbere d a presenze de le frate avenìe destinate a caserme de le carabbenire u stesse pitre campo subbete apprisse a partenze de le frate vennìe u convende e nu stuèzze de l orte a u signore gesèppe rosati ca l ausò cumme deposite de pagghie tabbacche e repare a n ovile u decemmre grazie a u nderessamende de n apposite commissione le frate facerene retorne jndr à u convende de lizzano repegghiò accussì a vite regolare e l atività apostoleche ca sembre avere condraddistinde le frate da u decemmre a u marze u convende avenìe adibbite a caserme pe le militare paracadutiste spicciate a uerre partenne da u attane stefano marchionna frate assaije stimate e amate da le lizzanise a chiane chiane facìe refiorì a vite atturne a u convende cu le varie attività liturgeche apostoleche e culturale se iacchie jndr à vanne andiche d u paese avenìe nzippate jndr à u in stile romaneche cu rosone e monocuspide cu coronamende a dendelle jndr à facciate queste slangiate presende na sole entrate doje lesene a le anghele e nu rosone cercolare sus a u quale se vede u stemme gentilizie d a famigghie de raho feudatarie de lizzano ca facìe nzippà a chiesette sus a u late sinistre se vedene le arche de appogge d u castelle normanne costruite apprisse a u terremote d u sus a u late destre se note u cambanile senze cambane ierte cchiù o mene cm l edificie se sveluppe sus a na uneche navate oriendate jndr à u siense este ovest cu altare prengepàle a ponende nguedde a l abside semicercolare a quale volte jè dipinde de celeste a parte l altare de petre e de legne l abside presende cinghe nicchie vacande trasenne sus a destre ste n affresche d a madonne cu u piccinne in parte velate da nu strate de ntonache fatte in epoche successive cu freggie sovrapposte pe stu fatte l affresche se ndruche sus a u pilastre affianghe sotte a nu strate piccine de ntonache appettate cumme ce erane de le venature marmorèe se ndruche a fegure de nu sande cu mitre jndr à l atte de benedìe probbabbilmende pare ca jè san necole titolare d a parrocchie matrice a coperture a botte de l uneche navate jè quase combletamende affrescate e decorate a le late stonne ttre arcate jndr à chidde cendrale ste na nicchie de legne une pe late ca nu tiembe accogghieve statue o petture sacre a varietà de le culure e de le mutive ausate pe le decoraziune ne facevane nu tiembe nu gioielle piccinne de guste pure pa sobbrietà ca le auture saperene mandenè in corrispondenze d a terze campate de destre na porte face trasè jndr à na stanze adibbite a sagrestie a chiesette jè illuminate apparte ca da u rosone mise sus a facciate pure da na finestra piccenne mise sus a l abside le decoraziune piccinne a dendelle e a conghigghie testimoniane l aunità de stile ca se vulìe dà a u mumende d a costruzione osce a die a chiesette d u s rosarie achiuse a u culte jè jndr à nu state de abbandone da nu sbuènne de anne jè ausate cumme deposite parrocchiale se iacchie jndr à u cendre storeche d u paese vecine a u castelle normanne se mandene jndr à condiziune bbuène jè na preziose testimonianze de l idendità culturale storeche de le lizzanise jè ipoggèe purcé mise sotte a u levèlle stradale de cchiù o mene cm l esterne jè combletamende viangate cu a cauce l accesse a l edificie scise sette gradine avène ausanne nu portale ca se iapre jndr à u late oriendale sottoposte rispette a u levèlle stradale e precedute da nu portichette rettilinèe cu intradosse a botte assaije semblice jè u nderne de forme rettangolare cu coperture costituite da doje cupole nzeccate piccenne ierte cchiù o mene cm le volte a cupole sonde affrescate cu mutive de carattere sacre tre fenestrodde donne luce a u nderne caratterizzate da nu belle pavimende maiolecate refatte jndr à u jndr à sagrestie de rrete a l altare d a parete de funne ca jè gerate a crocere e repavimendate jndr à n epoche recende na scaeltte rudimendale porte a u cambanile ierte cm ca tène na cambane ca resale a u jndr à cappelle guardanne l altare a destre se iacchie na custodie de legne verniciate ca racchiude n andiche statue de cartapeste de sand elena mberatrice sus a u late occidendale d a cappelle jè custodite na statue andiche de legne de san caitane thiene ierte m patrone d u paese purtate aqquà pe colpe de nu scoffolamende d a volte d a chiesere matrice jndr à u sus a l altare se ammire n affresche de autore ignote ca resale cchiù o mene a u xvi xvii sechele jidde ca dè u nome a a chiesette raffigure na deesis intercessione jndr à lènghe iconografeche jè nu nzieme de ttre figure gesù a u cendre a destra soje marije sandissime e a a sinistre normalmende san giuanne apostole de notevole valore artisteche l aspette de le personagge jè rappresendate cu l ause de linèe dritte e curve soprattutte jndr à u cuèrpe de criste tipeche d a tradizione bizzandine da notà soprattutte a dimenzione d u costate e d a vendre deformate da a sofferenze e da a morte elemende tipecamende bizzandine u perizome jè fatte cu nu culore vianghe trasparende ca se addenze sulamende jndr à le linèe ca descrivene le pieghe evidende sonde a sproporzione e a rese picche realisteche de le arte d u criste manghe tutte u sienze d a prospettive infatte le figure se sovrapponene a u blu d u piane de sfonne d a madonne e de s giuanne sonde sulamende le geste e none l espressività de le facce a rennere u signifecate d a rappresendazione iconografeche a cetadine de lizzano ha state pe nu sacche de sechele javetate da monace bizzandine basilane e gesuite l esistenze de ste figure releggiose ha lassate nu sbuènne de tracce architettoneche e artisteche ca iacchiane u lore fulcre jndr à le doje granne chiesere rupestre cu relative cripte quedde d a ss annunziate e quedde de sand jangele a cripte rupestre d a ss annunziate se iacchie a cchiù o mene mezze km de lundananze da lizzano a chiesete d a ss annunziate jè conziderate nu monumende de notevole inderesse storeche artisteche une de le cchiù singolare de tutte u territorie pugghiese e n imbortande sanduarie rupestre cendre de devozione mariane e mete de pellegrinagge da vanne de tutte u territorie joneche mise a sud est de tarde specialmende jndr à u medioeve a cripte ha state fatte da na grotte ggià cenobio basiliane ere ricche de depinde murale sacre alcune de na bellezza rare de epoche none anderiore a u sechele xi sus a chiesere rupestre avenìe cchiù nnande nzippate na chiesere mbrà u ix e u x sechele jndr à le sechele xii e xiii se facerene quacche ndervende parziale sus a l edificie senze però cangiarne jndr à nu mode mbortande l aspette formale e a configurazione spaziale mbrà u xiv e u xv sechele avenìe fatte na restrutturazine generale d a cripte e d a chiesette otre fatìe avenèrene fatte mbrà u xvi e u xvii sechele a le inizie d u xix sechele avenìe a totale restrutturazione de l edificie e u rennovmaende de le opere pettoreche jndr à chiesere nu tiembe stavane none mene de depinde murale pe colpe de leggende de tesore scunnute a chiesette avenìe sottoposte a sacchegge l accesse a a chiesere rupestre ha state repristinate da u rotary club de manduria in occasione d a vi feste de fine vendemmie u novemmre a chiesere de sand jangele cripte basiliane se iacchie in contrade serra de le jangele sus a na collinette ca se chiame monde sand jangele a km a nord ovest de lizzano a grotte de sand jangele se iapre ngape a colline jndr à le calcare vianghe cerulèe sub cristalline d u cretaciche e se articole jndr à chiste pe cchiù o mene metre sus a u piane de calpestìe se ponne notà varie frammende de osse cu nu strate de fossilizzazzione assaije avanzate frammende de cerameche de varie epoche e allore non ge se pò escludere a presenze de quacche levèlle in poste d u periode neo eneoliteche e post neoliteche le tracce de l epoche de culte sonde soprattutte a presenze de numerose affresche paleocrestiane otre architetture releggiose sonde rappresendate da le varie chiesere e cappelle presende jndr à u castelle jndr à le palzze signorile jndr à le massarie e da le tembiette grece e romane acchiate jndr à le zone a inderesse archeologgeche l indaggine archeologgeche ave permesse de scrivere u territorie de lizzano jndr à mbortande arèe neoliteche d u sud est tarandine ca combrende torre castelluccia saturo puerte pirrone na cambagne de scave fatte infattee jndr à località bagnara ave purtate a a luce nu nzediamende capannicole de na comunitate agricole pastorale cronologgecamende collocabbele jndr à u bronze medie xv xvi sechele n c otre scave archeolggece onne state fatte jndr à zone sanda patronilla in zone san vito jndr à tutte u corse attraversate da u fiume ostone atturne a a massarie casavianghe e jndr à tutte u territorie comunale jndr à ste scave onne state acchiate chiaute e necropole d u periode greche messapeche e romane reste de ville cu culonne in stile doriche vasellame de varie genere e de varie epoche da le messape a le grece da le romane a u medio eve a u decemmre a lizzano resultane residende cetadine furastire le nazionalità prengepàle sonde a lizzano u tarndisme jè angore inscangellabbile jndr à memorie de le vecchiaridde lore cundane de vere e probbie rituale musecale ausate pe guarì le femmene muzzecate da a tarande stu rituale ere fatte da nu balle freneteche e stangande fatte pe ore e ore o addiritture pe sciurne da le tarandate stu balle scettave nderre chiste e se ne scevane jndr à nu state de trance a lizzano appene se ndrucavane le prime sindome d u muèzzeche d a tarandole se appennèvane tanda fazzelitte de culore diverse jndr à stanze cchiù granne d a case a tarandate allore ne scacchiave une e ballave cu quidde u culore d u fazzelette ndicave u culore d a tarande apprisse ore de balle se sceve sembre ballanne e sunanne in cambagne sus a u poste addò a tarandole avere muzzecate a tarandate solitamende le struminde ausate pe sta terapie musecale erane u violine e u tamburrelle a le quale se aggiungeve certe vote l organette e a chetarre u teste d a tarande lizzanese jè quiste addò t è pizzicatu la tarantella addò t è pizzicatu la tarantella sott alla putarea ti la unnella sott alla putarea ti la unnella addò t è pizzicata la taranta addò t è pizzicata la taranta sott alla putarea ti la mutanta sott alla putarea ti la mutanta addò t è pizzicata pozz ess accisa addò t è pizzicata pozz ess accisa sott alla putarea ti la cammisa sott alla putarea ti la cammisa addò t e pizzicatu lu tarantoni addò t e pizzicatu lu tarantoni sott alla putarea ti lu casoni sott alla putarea ti lu casoni ci è taranta lassila ballari ci è taranta lassila ballari ci è malincunia caccila fori ci è malincunia caccila fori balla taranta mia balla cuntenta balla taranta mia balla cuntenta ca stè l amori tua ti sona e canta ca stè l amori tua ti sona e canta sana malata mia sana malata sana malata mia sana malata no è ti cori la tua malatia no è ti cori la tua malatia u scennare sciurne d a bufanìe se face lunghe le vie d u paese calate de le magge a matine già accumenzanne da le priume ore de l albe na banne sone nenie natalizie pe le strade d u paese e prepare l atmosfere a a manifestazione ca se face jndr à u pomerigge quanne da u convende de san pascale baylon partene jndr à le lore sonduose abite e le riale lore le sapiende d oriende precedute da a stelle comete e scortate da nu sacche de scudiere e pagge apprisse ca onne passate pe certe vie se vè jndr à u cendre storeche nnande a chiesere se san necole jndr à vanna vasce d u paese addò avènene mundate de le palche le magge guidate da a comete vonne da erode addo se face u dialoghe apprisse ca onne salutate erode a comete iesse arrete guidanne le magge a a grotte d u piccinne a manifestazione se achiude festeggianne cu le fuèche d artificie u sciurne d a dumeneche de le palme jndr à le ore d u pomerigge se face a rappresendazione d a passione de criste sus a piazzale du convende manifestazione ca se face da u da u a manifestazione dace parte de l associazione europèe europassion ca cogghie le cetate legate da a stessa tradizione ogne anne sta manifestazione porte nu sbuènne de turiste e devote jndr à cetate da ogne vanne d a pugghie n otra tradzione assaije sendute da le lizzanise jè quedde de le tavole de san gesèppe queste jè na tradizione assaije particolare diffuse jndr à u salènde in sicilia e jndr à otre reggione de l itaglie cendre meridionale jndr à sta tradizione se mbandiscene tavole granne assaije certe vote gradune chine chine de piatte tipece salendine e lizzanise ma non g adda sta a carne scenne jndr à cucine solitamende mise jndr à na stanze de rete a quedde addò jè mbandite a taula se avène subbete subbete colpite da nu cavete forte forte ca iesse da u fuèche ca pe sciurne e sciurne rumane appezzecate pe permette a cotture de lu cranu stumpatu grane bollite jndr à certe pignate e condite cchiù nnande cu soffritte de petrusine cepodda verde e pepe jndr à grosse quantitate u stesse condimende avène ausate pure pa preparazione d a massa cu lli ciciri masse cu le cicere tagghiatelle fatte jndr à case aunite a le cicere ca jndr à certe zone d u salènde avène chiamate tria cu lli ciciri jndr à u comune sonde presende a bibblioteche comunale ca se iacchie jndr à nu locale d a scole medie e a bibblioteche d u convende san pascale baylon ca se iacchie jndr à u stesse convende e ca raccogghie nu sbuènne de libbre de ogne tipe e nu sacche de volume preggiate assaije ca vonne da u a u u musèe civiche d a paleontologgije e de l omme ave sede jndr à u cendre streche jndr à u palazze majorano nu tipeche palazze de le signorotte locale d u uettecinde u musèe cogghie mbortande reperte partenne da miliune de anne fa ca arrivane da tutte u munne e da fossile acchiate jndr à u territorie de lizzano o d a reggione na granne sezione jè dedicate a l archeologgie cu l esposizione de nu sacche de reperte ca resalene a u periode d a magna grecie a u neoliteche e prossimamende a l esposizione de reperte ca resalene a l età d u bronze a l età romane e a chidde medievale jndr à u musèe avènene fatte vedè nu sacche de attrezze da fatìe e gegge de ause domestiche tradizionale cumme l andiche telaie angore osce a die funzionande e cu l accessore belle probbie lu traìnu carre trainate da cavadde o ciucce pu trasporte mbortande cumme valore documendarie soprattutte pe le generaziune nuève stonne granne sezione dedicate a le culture de l afriche de l oceanie e a l arte condemboranèe jndr à u comune stonne quattre scolematerne doje elemendare e une secondarie de prime grade jndr à u comune se iacchiane de le imbiande sportive u territorie comunale face parte de l azienda sanitarie locale tarde asl ta jndr à u comune se iacchiane nu cendre de salute mendale c s m e nu poliambulatorie cu servizie de uardia mediche pò ste pure nu presidie sanitarie turisteche jndr à marine apparte a u vine e l uegghie pregiatisseme assaije otre prodotte tipece sonde u grane le fiche l uve da tavole a ricotta forte e nu sachce deprodotte casearie locale a scapece e otre piatte tipece sonde elenghe de le prengepàle piatte in dialette locale e dialette tarandine u dialette lizzanese face parte d u salendine e appartene a u gruppe de le dialette tagliàne meridionale estreme l accende e a cadenze d u lizzanese sonde prevalendemende brinnesine dialette salendine settendrionale ma forte jè pure l imbronde d u leccese ca jè u salendine cendrale u dialette lizzanese allore se allundane assaije probbie da u dialette d u capeluèche ioniche dialette tarandine ca appartene a le dialette de transizione apulo salendine a releggione cchiù diffuse jè u cattolecesime de rite romane a lizzano esistene doje confraternite quedde d u rosarie e quedde d a mmaculate assaije sendute sonde le feste releggiose de san caitane da thiene patrone prengepàle aguste san pascale baylon protettore d a cetate da u a u masce e san gesèppe quanne avènene allestite le famose tavole de san gesèppe e le fanove pe le strade marze ca vedone na partecipazione numerose de le cetadine e ca rechiamane nu sbuènne de crestiàne da totte a provinge e da u salènde in generale otre feste releggiose assaije sendute sonde jndr à u passate jndr à u paese onne fatiate diverse media jndr à nu sacche de settore mbonde a le anne erane presende na decine de staziune radie private e doje televisiune tele provincia jonica e tele lizzano a strutture urbane d a cetadine lizzanese presende n espanzione a macchie de uegghie cu de le fraziune o cendre piccinne javetate atturne a u nuclèe comunale prengepàle l espazione urbane ha accellerate assaije jndr à u corse d a seconda uerre mundiale e jndr à u dopeuerre grazie pure a u boom economeche indere zone de cambagne massarie e case contadine onne state inderamende avvrazzate da u tessute urbane esembie de sta espanzione jè u convende san pascale baylon ca mbonde a u se acchiave a mmienze chilometre fore da u paese e osce a die se iacchie quase quase a u cendre u nuclèe primitive d u comune jè u cendre storeche ca s a sveluppate atturne a u castelle marchesale e d a chiesere matrice osce a die a sud d u javetate u cendre storeche presende vicole e stradine cu le classece curvune u mande stradale osce a die ha state asfaltate cu btitume sotte a u quale ste angore u vecchie mande stradale fatte de chiangune vianghe u reste d u paese jè caratterizzate da strade longhe regolare e ingroce fore da u paese stonne assaije contrade e le fraziune d a marine mbrà le comune de lizzano e pusane stonne certe isole amministrative d u comune de tarde quacchedune de chiste quase totte avvrazzate da l agre lizzanese a zone marine d a torrette e a zone de porvica jndr à prime jè presende angore na torre saracene chiamate torre zozzoli o torre sgarrate l attività cchiù praticate jè quedde agricole ca jè moderne e assaije sviluppate prodotte mbortande jè l uegghie normalmende se facene mila quindale de uegghie extravergine d alie assaije mbortande jè a produzione de ortagge in particolare de pummedore e patane de verdure de frutte agrume melune amennele fiche e de grane u territorie comunale trase jndr à dop de l uegghie d alie terra d otranto ca combrende le provinge de tarde e lecce a cetadine de lizzano jè famose jndr à totte l itaglie e pure cchiù oltre pa produzione de vine de qualitate eccellende tande da avere ricevute nu sbuènne de recanusceminde e premie jndr à nu sacche de rassegne mbrà le quale u vinitaly jndr à u se ave avute u recanuscemende d a doc lizzano ca corrisponne a le territorie comunale de lizzano faggiano e le isole amministrative de tarde l industrie vinicole costituisce a maggiore fonde de ricchezze d u paese le aziende vitivinicole sonde cchiù de nu migliaie e avene na produzione de uve da vine de quase cindemile quindale e de mile ettolitre de vine e quiste permette de essere u terze produttore de vine jndr à pugghie e jndr à totte l itaglie le vitigne cchiù diffuse sonde primitive negroamare apparte otre vitigne diffuse jndr à totte a pugghie jndr à st urteme anne pe mezze d u cooperativisme diffuse mbrà le produtture locale ha state promosse a lavorazione de l uve cu criterie ca responnene a le moderne tecniche settoriale da nu sacche de anne lizzano face parte de l associazione nazionale cetate d u vine e d a strade d u vine primitive de manduria e lizzano doc aqquà sotte avènene reportate le vine d a d o c lizzano jndr à l urteme anne lizzano ste vede na crescite d u turismer assaije forte ogne anne de estate a bellezze d a marine rechiame migliaie e migliaie de turiste da ogne vanne d itaglie e d europe jndr à u reste de l anne u turisme jè a carattere prevalendemende naturalisteche o culturale le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da le staziune ferroviarie cchiù vecine sonde chidde de manduria a km vurtàgghie a km frangaville fundane a km e tarde a km l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde mandurie manduria jndr à lènghe tagliàne éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie a cetadine se iacchie jndr à u salènde settendrionale jè lundane uguale da tarde lecce e brinnese da stu fatte iesse u muttette cetadine u salènde tène nu core manduria jè famose pure cumme cetate de le messape e d u primitive u nome manduria pò essere ca derive da l indoeuropèe mandus ca signifeche cavaddere le messape erane abbile allevatore de cavaddere o assaije cchiù probbabbilmende l etimologgie d a parole arrecorde mand uria ca signifeche a oria cetate confinande cu manduria e capitale politeche d a dodecapoli messapeche seconde stu filone de penziere manduria rappresendave n avamboste mbrà u cendre messapeche e a nemiche tarde a cetate se iacchie sus a le murge tarandine a m s l m ma jndr à u territorie se iacchie pure u monde bagnolo a u confine cu u comune de sava u territorie se stenne pure sus a na fasce costiere longhe km grazie a certe fraziune jndr à lore passe u jume chidro u cchiù mbortande jume d u salènde ca apparte a essere nu site de mbortanze comunitarie face parte d a riserve naturale oriendate d u litorale tarandine oriendale a cetate de manduria nasce sus a na fertile piane ca se stenne a est mbonde a a cetadine de oria e a ovest verse le vasce colline d u diaule ca fanne da spartiacque mbrà u microclime costiere e quidde cchiù condinendale de l endroterre a temberature medie de l anne se mandène sus a le de nvirne capite ca stonne sciurnate de gele notturne specialmende duranne le periode andiciclonece d estate capite spesse ca a colonnine de mercurie supranesce le c cu picche eccezzionale de quanne accumenzane a terà le vinde settendrionale cavede e secche a piovosità medie jndr à u periode ha state stimate jndr à è mm a nevosità mbrà le e cm a l anne funnate da le messapie porte angore nu sbuènne de testimonianze d u passate andiche sue mbrà le quale le mure megalitiche cercunnate da le reste d u fossate ca cercunnave a cetate e a necropoli affrondò nu sacche de uerre cu a vecine tarde duranne une de le quale acchiò a morte archidamo iii re de sparta venute a aiutà le tarandine e ca invece cadìe sotte a le mure d a cetate jndr à u n c manduria atturne a u n c trasìe a fa parte de le dominie de rome assieme a le otre cendre d u salènde duranne a discese de annibale in itaglie manduria se schierò mbrà le cetate ribbelle a rome e pe stu fatte a repressione devendò assaije toste le fonde storeche dicene d a deportazione de migliaie de uemmene q fabius consul oppidum in sallentinis manduriam vi cepit ibi ad tria milia hominum capta et ceterae praedae aliquantum destrutte jndr à le sechele successive da le saracene avenìe refunnate jndr à l xi sechele cu u nome de casalnuève occupanne sulamende in parte a cetata vecchie de manduria e spannennese verse occidende lassanne senza case a zone oriendale ggià destinate a l andiche necropoli a cetadine de casalnuève in terra d otranto avenìe infeudate a a famigghie hugot da u a a quale onne succedute le de tremblay xv sechele e pò le de raho le montefuscoli le dentice le castromediano le bonifacio le borromeo le chyurlia e mbonde le mberiale de frangaville ca a tenèrene mbonde a quanne spicciò u xviii sechele cu decrete reale d u novemmre ferdinando i de borbone re de le doje sicilie le restituì u nome sue andiche de manduria u febbrare umberto i re d itaglie congedìe a u comune de manduria u titele de cetate u stesse anne u comune delibberave ca na lapide murate sotte a l arche de porta napule arrecurdasse le date memorabbele d a cetate u cendre storeche de manduria se sviluppe jndr à na serie de stradine strette e contorte addò jè assaije facile ca une se perde ce non ge canosce bbuène u luèche mbrà le monuminde prengepàle ca se iacchiane jndr à st area stonne a chiesere colleggiate romaniche megghie canusciute cumme chiesere madre u ghette ebbraiche de epoche medievale a torre d u rrelogge palazze da l aspette gendilizie costruite jndr à diverse epoche e tratte de l andiche cerchie murarie messapeche recendemende de le scave onne purtate a a luce chiaute vase e monete d u periode romane quiste ave successe pure otre vote viste a storie millenarie d a cetate dette pure colleggiate jè nu mbortande esembie de architetture rinascimendale pugghiese dedicate a a ss trinità a chiesere resale jndr à mbostaziona soje a a prima metà d u xvi sechele jndr à stessa epoche resale a facciate ca presende nun granne rosone romaneche scolpite jndr à petre toste jndr à u da u maestre raimonde da frangaville notevole pure a sculture ca rappresende a ss trinità jndr à lunette presende jndr à u fastigge d u portale u nderne realizzate jndr à epoche diverse jè a cinghe navate e presende diverse cappelle laterale l abside jè a chianda ottagonale u cambanile a chiande quadrangolare jè in stile gotiche e resale a u xiv sechele ma ave subbite diverse refaceminde e aggiunde jndr à u corse de le sechele a chiesere de sanda lucia jè na chiesere in stile neoclasseche datate a u comungue ggià apprime de essere nzippate sus a u stesse luèche stave n otra chiesere dedicate a a natività de marie de epoche cinghecendesche a facciate presende nu portale riccamende decorate cu nu fastigge curvilinèe l edificie jè pure sormondate da na granne cupole cu landerne fianghecciate da doje cambanile piccinne u nderne jè a chiande cendrale e presende cinghe altare quidde maggiore dedicate a u patrocinie de marije vergine u seconde a sanda lucia u terze a san trifone u quarte a san frangische de paola e infine u quinde a le anime d u priatorie a chiesere de san benedette resale a u xvi sechele e ha state costituite da na facciate divise jndr à doje piane jndr à u piane inferiore avime nu portale cu fastigge curvilinèe jndr à vanna superiore invece acchiame nu finestrone cu doje nicchie a le late sue jndr à le quale stonne le statue de san giuanne e san benedette u timbane spicce cu na statue d a mmaculate e a le late cu le statue de sanda fara e sanda scolastiche jndr à chiesere jè custodite u cuèrpe de san florenzo martire purtate a manduria jndr à u uettecinde a chiesere d a mmaculate avenìe nzippate probbabbilmende jndr à u seicinde a sostituzione d a cappelle d a madonne de le grazie ca stave apprime a chiesere jè in stile barocche e fore presende nu portale cu nu fastigge cu a statue d a mmaculate inderessante jè pò u nderne cu n altare barocche riccmende decorate abbellite da otre tre altare laterale jè nu monumende realizzate jndr à seconda metà d u xix sechele da u laico professo gesèppe renato greco se tratte d a rappresendazione de certe scene d a passione de criste realizzate cu nu numere granne de conghiglie e cocce de ceramiche de tipe diverse e culore sus a le rudere d u castelle medievale avenìe congepite na residenza nove pringipesche da don michele ii imperiali feudatarie de casalnuève jndr à u accussì cumme repurtate da l iscrizione sus a u portale de accesse a l appartamende a u piane nobbile michael lmperialis a d mdccxvii e costruite partenne da u cumme elemende fondamendale de n imbortande piane de rinnovamende urbanisteche d a cetate perseguite tramite a ccreazione de asse nuève prospettice revolte verse l esterne d a cinda murarie andiche u palazze jè congepite seconne u shceme classeche d a dimore urbane a chiande quadrate e isolate sus a quattre late pu stile severe e austere resultane evidende le caratteristeche de aunicità jndr à u panorame d u tarde barocche salendine da u quale se sposte decisamende inderessande parene invece le analoggie cu esembie tardemanieristece romane a cavadde mbrà u xvii e xviii sechele l uneche congessione a u guste rococò d u tiembe jè rappresendate da a balconata longhe in ferre fatiate a pette d oca da umaestose portale finagheggiate da doje culonne de ordine toscane se trase jndr à l androne cuperte e condinuanne a l atrie nderne de rilieve jè a monumendale scalinate a doppia rambe aprte sus a l atrie seconne na tipologgie ca a l epoche avìe granne diffusine soprattutte a napule l autore dìu proggette jè angore osce a die scanusciute e vè ricercate cu ogne probbabbilità jndr à cerchie de le architette romane ca fatiarene pu cardinale gesèppe renato imperiali jè accertate invece u ruole de direttore de le fatìe de mauro manieri archiette leccese a l epoche mbegnate jndr à une de le sue prime ingareche de rilieve apprisse a morte de michele iii l erede sue omonime michele iv rumanìe soprattutte a napule addò murìe jndr à u senze lassà discendenze l edificie none spicciate jndr à l ale sud est e probbabbilmende maje ausate da a famigghie de le feudatarie passò pe alcune anne a u regio fisco pò avenìe accattatte n otra vote da don vicinze imperiali d u rame de le marchese de latiano e pringipe nuève de frangaville in burgensatico da chiste passò a u figghie federico ca jndr à u u davìe a don vicinze filotico possidende manduriano a le filotico se onne dà certe intervende cumme a costruzione de nu loggiate larie assaije sus a une de le facciate de l atrie inderne apparte l arrede e le decoraziune inderne l edificie jè angore osce a die residenze d a famigghie filotico a eccezione de certe locale a u piane terre ca passate de probbietà pe na divisione mbrà erede jndr à u dopeuerre resultane destinate a attività commerciale pò so presende pure bunker costruite duranne a seconda uerre mundiale da le surdate tagliàne e tedesche pe avvistà evenduale sbarche nemice jndr à l area a nord est d a cetate nguèdde a chiesere de sand andonie se iacchie u parche archeologgeche de le mura messapiche frutte de scave ca onne purtate a a luce a cchiù granne necropoli messapiche maije scuperte cchiù o mene chiaute nzieme a tratte larie de le ttre cerchie murarie costruite cu blocche granne de petre incastrate mbrà de lore ca fortificavane a cetate in periode messapiche u fonde pliniane e a chiesere de san pitre mandurino jndr à l area archeologgeche immediatamende a sud d u convende de sand andonie nasce u fonde pliniane resale quase certamende a l epoche messapiche e se iacchie jndr à le presse de l andiche javetate messapiche pure jidde vecine a le mure pigghie u nome da plinie u vecchie ca descrevìe u fonde jndr à soje historia naturalis jè na caverna naturale granne de metre de diametre e metre d altezze accessibbele da na scale a doje rambe cu gradine scavate andicamende jndr à rocce jndr à volte se iapre nu lucernarie quadrate parzialmende costituite da granne blocche ausate jndr à u periode messapiche u punde da u quale filtre a luce presende nu mure circolare de accurate fatture refacimende successive de epoche mbrecisate u fatte cchiù sorprendende però jè ca probbie jndr à quidde punde mette radice nu amenele a l inderne d a grotte stè na vasche cinde pure jedde da nu mure tunne addò angore osce a die passe l acque ca avène da u fonde da a stessa sorgende sotterranèe ca plinie descrevìe cu assaije stupore l acque infatte mandène sembre costante u levèlle sue pure quanne avenève andicamende ausate pe ogne ause da le manduriane quiste succede purcé u paviemdne d a caverne se iacchie a u levèlle d a falde e allore l acque filtre attraverse a rocce e mandène u levèlle inalterate u fonde pliniane avenìe ausate da le messape cumme nu luèche de culte dedicate probbabbilmende a na divinità de le acque arèe naturale protette individuate u combrende macchie mediterranèe le vosche cuturi e rosamarine sonde distese de querce miste a pine e a macchie mediterranèe de mirte mortelle lanterno pero amenneline calaprico pirascinu corbezzole mbrà le chiande e le frutte ca se mangiane de prate e de macchie avime le corbezzole le mirte le prugnole le sorbe u ginepre ecc mbrà le erbe aromateche u finocchie selvateche a mende u time u rosmarine a salvie l origane le animale ca esistene pure ca stonne le grave alteraziune ambiendale provocate da l uemmene sonde u rizze u ruspe u cunigghie a volpe a marajòttole a lescertele u ramarre l orbettine a donnole u sciorge cambagnole a mosche olearie mbrà l acidde acchiame l allodole u torde u falche u varvagiuanne a civette l anatre le anemale domestiche sonde d a razze de l ovine caprine bovine suine equine arèe naturale protette individuate jndr à u combrende na zone umide rrete le dune jndr à fasce costiere ca stè mbrà le comune de manduria avetrana e puèrte cesarèe le arèe naturale protette individuate jndr à u combrende a zone costiere cu saline artificiale località marine nate atturne a l omonime torre de avvistamende a zone costiere cu dune e saline artificiale ha state individuate da u cumme arèe naturale protette u dialette manduriane jè na variande d u salendine parlate sulamende jndr à u territorie d u comune de manduria jè assaije nfluenzate da u dialette brinnesine ma ave pure certe assomigghianze cu u dialette leccese u dialette locale non ge s assemegghie a quidde d u capeluèche de provinge tarde lu sinnucu ti caracacciu scìu a lecci cu catta l acciu e lu sinnucu ti lecci tissi a lu sinnucu ti caracacciu no nci nn eti acciu a caracacciu cu bieni a lecci cu ccatti l acciu trad u sinnache de caracacce paese nvendate scìe a lecce pe accattà l acce e u sinnache de lecce decìe a u sinnache de caracacce non ge stè acce a caracacce date ca tu è venute aqquà a lecce a accattarle a fiere pessima edizione de osce a die n jè na fiere cambionarie de carattere reggionale ca se face jndr à cetate jndr à u mese de marze da u anne d a reggia istituzione ave pigghiate cu u tiembe sembre cchiù mbortanze tande da essere devendate n evende ca coinvolge l itaglie cendre meridionale indere e de farle conzidderà a seconda fiere de maggiore mbortanze apprisse a fiere d u levante tratte d a produzione agroalimendare de artiggianate de commerce de tiembe libbere e de servizie e jndr à u corse de le anne ave pigghiate u carattere de fiere cambionarie generale reggionale putenne cundà sus a presenze de cchiù de espositore ca avènene da tutte le reggione de l itaglie cendre meridionale le fraziune prengepàle d u comune de manduria sonde uggiano mondefusche cambe de le messape san pitre in bevagna specchiarica e torre colimena chiste sonde assaije differende mbrà de lore purcé mendre ca uggiano mondefusche jè na località de residenze san pitre in bevagna e torre colimena sonde località balneare mbortande pe l economije d u comune l economije de mandurie se base soprattutte sus a l agricolture e in particolare sus a produzione d u vine doc primitive e de l uegghie dop u primitive prodotte sulamende jndr à sta zone famosissime jndr à totte l itaglie avène pure esportate in californie ca pu clime simile produce d u vine cu caratteristeche assaije vecine otre settore mbortande jè u turisme estive jndr à le fraziune d a coste manduriane torre colimena e san pitre in bevagna le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da a cetate ave na stazione ferroviarie ca se iacchie sus a linèe martina franghe lecce de le ferrovie d u sud est cu collegaminde verse tutte le località servite da a linèe joneche e salendine a cetate mbonde a picche anne apprisse a econda uerre mundiale tenève nu vere e probbie aeropuèrte militare ausate jndr à l anne ca avenèrene sulamende da le militare pe esercitaziune de diverse tipe jndr à u u state tagliàne ave scacchiate st area cumme prengepàle pe allestì na tendopoli da destinà a cendre de prime accoglienze e smistamende pe le profughe libbece e tunisine sbarcate a lampedusa pò trasferite appunde a manduria affianche a a zone demaniale jè presende da u l aviosuperficie de manduria nnomenate aerotre scale avioturisteche aero club federate e scole de vole le aeropuèrte civile cchiù vecine sonde a sogin garandisce nu servizie de trasporte pubbleche urbane jndr à cetate pe tutte le quartire pò garandisce u collegamende d a cetate cu otre cetate de mbortanze cumme a capitale rome ma pure cu torino e firenze a locale squadre de ballone jè a a s d manduria sport retrocesse da u cambionate de serie d d u pe mutive extra sportivi a u cambionate reggionale de i categorije avène promosse l anne successive in promozione reggionale l u g manduria sport ave anzianità de affiliazione ca resale a u luglie cu numere de matricole a squadre disputò u cambionate de serire c nzieme a u casarano e u brinnese sciucò condre pure a squadre de serie a cumme fiorendine siena e u cagliari jndr à staggione ave sciucate jndr à l eccellenza ma s ave classificate urtema e ave retrocesse cu quattre sciurnate in anticipe jndr à staggione ste partecipe a u cambionate de promozione sonde presende pure tre suggetate de pallacanestre a società vis nova messapica basket manduria ca ste scioche cu a prima squadre jndr à u cambionate de serie d maschile e l asd real basket manduria na suggettate de recende costituzione ca ste scioche jndr à u cambionate reggionale de prima divisione e spicciane ste l a s d atletico manduria u stadie nino dimitri ha state inaugurate u sciugne e inditolate a a memorie de l ex presidente dimitri u stadie pò ospità spettature e jè strutturate in tribbune cendrale ovest tribbune laterale gradinate scuperte parterre gradinate est tribbune stambe u mbiande avène ausate da a suggettate u g manduria sport martina franghe o martina in tagliàne martina franca o martina in dialette martinese martn éte nu comune tagliáne de crestiáne da provinge de tarde jndr à pugghie assaije famose pu festivàl musecale d a valle d itria nasce sus a le propaggine meridionale d a murge a u confine mbrà le provinge de tarde brinnese e bari mise sus a le colline sud oriendale d a murge jndr à na posizione ca offre splendide vedute sus a valle d itria se iacchie a n altitudine de mt s l m e copre na superficie de km resultanne a u poste pe ordine de estenzione mbrà le comune tagliàne a faune jè caratterizzate da a presenze de cunigghie volpe rizze pettirusse falche e nu sbuènne de rapace notturne civette gufe assiole e barbagiuanne a parte a n otra comunitate mbortande de pipistrelle mbrà le quale a parte le specie cchiù comune pure u rhinolophus hipposideros u rhinolophus ferrumequinum e u rhinolophus mehelyi famose pa caratteristeche capacitate de ecolocalizzazione chiste mammifere delicate e piccinne ca iacchiane refugge jndr à le numerose grotte d u monde se revèlane ingredibbilmende utile purcé eliminescene le nzette nocive pe l agricolture e condribbuiscene a mandenè integre u fragile ecosisteme naturale a parte ca sonde indice de n habitat incontaminate e ricche de acque a flore se combone de tratte de vosche e de macchie mediterranèe addò cresce spondaneamende u funghe cardongelle alternate a olivete e vignete mbrà le quale u verdeca u vianghe d alessano e u primitive tarandine jndr à l agre atturne sonde presende nu sbuènne de grotte jndr à frazione de monde fellone de notevole rilevanze archeologgeche resultane a grotte cuoco e a grotte monde fellone u termine martina derive da a devozione de le javetande ggià da u mille a san martine de tour infatte u primitive nzediamende d a cetate nascìe sus a u monde ditte appunde san martine invece l aggettive franghe avenìe aggiunde da filippo i d angiò jndr à u quanne recanuscìe a a cetate nu sacche de privilegge cioè franghigge e a demanialitate perpetue allore jndr à u a cetate avenìe chiamate franghe martina pò jndr à u corse de le sechele perdenne a demanialitate perpetue scumbarìe l aggettive franghe sulamende apprisse l aunità d itaglie jndr à u a cetate avenìe battezzate arrete martina franghe u simbole d a cetate avenìe ideate da filippo i d angiò jndr à u trecinde quanne recanuscìe istituzionalmende a cetate de martina franghe u stemme raffiguresce nu cavadde vianghe senza briglie ca trotterellesce libberamende in quande simbole d a demanialitate perpetue recanusciute da u pringipe pò sus a u sfunne azzurre cambeggiane ttre giglie frangise ca arrecordane l origgene frangese d a cetate e a corone turrificate simbole d a costituzione ufficiale d a cetate jndr à vanna vasce u stemme avène avvolte da doje ramoscelle de le chiande tipeche d a zone n ulive e nu fragne une de le cchiù andiche nzediaminde umane se iacchie vecine a monde fellone le retrovaminde mbrà le quale frammende de cerameche mbresse ingise e graffite d a grotte monte fellone oggette de scave archeologgece jndr à l anne sessande testimoniescene a presenze umane da u neoliteche a u iv sechele d c jndr à u case de monde fellone l allevamende de cavaddere resale ggià a u medie neoliteche fenomene assaije rare pu sud itaglie e uneche jndr à pugghie nu sacche sone le specchie a cchiù famose jè a specchie tarandine in corrispondenze d u confine mbrà le territorie messape e tarandine cu funzione difensive de condrolle d u territorie e de segnamende territoriale jndr à u ierte medioeve u territorie ha state sotte a nfluenze de le longobbarde ca se alternavene a l autorità d u mbere romane d oriende e jndr à u x sechele luèche de difese condre a l invasione de le saracene le reste de certe mure a secche granne ditte paretone ponne essere riferibbele a a presenze d u limitone de le grece a sud ovest jndr à l xi sechele nu gruppe de ebbrèe fusciute da oria e mbrà le picche superstite d a granne comunitate ebbraiche de oria se aggreghe a u nzediamende nate atturne a u casale san salvatore jndr à lama d u fullonese le origgene de martina franghe cumme borghe resalene a u x sechele quanne sus a u monde de san martine nascìe nu villagge piccinne de profughe tarandine fusciute da le condinue devastaziune de le saracene e a le quale se agigungìe successivamende na comunitate de pastore jndr à u xiii sechele infatte u monde trase jndr à le probbietà de glicerio de persona signore de le terre de ceglie d u gualdo de motele de soleto e d u casale de san pitre in galatina pigghiò le parte de corrado iv d u sacre romane mbere figghie de federico ii d u sacre romane mbere e re de sicilia condre a l angioine cadute pure manfredi de sicilia l urteme de le sveve carlo i d angiò ordenesce a catture de glicerio da jidde condannate pe fellonie ca s avere date a a latitanze jndr à le cambagne de tarde addò avenìe catturate purtate in carcere jndr à u castelle de brinnese nzieme a le figghie gervasio giuanne e parello e subbìe nfine u patibbole atturne a u martina franghe avenìe elette comune sus a ordine d u pringipate de filippo i d angiò ma seconne certe documinde storece jè possibbele ipotizzà ca martina franghe avere state apprime de quedda date na residenze de quacche nobbile jè secure però ca filippo i congedìe martina a pitre d u tocco pe recombensarle de le servigge da jidde fatte u territorie jndr à quedde epoche consisteve jndr à nu castelle ca s acchiave storecamende jndr à zone ca osce a die se chiame montedore e da doje migghie de terrene atturne a u castelle luate da u territorie de tarde da l università de monopoli e da l università de ostuni pu nzediamende rurale de contadine e messeri in martenese ù masser ca signifeche padrone de podere e terrene larie pare ca filippo d angiò avere congesse pure de le deritte e de le franghigge a ce s avere sciute a nzedià a martina e pe stu fatte avenìe chiamate franghe u nome d a cetate jè dedicate a u sande patrone san martine festeggiate l novemmre e a prime dumeneche de luglie a tradizione vole ca u sande ha sciute a dà na màne a le martenise cchiù de n na vote proteggennele jndr à diverse occasiune da le invasiune barbareche e da l assalte d u nemiche mbrà u e u sand alfonso d a famigghie de liguori tendò cchiù vote de costruì na missione jndr à u territorie de martina franghe e screvìe in morale martina franghe jè divise jndr à tre zone ben definite a prime jè u classeche cendre storeche a seconde jè l espanzione cetadine fore de le mure jndr à u ca allarie l urbanisteca storeche d a cetate e a terze jè a zona nove cu palazzine ierte cchiù de piane de tipe condominiale l urbanisteche d u cendre storeche martenese se caratterizzesce pe abitaziune sviluppate in sienze verticale le locale a u piane terre e certe vote mmienze sotte terre erane ausate pe puteje a u prime piane invece se iachcie a zone sciurne cu cucine e sale da pranze normalmende ere presende pure nu camine ca servive pe doje cose servive pe cucenà le piatte e avenève ausate pure pe scarfà sie pu prime piane sie grazie a a canne fumarie le piane superiore jndr à stu piane jè facile acchià n imbocche d u puzze ca a differenze d a canne fumarie ave nu camine ca arrive nzignesotte a case jndr à u luèche addò se iacchie a cisterne d acque soprattute de origgene piovane u puzze avenève sfruttate pure cumme nu rudimendale frigorifere purcé garandive freschezze da a petre calcarèe d u sottosuole martenese le alimende avenèvane stipate jndr à nu secchie de rame e de firre a funne piccinne e vocca larie nu mmienze cone revutate e fatte puggià a pele d acque jndr à u puzze u seconde piane jè a zone notte aqquà ste a stanze o le stanze pe durmè generalmende cu nu valcone o na finestre ca comunichesce cu u tette d a case u tette avène sfruttate jndr à diverse mode generalmende jè nu spazie utile pe stennè le robbe o pure pe mbandì tavulate certe case onne u tette comunicande e a u stesse levèlle d a case vecine assaije vote senze nu ure separatore d a staggione le tette se trasformescene jndr à vere e probbie essiccature naturale le vicchiaridde fanne essiccà fiche noce fafe e oltre alimende o spurgane a lane e le matarazze a particolaritate de le case pugghiese a differenze d u reste d a penisole tagliàne stè jndr à u fatte ca le tette sonde in stile greche ca significhe piatte e none spiovende quiste purcé u clime pugghiese jè assaije mite fresche senze particolare precipitaziune jè rare vedè a neve ierte cumme jè invece accadute jndr à u le picchie spiovenze servene pe nganalà l acque jndr à le cisterne calcaree mise jndr à u sottosuole chiamate comunende a martina ù pozz ca erane na fonde de acque utile viste a scarsità de quest urtema jndr à reggione caratteristeche mbortande d u cendre storeche sonde le vie strette e chiene de spigole vicole cecate e le strade scunnute nu vere e probbie labbirinde umane stu assette andicamende presendave nu doppie vandagge ce stave n invasione nemiche infatte ere nu mezze pe guadagnà tiembe duranne na fusciute e pe tendere mboscate a le nemice sfruttanne vicole cecate e vie scunnute o picche visibbele le vie de martina presendane na particolare depressione a u cendre d a strade a differenze de le otre strade moderne ca onne invece u mande stradale a schiene de ciucce quanne chiove l acque piovane scorre a u cendre d a strade lassanne assutte le late senze arrevà a le candine ca se iacchiane jndr à u sottosuole da u punde de viste architettoneche u cendre storeche jè soprattutte in stile barocche e rococò ca se vede assaije jndr à le chiesere pe esembie a ggià colleggiate ore basiliche de san martine a pavimendazione de osce a die ha state fatte jndr à l anne ottande d u xx sechele ma nu tiembe a differenze d u basolate de le stradine indicave a loggisteche d u cendre storeche infatte le strade prengepàle ca purtavane a le porte andiche cioé fore da u cendre storeche erane fatte cu petra lavica gnore invece chidde labbirindeche ca purtavane verse u nderne erane fatte cu petre vianghe jndr à certe stuèzze de le stradine se ndruche angore sta differenza cromateche nzigne a l aunità d itaglie u cendre storeche de martina franghe ere achiuse da na cinda murarie da torre quadrate da torre tunne e da porte de ingresse cu u passare de le sechele ste strutture difensive onne cangiate l aspette lore perdenne a lore funzionalitate nfatte assaije torre onne state scettate nderre pe garandìe l accesse a u cendre storeche o onne state trasformate jndr à abitaziune civile osce a die le porte onne perdute a funziona lore de accesse esclusive jndr à cetate devendanne arche sobbrie e elegande de le porte andiche se stipane sulamende le anidde lapidei superiore ca servivane pe condenè le cardine de le purtone massicce u nome de le porte dependeve da le chiesere ca stavene vecine jndre o fore da lore nzippate jndr à seconda metà d u settecinde sus a n iniziative de l ariprevete isidore chirulli sus a u luèche addò nasceve a precedende colleggiate romaneche jè a perle d u barocche martenese se caratterizzesce pa meravigliose e maestose facciate sus a quale spicche cendralmende l immaggine d u patrone ca divide u mandelle cu nu mendicante ad amiens jndr à u nderne spicche u stupende altare maggiore in marme d u de scole napoletane e l ambie cappellone d u sandissime sacramende ospitesce le reliquie de sanda comàsie ca a tradizione vole martire mbrà u ii e u iv sechele jndr à u corse de le sechele a storie releggiose de martina s ha popolate de tanda confraternite ca tenèvene l obbiettive de scè ngondre a le esiggenze de le diverse iscritte tenenne cunde de le cete sociale de appartenenze assaije se n onne sciute a u spume cu u passare d u tiembe ma asaije otre onne riuscite a resistere jndr à le sechele adeguannese de vote in vote a le esiggenze d a fede e a u cangiamende de le costume osce a die sonde attive uette confraternite releggiose e doje laicale mò le elengame totte specificanne u nome e u luèche de collocazione e a date de costituzione apparte a le confraternite releggiose stonne pure doje solalizie laice nate in seguite e le mote mazziniane d a prima metà d u uettecinde se tratte d a suggetate operaie e d a suggettate artiggiane da a seconda metà d u seicinde succede ca l elemende rinascimendale se ngrocie cu u barocche d ispirazione leccese e a mbronde architettoneche locale ere a residenze de le caracciolo e osce a die jè sede d u municipie assaije mbortande sonde jndre le stanze de l arcadia d u mite e d a bibbie da le cicle de affresche ca jndre stonne ospitate aqquà sotte putite leggere le palazze signorile cchiù mbortande da nu punde de viste storeche e artisteche de martina cu a indicazione d a vie addò se iacchiane ogne palazze jè repurtate cu a denominazione storeche origgenarie cioè d a famigghie ca l ave fatte costruì e a seguì u nome de le famigghie ca jndr à u corse de le sechele onne subbendrate pe raggione de eredità e de accattamende de l immobbile a valle d itria jè na ricchezze artisteche e naturale pu territorie de martina franghe e jè pe quiste pure ca jè a meta prengepàle de le turiste da arrecurdà sonde le caratteristece murette a secche le trulle in martenese casedde costruite duranne le periode de civilizzazzione contadine fore da a zone urbane a differenze de quande succede a alberobbelle addò le trulle se iacchiane a u nderne d u paese jndr à l urteme vendennie mbrà u vendesime e u vendunesime sechele l abbusivisme edilizie ave scangellate nu sacche de peculiaritate d u territorie cumme le numerose mulattiere e ave condrebbuite a ìa combromissione d a flore e d a fauna locale seconne le date istat a u decemmre a popolazzione furastiere residente ere de crestiane le nazionalitate maggiormende rappresendate in base a a lore precenduale sus a u totale d a popolazzione residende erane pure ca martina apparteneve a l andiche terra d otranto u dialette martenese jè assaije mbarendate a le dialette d u gruppe barese e se caratterizze respette a le cendre nzeccate de locorotondo e cisternino pa chiusure de le i intervocaliche es martn devende martin jndr à u dialette curdunnese de locorotondo e cistranese de cisternino u dialette tarandine avène parlate soprattutte da le crestiane ca onne emigrate jndr à l anne da tarde le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da a stazione de martina franghe gestite da le ferrovie d u sud est se iacchie sus a linèe bari tarde e jè capolinèe d a linèe pe lecce le autobus de le ferrovie d u sud est garandiscene u collegamende mbrà martina e le cetate d u combrensorie le autobus d a combagnie viaggi e turisme marozzi garandiscene u collegamende pe rome e otre cetate d u cendre itaglie ogne sciurne le autobus d a combagnie marino garandiscene u collegamende pe melane ogne sciurne l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde commissarie prefettizie masce a suggettatede ballone jè l asd martina ca scioche jndr à u cambionate nazionale de serie d apprisse ca avere fallite a suggettate de ballone ste prove a chiane chiane u massime splendore vingenne cambionate da a promozione pugghiese duranne u cambioante de serie c perdìe a possibilità de nghianà in serie b cu n errore sus a rigore de l attaccande giuacchine prisciandaro a suggettate cchiù rappresendative de ballone a jè a lc five martina franghe ca scioche jndr à u cambionate de serie b nazionale sciocane jndr à u cambionate de serie c l a s calcio a martina scioche jndr à u cambionate de c l oriental five a levèlle femminile partecipane a u cambioante reggionale squadre martina calcio a femminile stone five martina e freestyle martina a suggettate de pallacanestre jè a fortitudo basket martina franca ca scioche jndr à u cambionate de serie b dilettande girone d a suggettate de pallavvole maschile de tarde a prisma volley cu u nome de stamplast martina franca ave sciucate jndr à serie a jndr à staggione sciucanne le partite inderne jndr à u palazzette locale palawoytila a cetate tène pure na squadre de pallavvole maschile ca scioche jndr à serie b a pallavolo martina a martina franghe stè pure na sede de na suggettate d arrambicate sportive moving club le tarantole delle murge ca tène in organiche nu sacche de atlete mbortande l a s d moto club martina franghe opere da u e tène mbrà le probbie tesserate atlete cambiune tagliàne de motociclisme jndr à le specialità enduro motorally velocità e motocross marugge in tagliàne maruggio marubium in latino maruggiu in maruggese éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie u cendre javetate se iacchie jndr à n avvallamende natutale a m s l m a cchiù o mene km da u gurfe de tarde a le pide de le murge tarandine jndr à u salènde nord occidendale marugge face pure parte de l aunione de de comune terre d u mare e d u sole fatte jndr à u u territorie d u comune se stenne jndr à penisole salendine nord occidendale pe km e jè quase tutte pianeggiande cu quacche leggere ondulazione le murge tarandine ca raggiungene l altitudine massime de metre otre colle de le murge tarandine jndr à u territorie maruggese sonde u monde furlano m s l m ca se iacchie jndr à vanna nord d u paese a u confine cu le comune de manduria e sava e u monde specchiuddo m s l m ca avène chiamate accussì pa presenze de na specchie sus a cima soje chiste vasce rilieve pruteggene u paese da le vinde fridde de ramundane ca soffiane duranne u nvirne facenne rumanè u clime cchiù mite rispette a otre zone mangane corse d acque a eccezzione de nu torrende piccinne chiamate canale d u curso jndr à contrade castigno a ovest d u paese alimendate da risorgive a levèlle d u suole a coste vagnate da u mar ionio jè quase totta sabbiose cu tratte rocciose jndr à vanna oriendale accumenzanne da a periferie de cambemarine de marugge nzigne a a località monaco mirante e jndr à le località de capoccia sciorcialupi e acquadoce cirenaica jndr à zone occidendale vecine a ste urteme località pò se iacchie a scogliere de monde de l ove ierte m sus a coste a est de cambemarine se iacchiane de le dune ca arrivene mbonde a m de iertezze e sonde site de inderesse comunitarie a costiere d u territorie comunale se stenne pe km u territorie d u comune de marugge jè quase tutte arsiche invece lunghe a coste acchiame u curdone dunale medie oloceniche e quidde greche romane a u nderne a nord d u paese jè presende na gravina piccenne dette canale cupo se tratte de nu canale naturale ca jè sembre senze acque ca anghiennese quanne chiove forte forte devende cause prengepàle de allagaminde a vegetazione cchiù diffuse jè a macchie mediterranèe soprattutte lunghe le zone costiere jndr à le zone nderne ste iacchiane assaije olivete e vignete sonde pure presende le boschette de pine e ulive selvateche sparse mbrà le cambagne cumme jndr à le zone de maviglia de pindini e de sferracavaddere a faune ca se iacchie non ge presende particolaretate putime ngundrà u scarabbèe stercorarie a farfalle bellarghe u biacche u ruspe smeraldine a vipere comune osce a die quase del tutte estinde e u gaggiane longhe a coste u clime d u comune de marugge jè de tipe mediterranèe presende nvirne abbastanza mite e umide purcé le murge tarandine frenane le vinde fridde da u nord le temberature raramende scennene sotte a u zere de notte le estate sonde cavede cu sciurne addò a temberature se spenge nzigne a comungue a zone resulte essere cchiù fresche rispette a le zone nderne pe vie d a vicinanze a u mare ca però renne a zone cchiù umide e afose u vinde ca arrive de cchiù jè u scirocche certe vote associate a na forte umidità a neve jè probbie rare cumme jndr à tutte u versande ioniche d u salènde le date fanne referimende a a stazione meteorologgeche de vurtàgghie u nome marugge jè presende jndr à nu sacche de dialette tagliàne soprattutte chidde meridionale jndr à variande toscane jè marubio jndr à quedda siciliane marrùggiu maneche de zappe jndr à quedda calavrese marruggieddu lapazio jndr à quedde salendine ammarrùggl n erbe da le fogghie de culore vianghe e pure jndr à quedda locale maruggiu n erbe da le probbietà curative a marugge stu nome avenève ausate pe indicà nu particolare tipe de erbe abbondandemende presende jndr à valle addò u paese se iacchie e da questa ha assute u nome stè invece ce dice ca u nome derive da l aunione de mare uggioso viste ca u mare vecine a coste maruggese jè sembre mosse e porte assaije umidità a a zone pò stonne ipotese nuève ca dicene ca u nome avenìe date da le more le quale apprisse l assedie de tarde jndr à u se fermarene jndr à u luèche e u chiamarene marubium o marusium ere u sciugne quanne u presidende d a repubbleche luigge einaudi congedìe a u comune de marugge u decrete relative a l ause d u stemme e d u gonfalone descrizione araldeche d u stemme descrizione araldeche d u gonfalone u territorie avenìe popolate nzigne a preistorie addò se onne acchiate retrovaminde sparse jndr à le contrade de roselle curso cravara cirenaica madonnine commenda spirite sande e mirante jndr à l area de contrade castigno ha state segnalate l esistenze de nu villagge databbile mbrà u v e u iii millennie n c e de nu successive nzediamende greche romane arrevate nzigne a u v vi sechele d c otre retrovaminde se onne avute jndr à le aree de monde de l ovo de monde maciulo e de monde masce presse a massarie grazioli pò l archeologhe peter throckmorton jndr à u scuprìe u relitte de na nave greche jndr à u mare nnande a le contrade capocce e scorcialupi seconne certe leggende u paese vere e probbie de marugge ave state funnate da mario cumbagne de marsia o da crestiane de le marsi ca averane chiamate u nzediamende nuève cumme a capitale lore marruvium a storiografije invece date a funnazione d u paese a le inizie d u medioeve mbrà u ix e u x sechele a date jè però ingerte brà u e u u paese pò avenìe funnate jndr à na posizione scunnute jndre a n avvallamende naturale pe no essere assaije visibbele da u mare e allore pe defenderse da le attacche saracene e avenìe javetate da le superstite de le casale de castigno castigno olivaro san nicolò civitecchia albano e roselle ca avere state destrutte da ste ingursiune u funnatore d u paese ha state gorgolano guvernatore bizzandine sotte a niceforo foca marugge ha state feude apprime d a famigghie cateniano e pò partenne da u anne jndr à u quale ruggere ii aunificò u ducate de pugghie a quidde de calavrie danne vite a u regne de sicilia avere sciute sotte a le de marresio o marrese jndr à stu periode le temblare avèrene na mansione jndr à u feude e grazie a lore avenèrene assucate le terrene paludose atturne a u paese e se sviluppò l attività de estrazione d u sale da le stagne lunghe a coste na testimonianze ca accerte a presenze de le temblare a marugge jè n atte datate a u ottommre appartenende a le reggistre d a cangellerie angioine sciute perdute e pò arrevate a le sciurne nuèstre grazie a a trascrizione d u xix sechele fatte da u storeche napuletane camillo minieri riccio stonne nu sacche de ipotesi ca sckaffane a mansione o jndr a u site d u castelle de osce a die e jndr à u luèche addò osce a die nasce a chiesere d a madonne d u verde ca probbie da u nome de le temblare avere state chiamate chiesere d a madonne d u tembie jndr à u marze le temblare avèrene venute soppresse e le membre lore avenèrene arrestate a marugge le bene lore ca jndr à u frattiembe avèrene state assignate a giuanne caballaro da u giudice pitre porcario de aversa responsabbele d a gestione de le bene de l ordine scuagghiate jndrà terra d otranto jndr à u masce d u avenèrene assignate da papa clemente v a le giuannite o cavaglire de malte u passagge d u feude a le probbietarie nuève avìe luèche sulamende jndr à u jndr à u u paese avenìe infeudate a nu capitane de vendure ottino de caris e apprisse diverse fatte u feude pasò sotte a l amministrazione de giuanne andonie orsini del balzo pringipe de tarde e a a morta soje jndr à u venìe ingamerate a u fische jndr à stu periode le cavaglire de malte avèrene date granne mbulse a u sviluppe cetadine condrebbuenne a a protezione d u paese condre a le pirate turche cu a costruzione d u castelle de le mure de cinde osce a die non ge se ndruchene cchiù e de le torre cvostiere jndr à u stesse anne avenèrene emanate le capitole d a bagliva a le cavaglire de malte se attribbuisce pure a funnazione d a chiesere de san giuanne e quedde d a madonne d u verde u sciugne n ingursione da vanne de le pirate aracene provocò grave danne otre tendative avenèrene respinde quedde avère state l uneca ngursione a marugge pe arrecurdà u fatte se accumenzò a venerà sand andonie festeggiate jndr à recorrenze de l ingursione jndr à seconda metà d u seicinde sotte a u commendatore gregorie carafa u paese accumenzò a spannerse pure fore a le mure e a zona nove avenìe nnomenate borghe o brule jndr à u paese se costruirone case signorile a doje piane e se abbellirene cu le valcune le facciare de abitaziune andiche u febbrare nu terramote violende famose pure cumme a u terramote de nardò pigghiò pure marugge destruggenne u rosone romeneche d a chiesere madre ca pò avenìe recostruite le cavaglire de malte guvernarene marugge initerrottamende da u a u quanne a commende scumbarìe definitivamende apprisse ca avere ggià state soppresse u aguste accussì jndr à u marugge avìe u status de comune libbere cumme jè osce a die picche anne cchiù tarde jndr à u u paese cundave crestiane osce a die ne conde cchiù de pò essere ca ha state fatte da u famose architette raimonde da frangaville a chiesere matrice o chiesere madre dedicate a a natività d a vergine marije avenìe nzippate jndr à u xv sechele jndr à u cendre storeche sus a le reste de na chiesere de epoche bizzandine dedicate a sanda marije de nova ausanne combletamende u carpare locale le fatìe de costruzione parte de le quale avèrene fatte sotte a direzione de frà giambattiste alliata accumenzate jndr à seconda metà d u xv sechele presbiterie e core spicciarene a le inizie d u xvi sechele cu a costruzione d a navate maggiore e de le doje laterale a combletà a chiande basilicale de l edificie d u xvi sechele jè pure a cappelle dedicate a u fonde battesimale jndr à u xvii e xviii sechele avenìe recoperte de stucche seconne u guste de l epoche a quest epoche pò resale pure a cappelle d u ss sacramende mbrà u e u l edificie ha state oggette de na totale opere de restaure pe repurtarle a l origgenarie splendore n otre restaure ha state fatte jndr à l anne novande cu u quale avenìe refatte a pavimendazione inderne a facciate jè articolate jndr à doje ordene une sus s a l otre jndr à vanne superiore se iacchie nu rosone nzippate jndr à le prime restaure d u novecinde a sostituzione de na finestre barocche costruite jndr à u mise a volta soje in sostituzione de n andiche rosone stile romaneche distrutte da u terramote de nardò d u abbrile jndr à vanne de sotte acchiame nu bellissime portale fatte pure jidde cu le prime restaure d u novecinde a sostituzione de nu stile barocche edificate apprisse u crolle sempbre dovute a u terramote d u de quidde romaneche la trabeazione de l ordene inferiore jè decorate cu conghigghie e rosette a u cendre d a facciate se pò ammirà u stemme d a famigghie alliata a testimonianze ca le fatìe avenèrene fatte quanne a guvernà marugge stave stu commendatore u nderne a chiande basilicale ave a navate cendrale cuperte da na volte a botte cinghecendesche mandenute da arche quase a seste acute ca stonne mise sus a culonne cu capitelle riccamende decorate cu cape anemale fiure e fogghie de acante le navate laterale invece presendane volte a crociere settecendesche nzippate apprisse u crolle de le andiche tette a canneto sembre dope u terramote de nardò lunghe a navate laterale sinistre ste n affresche ca resale a u xvi sechele ca face vedè a madonne a le pide d a sanda croce osce a die parzialmende visibbele purcé apprisse u terramote d u le mure laterale d a chiesere facevene vedè signe de cedimende e pe stu fatte avenèrene irrobbustite cu de le arche cecate ca cuprirene parte de l affresche lunghe a navate laterale destre acchiame doje cappelle quedde d u fonde battesimale e quedde s u sandissime sacramende quedde d u fonde battesimale resale a u xvi sechele e ere andicamende dedicate a u rosarie purcé avere statevolute da n omonime confraternite maruggese a u nderne sue presende nu fonde battesimale cinghecendesche e na tele ca raffigure a circoncisione de gesù de matteo bianchi d u xviii sechele a cappelle d u sandissime sacramende avenìe nzippate jndr à u xviii sechele successivamende a u terramote d u presende na volte a cupole e tène nu magnifiche altare in stile barocche leccese e na tele d u xviii sechele de matteo bianchi ca face vedè a presentazione di maria al tempio lunghe a navate laterale destre acchiame pure nu crogefisse de legne cinghecendesche de autore scanusciute lunghe a tutte e doje le navate in origgene erane presende altare commissionate da famigghie nobbele maruggise e manduriane de le quale scuffularene apprisse u terramote d u le restande avenèrene luave cu le prime restaure d u novecinde pe repurtà u tembie a a soje bellezze origgenarie u presbiterie ca nzieme a a tribbune e a a sagrestie sonde a vanne quattrecendesche d a chiesere allore a vanne cchiù andiche jè de forme quadrate e jè supranate da na granne cupole ca spicce cu na landerne esagonale u tambure d a cupole da fore jè de forme ottagonale ma jndre jè circolare u presbiterie jè mbreziosite cu de le tele de matteo bianchi e u frate diego oronzo bianchi mbrà le quale acchiame n annungiazione de matteo bianchi commissionate origgenariamende da a famigghie covelli a tele face vedè a vergine azzettate sus a nu scenucchiatoie a cape vascate e cu u vrazze destre sus a u pitte in segne de devozione jndr à l atte de ricevere l arcangele gabbriele purtatore de l annunge a parte u presbiterie jndr à tribbune jè presende n altare in stile barocche ca resale a u settecinde e sus a l altare jndr à na nicchie jè presende a statue d a vergine cu u piccinne a a chiesere jè nzeccate pure na cripte ipogèe addò jè custodite jndr à n urne de bronze u cuèrpe de san costanzo donate a marugge da u commendatore chigi jndr à u a cripte in passate faceve a funzione de luèche de sepolture d u clere jndr à cripte jè presende pure na cappelle cu a rappresendazione de l apparizione della madonna di lourdes a bernardette l edificie jè u cchiù ierte d u paese e se ndruche bbuène da fore a u cendre javetate a chiesere avenìe fatte costruì fore a le mure atturne a fine d u xv sechele pe volondà de le cavaglire de malte a u cendre d a facciate se iacchie u stemme de l ordene cu a date d u affiangate da chidde de le carafa e de le palmieri a facciate jè delimitate da doje semblice lesene sus a le fianghe scombartite da lesene stonne doje finestre larije le quale in passate davene luce direttamende a l altare cendrale d a chiesere in origgene vecine a chiesere stave nu spedale ca accugghieve malate e pellegrine già in cattive condiziune jndr à u xvii sechele cchiù nnande l edificie devendò nu spedale pe le ferite ca arrevavene da a terra sande e da le infette da malatìe cumme u culere a chiesere osce a die non ge s ause cchiù cumme luèche de culte presende na navate uneche e origgenariamende ereprovviste de tre altare une de le quale non g ha sciute perdute e mò se iacchie jndr à chiesere d a madonne d u tembie o d u verde avenìe achiuse a u culte jndr à u xix sechele a chiesere de sand eligge avenìe nzippate jndr à l urteme decennie d u xvi sechele fore da le mure cetadine da a confraternite mariane d a sandissime annunziate funnate a marugge jndr à u da u missionarie gesuite gabbriele mastrilli affianghe nu picche apprisse avène costruite a chiesere de l annunziate a facciate ca resulte aunite cu quedde d a chiesere de l annunziate presende nu fregge de coronamende cu greche a baulette nu portale a arche revasciate na finestre e le capitelle ionece senze le culonne a u nderne presende na navate uniche aunite a a navate d a chiesere de l annunziate a volte jè lunettate percorse da curdune a mutive floreale a u cendre stonne testine alate de jangele l alte maggiore jè affiangate da doje nicchie cu triglifi e palmette e jè mandenute da de le culonne tortile e decorate cu mutive floreale a chiesere de l annunziate se iacchie affianghe a a chiesere de sand eligge e resale a u xvii sechele da fore se presende cu na facciate a capanne cu portale da u timbane triangolare suvranate da na finestre a u nderne invece presende na navate uniche aunite a a chiesere de sand eligge e se presende assaije simile a quest urteme purcé le eleminde decorative s assomigghiane jè ornate da dodice cape de jangele ca corrisponnene a le dodice vele e jè arricchite da mutive floreale cu a presenze de na torre de na fundane d u sole e d a lune ca rechiamane le litanìe origgenariamende presendave u tette a canne jndr à u avenìe saccheggiate da le saracene e u tette scìe destrutte e avenìe sostituite jndr à u cu une a tegole pò jndr à u avenìe realizzate l altare barocche nuève de petre addò avenìe mise a u cendre a tele de l annungiazione se face resalì a strutture a u xvi sechele quanne u commendatore de marugge ere mattia de capua avenìe costruite da le frate minore osservande ca avèrene l autorizzazzione da papa clemente vii u abbrile e avenìe spicciate jndr à u a strutture combrende na chiesere e nu chiostre nzertate a chiesere avenìe costruite sus a n tra chiesere de epoche precedende d a quale osce a die rumanene sulamende reste de andiche affresche e a forme de l andiche rosone pò murate e jè formate da na navate uniche sus a quale se affacciane ttre cappelle a a sinistre e a a destre inizialmende a chiesere avenìe allariate in profondità e avenèrene nzippate pure l uniche cappelle sus a destre e l urtema cappelle sus a sinistre jndr à cappelle de sinistre avenìe costruite n altare in stile barocche u quale cchiù nnande avenìe frammendate e osce a die le frammende le acchiame sparse jndr à otre vanne d a chiesere cumme u leggie de petre e a segge de petre riservate a u sacerdote cchiù nnande in epoche barocche inoltrate avenèrene nzippate le otre e doje cappelle sus a sinistre le quale presendavane altare in stile barocche leccese a cappelle a destre ospitesce nu semblice altare cu nu crogefisse u chiostre se presende cumme nu quadriporteche articolate jndr à arcate divise da pilastrine ottagonale jè mbreziosite da lunette cu affresche seicendesche certe de le quale reproducene scene de le vite de san frangische d assisi sand andonie da padova san pascale baylon e san bernardine da siena u soffitte jè cu volte a crociere in carpare locale e tufe viangastre a u cendre d u chiostre jè presende nu puzze supranate da culonne ca mandenene na statue de sand andonie cu u piccinne da u ha state sede de noviziate e da u pure scole de sacre eloquenze nzigne a u ha state sede de chiericate u convende avenìe soppresse jndr à u pò avenìe riaperte jndr à u cu na comunitate piccenne e mbonde a le inizie d u novecinde ha state sede de noviziate e scole de teologgie e felosofie cchiù nnande devendò caserme de le carabbinire scole elemendate e osce a die sede d u minucipie pure dette chiesere d a madonne d u verde e annesse a u cimitere comunale da u avenìe probbabbilmende nzippate jndr à u quanne a guvernà a cetadine ere u commendatore paolo affaitati sus a na cappelle preesistende de origgene temblare a facciate però avenìe cangiate a a fine d u uettecinde e jè in stile neoclasseche u nderne a ìnavate uniche presende n altare in petre leccese in stile barocche origgenarie d a chiesere de san giuanne battiste fore le mure addò se iacchie ngastonate na delicate effigge d a vergine cu u piccinne a stesse ca cumbare jndr à le insegne araldiche municipale lunghe a navate jè possibbele ammirà de le reste de affresche ca raffigurescene a vergine e otre sande se penze ca a chiesere ere l andiche fortilizie de le temblare presende a marugge e sta ipotesi jè avanzate da u fatte ca a u nderne d a chiesere jè presende n iscrizione sus a na lapide ca dice sta iscrizione dice ca u commendatore affaitati recostruìe u tembie dedicate a a vergine marije costruite apprime e a d presende apprisse a parole templum seconne certe storece d u medioeve vole ccu dice domini e indichesce na chiesere de l ordine d u tembie le urteme restaure d a chiesere onne state fatte jndr à u avenìe fatte jndr à l anne e jè annesse a a massarie mirante da a quale pigghie u nome se iacchie jndr à contrade omonime picche lundane e facilmende raggiungibbele da a litoranèe salendine ca colleghe cambemarine a san pitre in bevagna presende na facciate semblice e in stile neoclasseche ha state nzippate jndr à u novecinde jndr à u cendre balneare de cambemarine affianghe a u parche comunale none lundane da l ex palazze seminarile sparse pe tutte u territorie d u paese e certe pure jndr à a jidde jndr à u cendre storeche acchiame diverse cappelle votive u castelle de le cavaglire de malte ditte pure palazze de le commendature avenìe nzippate jndr à u pe volondà de le cavaglire de l ordene de malte nguèdde a le mure de cinde d a cetate e jè freggiate da nu granne trittiche cu stemme e arme d u granne maestre de l epoche hugues loubenx de verdalle vesibbele sus a l arche a l ingresse pure u stemme d u commendatore alliata stemme presende pure sus a facciate d a chiesere matrice u castelle se affacce sus chiazze d u popole a chiazze prengepàle de marugge ma l ingresse jè da vie umberte i addò n arche face trasè jndr à u cortile jndr à u quale se iacchie in origgene a cappelle d a madonne d a visitazione u castelle se combone de doje piane e combrende quacche stanze a u prime piane e frandoie e majazzine a u piane terre a torre d u rrelogge avenìe costruite a seguite d a decisione pigghiate u decemmre jndr à u avenèrene aggiunde lapide e nu rilieve pe trasformarle jndr à u monumende a le cadute d a prima uerre mundiale l alterilieve reproduce n elme coronate de laure e nu surdate ferite ca mandenennese cu na stambelle se inghine nnade a u balille uagnone mendre nu pannelle de bronze raffigure na scene de combattimende supranate da na vittorie alate sus a na lapide marmorèe a le quale late sonde vesibbele doje fasce littorie sonde ingise le nome de le cadute jndr à u l amministrazione comunale facìe agigungere n otra lapide pe le nome de le cadute jndr à econda uerre mundiale u cendre storeche dette pure sciangài in dialette locale o terra murate da ca jndr à u medioeve u nuclèe urbane ere achiuse jndr à le mure jè a zone cchiù andiche de marugge se iacchie jndr à u core d u paese e jè costituite da vie strette e storte caratterizzate da andiche valconate decorate rinascimendale de rare bellezze da logge e da andiche palazze nobbiliare pò jndr à u cendre storeche sonde presende apparte le palazze pure quacche monumende d u paese a chiesere madre a torre d u rrelogge e u castelle jndr à u anne jndr à u quale onne state emanate le capitole d a bagliva avenèrene nzippate lunghe a coste tre torre de avvistamende condre a le attacche saracene jndr à u territorie comunale stonne massarie de le quale qaucchedune jè angore in funzione otre onne state abbandunate jndr à l elenghe de sotte ste repurtate mbrà parendesi u nome in dialette locale l elenghe conde le massarie partenne da ovest e arrevanne a est pò jndr à u territorie de marugge ste na forta presenze de trulle li tròdduri in dialette locale stu fatte jè assaije mbortande purcé u nzediamende ca ste aqquà jè seconde sulamende a quidde d a valle d itria pò acchiame n otra strutture lu cannizzàru da u tette fatte cu le canne le vie prengepàle e le chiazze de marugge sonde le vie e le chiazze prengepàle de cambemarine sonde u dialette maruggese jè na variande d u dialette salendine parlate esclusivamende jndr à u comune de marugge e da picche crestiane d a fraziona soje cambemarine le parole de stu dialette apparte ca presendà similitudine a certe parole d a lènga siciliane presendane diverse origgene dovute a le diverse dominaziune d a zone certe parole derivane da u greche runnale tag vaso da notte cantru in maruggese da u greche kantharos otre da l arabe zirre tag recipiente irru in maruggese da l arabe zir otre da a latine scuscetate tag tranquillo cuscitàtu in maruggese da u latine ex cogitatum otre da u frangese pote tag tasca pòscia in maruggese da u frangese poche otre da u spagnole orte tag orto uertu in maruggese da u spagnole huerto otre angore da a lènga normanne accattà tag comprare ccattàri in maruggese da u normanne acater ca in frangese moderne addevende acheter presende somigghianze cu le dialette de le comune nzeccate cumme sava manduria e lizzano ma pure differenze cumme a presenze de le consonande tuèste v e d ca non ge stonne jndr à l otre dialette pò certe verbe cangiane jndr à cognugazione otre vocabbole sonde combletamende diverse le sande protettore de marugge sonde san giuanne battiste e san cristoforo ca avènene festeggiate u e luglie u culte de san giuanne battiste san giuànni cumme protettore de marugge avenìe purtate da le cavaglire de malte jndr à u paese ca da allore u venerò cumme sande protettore u sciugne a variazione d a date d a feste se atteste da u decrete vescovile d u sciugne cu stu documende episcopale se accogghieve infatte a richieste de le maruggise de celebbrà le festività jndr à le sciurne e luglie soprattutte in relazione a u recorde d u mirachele de san giuanne ca sarvò u paese da nu forse e violende temborale u culte de san cristoforo san critòfuru invece nascìe a l inizie d u novecinde e u sande avenìe dichiarate copatrone jndr à u duranne u periode de sta feste andicamende avenève organizzate na fiere osce a feste se face cu na lunghe prugessione ca spicce cu na messe pò avènene appezzecate le luminarie ca illumine le doje vie prengepàle de marugge vie vittorio emanuele e vie malte nzieme a chiazze d u popole e stonne bande ca sonane a madonne d u verde la matònna ti lu verdi in dialette locale jè celebbrate pe na leggende popolare seconde a quale a madonne avere fatte guarì nu sacche de crestiane mbrà le quale nu sacche de piccinne da u favisme ca dave colorite verde a u cuèrpe pe sta caratteristeche ave pigghiate l appellative de madonne d u verde e in passate ere mete de pellegrinagge pure de le crestiane de le paise nzeccate a jedde jè dedicate a cinghecendesche chiesere de sanda marije d u tembie ca comunemende jè chiamate chiesere d a madonne d u verde osce a die sckaffate jndr à u cimitere a feste jè celebbrate u novemmre ma a venerazione a a madonne accumenze ggià a matine d a viscilie quanne certe devote vonne jndr à chiesette dedicate a a madonne e rumanene addà azzettate a pregarle mbonde a u pomerigge stu rite jè ditte ssittàta alla matònna tradotte zettata a a madonne e spicce u pomerigge quanne a statue d a madonne d u verde avène purtate in prugessione nzigne a a chiesere madre u pò a statue d a madonne sembre in prugessione avène repurtate jndr à chiesette e jedde dedicate addò a l arrive stè n esibbizione de gueche d artifice a tradizione popolare vole ca quacche sciurne apprime o apprisse a sta feste accumenze u nverne a marugge otre festività mbortande pa cetadinanze maruggese sonde u venerdìe sande u corpus domini lu còrpusu e jndr à le ricorrenze de le sande cosma e tamiane santu còsumu e san damiànu festeggiate u quinde sciuvedìe apprisse a pasche ste sande avènene celebbrate cu de le prugessiune pe le vie d u paese duranne u periode natalizie se iaprene le presepie organizzate jndr à u cendre storeche e pure a tradizionale gare mbrà le riune chiesere e convende cu le sciuèche d a cuccagne d u tire a a fune d a corse cu le sacche e d a corse cu le biciclette in lentezze organizzate in chiazze d u popole o in chiazze san giuanne apparte a quiste se appizzecane doje granne fanove ditte fuecu ti cristu piccinnu a sere d u decemmre une de fronde a u convende e une de fronde a a chiesere madre ca sonde appizzecate pe l attese d u piccinne gesù e onne u scope de scarfà le crestiane ca stonne in gire pe assistere a le gare le fueche a u mumende de l appizzecamende avènene benedette siccome ca marugge ha stae e ète nu paese soprattutte agricole e pescherecce assaije tradiziune sonde legate a a meteorologgie cumme a denominazione de crata ti san duminicu pe le masse nuvolose ca iessene normalmende verse l arche revolte da gallipoli a lecce ca avessere annungià a piogge jndr à le sciurne a seguì a marugge stonne l istitute combrensive tommaso del bene ca combrende a scole de l infanzie collodi a scole primarie tommaso del bene e a scole secondarie de prime grade petrarca e na sede distaccate de l istitute professionale de state pe le servizie alberghiere e d a ristorazione de leporano prodotte e piatte tipece d a cucine locale sonde jndr à u paese stonne duranne l anne nu sacche de fatte in particolare jndr à u periode d a staggione addò l amministrazione comunale in collabborazione cu a pro loco d u paese e otre associazione culturale organizzescene nu programme de evende jè queste l estate maruggese cu sfilate de mode congerte de candande e sagre culturale mbrà le mise de sciugne e settemmre a manifestazione chciù mbortande jè a strada dei saperi e dei sapori ca se face jndr à u cendre storeche a aguste cu l esposizione e a degustazione de prodotte tipice d a zone furnite da le azxiende locale visite a le monuminde spettacole de giocoliere e congerte de pizziche o de artiste locale n otre avvenimende mbortande jè a notte salentina organizzate a cambemarine na specie de nuttate vianghe addò se esibbiscene artiste locale arrevate a a seconda edizione duranne u periode invernale apparte a l avvenimende d a gara dei rioni duranne a viscilie de natale e tutte u natale maruggese ricche de avvenimende tiatrale e musecale pò se face pure a festa della musica avvenimende musecale cu gruppe locale ca ave luèche jndr à l andica massarie carroni se fanne pure sagre jndr à le sciurnate de san martine novemmre e san costanze scennare a marugge ha state girate u cortometragge il signor h d u reggiste mirko dilorenzo cu alessandro haber l uneca frazione de marugge jè cambemarine ma lunghe a coste stonne otre località balneare ca vonne une rrete a l otre da ovest e da est de cambemarine a ovest acchiame a est acchiame invece a u nderne non ge stonne località javetate ma le cambagne pigghiane nu nome sferracavalli sus a strade mbrà manduria e marugge fiasco d enrico sus a strade pe torricella e sembre jndr à sta zone salete li tumpagni se iacchie sus a strade pe sava e a congezione u pindinem la cravara e castigno sus a strade pe torre ove e sus a quedde pe monacizzo jndr à otre case le toponime derivane da u nome d a massarie cchiù vecine cumme ler fabbriche o le privete certe località ca in passate averene carattere rurale onne state cchiù nnande inglobbate jndr à u cendre javetate cumme a zone dette strascinata o quedde de montoto e quedde de montalto quest urteme se iacchie sus a le murge tarandine a m s l m l economije de marugge se base soprattute de agricolture e turisme jndr à le cambagne coltivate a vignete e ulivete se produce uegghie e a vite cugghiute avène ausate pe producere u primitive de manduria s ha sviluppate pure u turisme balneare ca però sulamende da picche tiembe ha state considerate na vere e probbie risorse d u paese le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde jndr à frazione de cambemarine ste u puèrte turisteche a marugge jè presende l associazione sportive maruggio calcio nate jndr à u jndr à staggione ave sciucate jndr à u cambionate de promozione pugghiese e ha state ripescate in eccellenze mundejase in tagliàne monteiasi muntiasi o muntiase in dialette locale éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde in pugghie a cetate de mundejase nzieme a roccaforzata e villa castidde ha state feudo de le ungaro apprime barune e pò cu carlo crocifisso ungaro nate jndr à u da u barone giuacchine ungaro e da a nobbele napuletane teresa borgia duche èe titele congesse da u re ferdinando iv pe le servigie ierte prestate a a corone se celebbresce in onore d u patrone u sandissime crocefisse jndr à doje occasiune u masce in forme minore se arrecorde l andiche solennità d u retrovamende d a croce pe mane de sand elena festività oramaje soppresse jndr à chisere cattoleche ma remaste a mundejase pe tradizione ultracendenarie a feste d u settemmre esaltazzione d a croce jè celebbrate cu tone assaije cchiù mbortande e solenne parlanne sembre d a recorrenze d u retrovamende d a croce stè affisse na vetrate jndr à navate destre d a chiesere l agricolture offre raccolte abbondande le vignete e le ulive se alternescene a le massarie de cambagne addò assaije vote avenene prodotte bene de l artiggianate alimendare de sta terre se producene vine uegghie e uve da tavole da le anne settande però l avvende d a granne industrie stabbilimende siderurgeche ilva ex italsider ha purtate a nu graduale abbandone de l agricolture osce a die l economije d u paese jè allore quase totte legate a l acciaie e a l indotte sue a partì da le prime anne d u u nascere d u stabbilimende alenia composite jndr à u quale se copstruiscene parte d a garlinghe d u nuève boeing dream liner d a stesse aziende multinazionale americane de seattle ave condrebbuite a diversificà nu picca picche l indirizze economeche e a sviluppà assaije l edilizie cetadine le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuerte cchiù vecine sonde l aropuerte de vurtàgghie jè cchiù vecine a mundejase se arrive attraverse na strade lòocale a doje corsie mondemesola in tagliàne montemesola éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie u comune de mondemesola se iacchie sus a na colline appartenende a a murge tarandìne cchiù o mene a metre sus a u levèlle d u mare confine a nord cu u comune de martina franghe a sud cu le comune de tarde e mundejase a ovest cu u comune de crispiano e a est cu u comune de vurtàgghie da u colle de mondemesola jè possibbele ammirà u gurfe de tarde a vallate da vurtàgghie a san giorgie ioniche e a granna pianure nzigne a pusane leporano tarde villa castidde se penze ca u nome mondemesola pigghie origgene da a stessa posizione topografeche u paese infatte se stenne puggiate sus a u piane d a colline in forme cchiù o mene de ellisse ca a combronde cu le mundagne de rrete vè a configurarse cumme na mensole quinde mensulae da u latine montis mensulae significherebbe mensole d u monde cu u tiembe pò a cause d a progressive differenziazzione de le volgare tagliàne cumme ha successe pe tande vocabbole de derivazione latine u nome s ha trasformate in mondemesola u stemme reporte a sagome de le colle sus a dò s appogge u comune de mondemesola jndr à u comune de mondemesola se ponne vedè nzediaminde rupestre ca resalene a u periode neoliteche pure ce a fondazione cumme casale resale sulamende a u xiii sechele pa situazione de ngertezze dovute a le condroversie mbrà le feudatarie e a le ripetute scorrerie ca purtavane le javetande a refuggiarse jndr à vicine vurtàgghie non ge avìe nu vere e probbie sviluppe urbanisteche e demografeche accumenzanne da u dojecinde avenìe infatte feudate a diverse signure e avere state oggette de divisiune e condese appartenìe mbrà le tande a le famigghie carducci chyurlia e saraceno ca ve costruirene na dimore ricca ricche jndr à u uettecinde cu l abbolizione d u feudalesime avìe nu gruèsse sviluppe agricole e artiggianale jndr à u corse d u novecinde se arricchì de fabbriche piccenne specializzate soprattutte jndr à fabbricazione de laterizie e pigghiò benefice mbortande da a produzione de uegghie uve da tavole e vine preggiate jndr à anne sessande u sviluppe sue e a strutture sociale avèrene na granne trasformazione pe colpe d a nascite d a granne industrie siderurgeche de tarde e da l espanzione urbane d u capeluèche de provinge jndr à l urteme decennie d u novecinde ave dovute affrundà le effette d a crisi de l imbonende sisteme industriale d u capeluèche facenne sembre cchiù ricorse a le capacitate mbrenditoriale locale jndr à u settore manifatturiere e jndr à quidde agricole jndr à u xx sechele mondemesola ave avute crestiane ande fasciste ca onne state mise jndr à le elenghe de le oppositure d u reggime e ui lore nome stave jndr à u casellarie politeche cendrale chiste sonde mondemesola nasce a picche metre da a famose gravine na depressione jndr à u calcare tufacèe ca porta nzigne a tarde u cendre storeche sue pure cu quacche differenze tène jndr à u probbie sene elemende reconducibbele a a casisteche generale de le cendre storece de otre pajesere strutturalmende e urbanistecamende se scanze da le cendre storece de le otre cetadine purcé jdde pare essere state prevendivamende disegnate sus a carte in quande ubbidisce a logiche urbanisteche progettuale moderne jndr à lore mbostazione sciumetreche u palazze marchesale costituisce u node prengepàle da u quale partene le vie prengepàle viale de le rimembraze e vie rome da nu late achiuse da u purtone de san gennare vie reggine margherite e vie vittorio emanuele da l otre late achiuse da u purtone de san frangische da paola u disegne urbanisteche de mondemesola pigghie a configuraziona soje definitive cu u marchese andrea saraceno junior u quale facenne scettà nderre le abitaziune cchiù sckefuse ccreò le vie cetadine e chazze de osce a die u tipe de abitaziune ca recorrene jndr à u cendre storeche de mondemesola se reface a nu mode de javetà fondamendalmende agricole se tratte de abituaziune ca se svilupparene osce a dire sulamende jndr à na minima parte a piane terre cu u scandenate sotte a lore ca servive pu recovere de le bestie osce a die ste scandenate avènene ausate cumme candine addò avènene stipate uegghie vine e otre cose le edificie cchiù mbortande d u cendre storeche sonde u palazze marchesale u palazze pomari a chiesere de san michele arcangele a chiesere d a vergine d u ss rosarie a chiesere de sanda marije d a croce le porte urbiche a torre d u rrelogge e u municipie parlanne d a sede municipale abbesogne aggiungere ca queste ere andicamende a sede d u convende de le sacramendine pò ave ospitate a scole elemendare e sulamende apprisse a sistemazione de quest urteme jndr à l edifice de osce a die e de amicis ha devendate sede d u comune fore d a borgate prengepàle sckaffate jndr à nu paesagge collinare fatte de vegetazzione spondanèe e de ulive vite e arvule sonde presende na serie de massarie ca resalene a u m carevalutescene sciurne dope sciurne le tradiziune agricole e d a cucine de l endroterre tarandine degne de segnalazione jè a collezzione spada andiche struminde musecale ca riunisce struminde musecale de diverse provenienze e tipologgije a arche fiate legne a collezzione pure ca jè private jè visitabbele sus a prenotazione piatte tipeche d u paese sonde le fave battute cu le stuzzaridde de pane accumbagnate da verdure e ortagge crude o cucinate jndr à le mode cchiù varie peperusse marangiane scarcioppole e cicorie a perfezione de stu piatte avène raggiunde cu nu file de uegghie terre tarandine dop e de uegghie terre d otranto dop pure le piatte d a tradizione gastronomeche tarandine so tipece cu nu poste d onore pe le lattegine muzzarelle e provole tipece de le massarie d a zone e pa frutte uve fiche fiche d indie doce tipece sonde chidde natalizie cu paste de amennele le cchiù tipeche carteddàte sannacchiùdere e pettole chidde de pasche cumme le scarcedde e le taralle a u scileppe eppure le zeppole pa feste de san gesèppe le vine tipeche sonde doc d a zone onne nate a mondemesola jndr à prima sumàne d aguste se face a fiere mercate d u saracene e a sagre de le fave e cicorie quest urteme resulte essere n occasione mberdibbele pe assaggià u tipeche piatte d u tarandine fatte da fave secche fatte a purè cu verdure tipeche d a zone cumme a cicorie otre manifestaziune sonde a sagre d a pasta e baccalà i decade de decemmre e a sagre de le pettole ii decade de decemmre addò jè possibbele assaggià doje piatte tipece d u periode natalizie le doje confraternite releggiose d a madonne d u ss rosarie e de san michele arcangele organizzane rispettivamende a feste patronale in onore d a madonne d u ss rosarie e ottommre e a feste de le sandissime midece cosma e tamiane e de san michele arcangele e settemmre otra manifestazione assaije sendute da u punde de viste releggiose jè a prugessione de le mistere fatte jndr à nuttate d u venerdìe sande a mondemesola se face u tradizionale gran festival de le mustazze addò sfilane sus a u palche personagge cu le mustazze ca se sfidane a colpe de virtuosisme jndr à l accongiature de le mustazze lore e de le barbe lore a manifestazione ave origgene jndr à u da l idèe d u dottore carbonara veterinarie d u comune de mondemesola ca jndr à l aguste de quidde anne scìe a passà le ferie sue a postiglione jndr à provinge de salerno facennese crescere le mustazze facennele vedè quanne turnò a le combaesane sue a ce le diceve ca non ge stavebbuène respunneve ca u giudizie avera essere unicamende de le femmene da aqquà l idèe de organizzà na sfilate de crestiane cu le mustazze giudicate da na giurie de sole femmene u conduttore ca tenìe a battesime a manifestazione ere pippo baudo le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta faceve servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter quanne funzionave le aeropuerte cchiù vecine sonde mondeparane in tagliàne monteparano in dialette locale muntiparanu éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie u comune se iacchie jndr à vanne sud oriendale d a provinge de tarde u cendre javetate nasce leggermende in alture a cchiù o mene m s l m e face parte d u monde o serre de sand elia o monde doro une de le collinette de le murge tarandine a cchiù o mene km da u litorale salendine se iacchie a km da tarde a mondeparane se onne tracce de nzediaminde accumenzanne da u periode preistoreche in località massarie barbuzzi onne state acchiate nu sacche de curtidde litice in selce ca resalene a u periode paleoliteche non ge se onne invece jndr à stu mumende testimonianze ca reguardane u periode messapeche quinde se pò penzà ca non ge stave nisciune aqquà ma è strane purcé a quacche chilometre tarde e otre cetadine averene state ggià popolate da le messape u castelle d ayala valva se iacchie vecine a chiazza prengepàle d u paese chiazze castelle a quacche metre d a chiazze se pò osservà u monumende a le cadute dedicate a a memorie de le surdate muèrte duranne a prima uerre mundiale ma ogne novemmre anniversarie d a fine d a granne uerre duranne a solenne celebbrazione le superstite d a seconda uerra mundiale onne assaije vote partecipate testimonianne a lore esperienze belliche pò jndr à le zone periferiche e rurale angore osce a die sonde presende le tipece murette a secche sembre presende jndr à subreggione salendine pure ca l agricolture non g è cchiù a prengepàle risorse d u comune de mondeparane rumane n elemende mbortande assaije jndr à l economije d u paese a coltivazione prengepàle jè quedde de le uve da vine da a quale se face u vine primitive u turisme jè prevalendemende estive e legate a le attivitate balneare d a costa ioniche ca non g è lundane le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta faceve servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter quanne funzionave le aeropuerte cchiù vecine sonde motele in tagliàne mottola éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie se iacchie sus a na colline m s l m jè ppure comunemende chiamate a spie d u ionie o de le pugghie stu nome l ha state date pa posizione sciugrafeche strateggeche infatte da certe punde d a cetate jè possibbele ndrucà tutte u panorame d u gurfe de tarde motele se iacchie jndr à vanne sud d a murge nasce sus a na colline de m s l m nguèdde a u mare ionio u territorie sue parte da m s l m de altezze minime e spicce mbonde a m s l m de altezza massime u territorie comunale confine a nord cu noci a nord ovest cu gioia d u colle a nord est cu alberobbelle e martina franghe a ovest cu castellaneta e a sud est cu mazzafre a sud cu palasciane e palascianidde a superficia soje jè de km ca signifeche ca u comune stè a u poste d a classifeche de le comune tagliàne cu a cchiù granne estenzione territoriale u territorie de motele jè caratterizzate da a presenze de gravine de vosche de pine o de quercie e pure de zone cu macchie mediterranèe spondanèe a distanze vecine da u mare cchiù o mene km da u ionio tène u clime cavede pure ca a cetate se iacchie sus a colline a temberature medie jè atturne a le c jndr à u periode invernale pe pò passà a jndr à quidde estive cu minime termice jndr à le nuttate invernale ca scennene pure sotte a le e cu massime de jndr à le pomerigge de aguste jndr à tabbelle de sotte avènene repurtate le valore medie ca se reggistrane jndr à l arche ioniche tarandine d u quale pure u territorie de motele ne face parte a colline de motele ave ndrucate u territorie sue e l agglomerate urbane inderessarse de frequandaziune umane costande accumenzanne da a preistorie cumme ave demostrate l acchiamende jndr à u de nu ropostiglie de bronze ca risalivane a l età d u firre a presenze umane sus a colline duranne u i millennie n c se ave da na collezzione de bronze osce a die stipate jndr à u musèe nazionale de tarde recuperate jndr à u duranne u scave de le fondamende de palazze d onghia osce a die mbrà vie mazzini e vie d acquisto avenìe distrutte jndr à u pe colpe d u malgoverne d u cangelliere tarandine muarcaldo pe l età medievale a prima fonde scritte appartene a le prime decennie de l xi sechele e face riferimende a fondazione d u castellum de motele da vanne d u catapane basilio boioannes in funzione strateggeche militare andisaracene duranne a dominazione normanne resulte già sede vescovile e rumane nzigne a u quanne avenìe soppresse pe effette d u congordate nuève mbrà pio vii e ferdinando i de borbone e aggregate a castellaneta pò s acchiò sotte a dominazione sveve angioine e aragonese jndr à u cu atte rogate da u notare giuanne jangele durante de napule u feude de motele avenìe vennute a frangische caracciolo vii duche de martine a a quale casate rumanìe sottomesse mbonde a le legge eversive de le feude d u cu a restaurazione motele seguì le vicende probbie d u risorgimende nazionale suffrìe l azione eversive d u brigandagge e partecipò a u processe de riorganizzazzione politeche sociale pu proficue raggiungimende de na nova fisionomije amministrative economeche e culturale motele tenève nu stemme ggià da u medioeve e già da u ere signate sus a porte prengepàle d a cetate stu simbole avenìe ausate mbonde a u nu terramote forte forte arrevate jndr à nuttate d u scennare facìe scuffulà totte a strutture d a porta granne e u mannò in rovine u stemme rappresende na torre cu doje acidde gnure appollaiate in posizione frondale sus a merlature a torre simbolegge a fortezze e l origgene andichissime de motele invece l acidde volene ccu significhescene prosperità e furtune da u u stemme avène ausate da u comune cumme suggelle de le uffice u gonfalone d u municipie u reporte mbrà u russe e u vianghe de le bande sue a u cendre sotte na corone marchesale u diritte de fà ause d u stemme de osce a die ha state recanusciute a u comune de motele cu decrete d u cape d u guverne prime ministre segretarie de state in date marze a descrizione repurtate jndr à u stesse decrete jè a seguende verse a fine d u i millennie soprattutte sotte u dominie bizzandine grazie a l influenze de le culte oriendale jndr à u territorie de motele e jndr àle zone atturne le releggiuse ausavane lassà le vestite e dedicarse a a preghiere u releggiose normalmende se dedicave a u culte jndr à monastere rurale piccinne funnanne comunitate monastiche piccenne o solitamende jndr à certe grotte scavate pure a màne a nude u fatte ca ste forme nuève de culte se spannevane e de le monestere piccinne se avìe soprattutte a dominazione normanne cu l appogge d a chiesere cattoleche le cambagne pugghiese mbrà le quale quedde motolese afrondare na ricattolicizzazzione pe no lassà tracce de le culte e de le nfluenze d a chiesere bizzandine ca cchiù nnande a nu scisme se devedìe da a chiesere cattoleche nonostande a cacciate da le terre pugghiese jndr à u territorie de motele e jndr à le chiesere rupestre jè fortissime l influenze architettoneche de bisanzie jndr à nu mode particolare jndr à u culte de le immaggine sacre a u nderne de le cripte ste immaggine rappresendavane generalmende le sande fortunatamende motele stipe angore nu belle numere de ste cripte o temblie de culte mbrà le cripte cchiù mbortande arrecurdame chidde de jndr à ste cripte angore osce a die stonne stipate nu sbuènne de affresche releggiose u cendre storeche nasce jndr à u core d a cetate a particolarità soje jè quedde de essere fatte prengepàlmende da case appettate de vianghe u cendre storeche rappresende une de le luèche cchiù belle e cchiù mbortande da u punde de viste turisteche apparte a nu sbuènne de vie se ponne acchiaà chiazze piccenne jndr à le tiembe anfiche luèche de ngondre pe le crestiane d u poste a cchiù famose de ste chiazze jè larje san necole a chiazze pigghie u nome da l andichissime convende de san necole nzippate jndr à prima colonizzazzione bizzandine otre chiazze piccene sò quedde de larje chiesere madre ca nzigne a le anne trende ospitave na granne cisterne da a quale angore osce a die se pò ndrucà u perimetre origgenale e larije mater domini otra caratteristeche piccenne d u cendre storeche motolese jè u suggestive e storeche arche fanelli n arche ca se iacchie jndr à stradine ca se chiame uguale e resale a u xv sechele ca face comunicà doje isolate d u cendre jndr à u cendre storeche spicciane se iacchiane quattre chiesere a chiesere d a mmaculate congezione a chiesere d u carmele a chiesere d u rosarie e a chiesere matrice de epoche d u dojecinde ca face vedè nu mbiande spettacolare a ttre navate fore a u borghe andiche ma sembre jndr à u cendre d u paese se iacchie a chiazza prengepàle chiamate chiazze xx settemmre e u palazze municipale costruite jndr à u cu facciate in stile neoclasseche a pavimendazione jè fatte da uette mosaice ottagonale ca fanne vedè avveneminde storece o leggendarie d a cetate jndr à lò estate d u studie archeologgece reportane a a luce reste de grosse mure greche ca resalene a l età ellenisteche iv sechele n c chiste rappresendane u cchiù andiche e illustre monumende urbane motolese a murature tipicamende greche ere formate da doje cortine de blocche de carpare belle squadrate lunghe cchiù o mene metre e ierte cchiù o mene cendimentre e chiandate cu attenzione a secche u scope prengepàle de le mure ere quidde de difennere a cetate da le nvasore ca arrevavane a a colline le mure rivestivane pe cchiù o mene metre totte l acropoli motolese e recendemende le urteme indagginee archeologgeche stonne a demostrane ca n alture accussì mbortande strateggicamende ere ggià javetate jndr à prima metà d u seconde millennie n c da popolazziune de culture protoappennineche e avere state ggià attivamende frequendate sie jndr à l età d u bronze ca jndr à quedde d u firre u territorie de motele jè ricche assaije de gravine e de lame disposte prengepàlmende a sud d u cendre javetate mbrà le prengepàle gravine stonne chidde d a forcelle de san biagge de càpe gavito e de petrusce securamende quest urteme jè a cchiù belle e a cchiù granne de tutte l arche ioniche se iacchie a sud est d u cendre javetate andicamende jedde ha date repare a le vilità locale mbonde a l xi xii sechele a gravine offre nu spettacole granne assaije grazie a a quandità de grotte totte scavate a màne e quase totte comunicande mbrà lore pure ce mise une sopra e l otre cumme ce sonde tanda edifice jndr à gravine sonde presende pure chiesere rupestre ricche de graffite jndr à l urteme anne a le margine d a gravine onne state acchiate pure nu sbuènne de tracce de nzediaminde medievale a lame de petrusce jè longhe cchiù de km e vè da le pendice de motele mbonde a palasciane cu a l inderne cchiù de dojecinde grotte abitaziune chiesere chiaute medievale cullegate mbrà de lore da scalinate e sendiere duranne a seconda uerre mondiale le grotte d u villagge rupestre de petrusce onne state ausate cumme ripare da le surdate pulacche a gravine de petrusce jè percorse da nu jume piccinne ca jndr à l urteme anne s ha quase assucate a cause d a siccità ma ca condinue angore osce a scorrere pure grazie a l acque ca derive da u mbiande idriche de depurazione d a cetate u territorie de motele jè particolarmende caratterizzate da a presenze de zone voschive sò presende nfatte vosche pe cchiù o mene ettare u d a superficie comunale urteme stuèzze d a granne foreste che mbonde a fine d u uettecinde recoprive granne parte d a pugghie e d a vicine basilicata u comune presende jndr à le vosche sue almene quattre tipe de querce u leccie quercus ilex a roverelle quercus pubescens willd a spinose quercus coccifera o calliprinos webb e u fragne quercus trojana webb une de le querce cchiù rare presende jndr à l itaglie mbrà le prengepàle vosche stonne chidde de sand andonie quidde de lama cupe e quidde de burgensatiche u vosche de sand andonie de probbietà d u comune nasce sus a dodice collinette ierte mbrà le e le m s l m se iacchie jndr à vanne nord est d a cetate jidde se stenne pe cchiù o mene ettare e jè nu vosche prevalendemende de querce de fragne mbrà a faune d uvosche ste da segnalà a presenze de le cinghiale pure ce u numere lore jndr à l urteme anne s ha avasciate soprattutte pe colpe d a cacce u vosche de lama cupe a nord d a cetate se iacchie jndr à zone de dolcemorse nasce sus a nu soprassuole de cchiù o mene m s l m pure stu vosche jè prevalendemende de querce ma ste pure da segnalà a presenze de l acere minore u vosche de burgensatiche nasce sus a n altepiane ca se iacchie a cchiù o mene m s l m pure jidde jè nu vosche prevalendemende de fragne ma a caratteristeca prengepàle soje jè a notevole presenze de orchidee selvatiche a macchie mediterranèe jè presende in granne parte d u territorie de motele soprattutte jndr à zone de le grotte e de le gravine a macchie mediterranèe se presende sotte forme de boscaglie arbustive ca duranne l arche de l anne non ge perde maje a tanda veggetaziona soje e u culore caratteristeche particolare jè u paesagge ca se manifeste duranne a primavere quanne u territorie se ienghie de nu sbuènne de orchidee selvatiche mbortande pure a presenze d u rosmarine ca caratterizze u paesagge pure cu u profume sue a stime d a popolazzione motolese de le sechele passate jè possibbele da u xvi sechele quanne avenèrene istituite le reggistre cedularii a motele risiedene catedine furastire pare a u d a popolazzione residende le nazionalità cchiù rappresendate sonde assaije mbortande sonde lemanifestaziune releggiose legate a a sumàna sande quedde d u sciuvedìe sande cu a caratteristeche adorazione de le sepolcre da vanne de le paranze ca percorrene ngappucciate e a scazate le vie d a cetate e quedde de le prugessiune d u venerdìe sande e d u sabbate sande assaije suggestive jè a prugessione de le mistere tradiziunale statue ca raffigurane le scene d a passione de cristo ca se fanne a matine d u sabbate sande a cure d a confraternite d u carmine de motele a releggione cchiù pratecate a motele jè quedde cattoliche u comune appartene a a diocesi de castellaneta e ha state in passate sede de diocesi motele jè nu paese angore legate a le probbie tradiziune e devoziune releggiose sus a tutte quedde de san tommase backet a u quale avène dedicate na manifestazione tiatrale ca ne arecorde u martirie otra releggione professate a motele jè u protestandesime a comunitate evangeliche battiste je attestate da u invece quedde pendecostale jè cchiù recende tutte e doje onne state dotate de edificie probbie de culte se iacchie pure na sale d u regne d a congregazione de le testimune de geova e na chiesere avventisteche le istitute de struzione de motele ngludene quattre scole de l infanzie doje de le quale pubbleche e e otre e doje parificate doje primeria e une secondarie de prime grade articolate jndr à doje strutture ste pure cumme sede u licèe scendifeche albert einstein e l istitute tecniche professionale pe le servizie suggiale m lentini cu le indirizze chimiche biologgeche grafeche pubblicitarie e servizie suggiale a motele iesse u periodiche motvula e ste pure a sede de radio farfalla a cucine motolese sende assaije d a posizione sciugrafeche bbone e ave accussì putute benificià de le nfluenze culinarie de totte le provinge pugghise le piatte storece de stu paese sonde le minestre de legume cotte jndr à tielle de terracotte chiamate pignate le fafe cotte fresche cumme a zuppe o seccate e pò cotte pe fa assè nu purè da leccarse le mustazze da accumbagnà cu verdure selvatiche stu piatte jndr à u dialette locale se chiame ffe e fògghie in tar fafe e fògghie o ngrapite u purè de fafe avène pure accumbagnare da alie e peperusse frisciute u piatte tipeche dumenecale jè u suche de carne fatte cu le braciole fettine de carne ca avènene condite cu agghie petrusine furmagge e a seconde de le guste pepe o peperongine pò avènene arruvugghiate e achiuse cu nu spiedine de firre de cavadde o de ciucce ausate pò pe condì le chianghiaredde n otre formate tipeche de paste sò le cavatidde nzieme a le chianghiaredde lore avènene fatte a mane cu nu mbaste de farine de semole e acque tiepide a realizzazzione de sta paste avène cu l aiute de nu curtidde le chianghiaredde o le cavatidde se ponne pure condì cu u cavole e u pane grattate frisciute jndr à l uegghie d alie mùgnele e meddìchele o cu le cchiù famose cime de rape nzapurite da nu soffritte de uegghie peperongine e alice salate jndr à u periode de natale e de pasche sò presende assaije piatte tipece a natale pe esempie avènene preparate li scartagghite in tar le carteddate strisce fine fine de nu mbaste a l uegghie ca avènene pò arruvugghiate e frisciute pò avènene nzaporite cu miele a le mille fiure cu u stesse mbaste avènene fatte de le palline ca avènene frisciute pure lore e condite chiamate purcdde in tar sanacchiudere otre doce tipece d u natale sò le biscotte chiamate bastune de s gesèppe e le pettole cu u zucchere jndr à stu periode se ponne gustà pure le focaccine fritte sus a le quale avène spalmate na ricotte fermendate chiamate ricotta forte le doce tipece d a pasche sò le taradde cuperte da na glasse fatte de zucchere e sucche de limone lu sceléppe in tar u scileppe a focaccie tipiche motolese jè quedde farcite cu porre in dialetto locale spunzle ca avène preparate jndr à determinate periode de l anne so presende tre gruppe de museche folcloristeche motl la fnodd iscritte a a federazione tagliàne tradiziune popolare il canzoniere mottolese tar u canzoniere motolese associate a a f a f it federazione associaziune folkloriche tagliàne ca cu le lore spettacole e le lore ricerche musecale mandenene vive a storie locale attraverse a presendazione de le figure tipeche e de le personagge d a culture contadine le mode de dicere e naturalmende u dialette motolese e le terraròss ca jndr à u luglie onne ricevute a nomene de gruppe folcloristeche ufficiale d a provinge de tarde san basilio jè na frazione de motele punde strateggeche pe le scambie commerciale mbrà u versante ioniche e u versande adriatiche e mbrà l ierta murge e u salènde aqquà nasce a zone industriale de motele ma è mbortande pure pu settore agro zootecniche de rilieve jè pure a voscosità d a zone se iacchie u vosche de dolcemorso comboste soprattutte da querce de le specie differende de querce pugghise se iacchiane jndr à stu vosche certe massarie ca fanne parte d u comune de motele sonde mbortande assaije jè u settore agro alimendare ca pò appuggiarse sus a na bbona produzione agricole ulive uve da tavole e da vine agrume ortagge a reperibbilità de ottime prodotte alimendare aunite a na tradizione culinarie cendenarie fanne d u settore d a ristorazione mbrà le cchiù mbortande e fiorende de l economije cetadine a quiste vè pure aunite nu recende sviluppe de le servizie ricettive ca stonne e rilangiane u turisme assaije sviluppate sò l artiggianate e u settore commerciale mendre jè in piene sviluppe u settore ndustriale d u quale a produzione de infisse in legne lamellare jè u motore acchiane nfatte sede jndr à u territorie comunale nu sacche de imbrese leader jndr à u settore a levèlle nazionale nfatte uteriore pregge a u sviluppe economeche d a cetate jè date da a nova zone industriale nate jndr à frazione de san basilio addò acchiane sede nu sacche de industrie de diverse settore cumme ecologgie meccaneche tessile distillazzione lavorazione d u legne granne distribbuzzione etc a zone industriale se iacchie jndr à na zone strateggeche a sole metre da u svingole autostradale de motele castellaneta pò se iacchie a mene de km da a s s ca colleghe bare a tarde otra potenzialità jè date da a facile percorrenze pe raggiungere sie u puèrte commerciale de tarde ca l aeropuèrte de bare palese le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da motele non ge ave de na stazione ferroviarie jnr à u paese a stazione cchiù vecine ca se chiame palasciane motele se iacchie a quacche km d a cetate le staziune ferroviarie cchiù vecine de na certa mbortanze sonde gioia d u colle bare lundane cchiù o mene km e tarde lundane cchiù o mene km l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde motele jè sede d a comunitate mundane d a murgia tarandine ca combrenne comune d a provinge de tarde da u scennare però a comunitate mundane ha cessate de esiste pe pò essere riaperte u aguste apprisse a na sendenze d a corte costituzionale sus a nu recorse d a reggione veneto ca ave annullate a legge finanziarie ca ne avere decreate u scioglimende motele osce a die trase jndr à le comune ca fanne parte d u parche de le gravine motele face parte d u gruppe de azione locale g a l luèche d u mito na suggettate consortile a responsabbilità limitate ca promuove u sviluppe de le comune d u versande occidendale d a provinge de tarde mbrà le suggettate cchiù mbortande jndr à u panorame sportive motolese stonne palascianidde jndr à u tagliáne palagianello jndr à u dialette palascianiddese pulscianìdd o poloscianìdde éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie palascianidde nasce a m s l m viste l estenzione de km u comune resulte u cchiù piccinne d a zone occidendale d a provinge de tarde u territorie comunale confine cu chidde de palasciane motele e castellaneta e jèsuddevise jndr à uette contrade serre pizzute parche d u casale parche de stalla conghe sacraminde titolate conocchiedde e difesedde a sud d u javetate sus a strade ca porte a u mare nasce a frazione de mondedore ca conde cchiù o mene crestiàne u clime de palascianidde cumme pu reste de l arche ioniche tarandine jè tipicamende mediterranèe cu nvirne mite e staggiune assaije cavede certe vote pure torride pe azione de le vinde cavede de scirocche le temberature medie in inverne reggistrane valore de c eccezzionalmende cu minime negative e nevicate jndr à staggione se onne temberature medie quase sembre cchiù de c cu punde ca supranescene e non picche vote le c apprime de l aggregaziona soje a palasciane arrevate a le inizie d u xix sechele palascianidde in virtù de le prammateche de ferrante i d aragone assute jndr à seconda metà d u quattrecinde godeve de autonomije amministrative cumme università ne ere prove a nglusione jndr à l elenghe de università tenute a pajaminde de grane pe fuèche pu mandenimende de le combagnie de le cavallare ca condrollavane u litorale le quale in case de necessità davane l allarme a le caporale de le torre e fuscevane a avvisà le crestiàne de le zone direttamende minacciate pe palascianidde a torre de riferimende ere torre late angore osce a die esistende a cape d a magnifiche università de palascianidde cumme scritte jndr à n andiche documende ere u sinnache affiangate da tre coelette u sciurne aguste u sinnache in careche convocave a mezze de banne le cetadine jndr à chiesere parrocchiale san pitre apostole ca ète de probbietà comunale pe andiche possesse l uneche de l epoche addò l università d a stessa terre jè solite riunirse pe trattà le affare pubblece pe dà corse a le operaziune preliminare de le eleziune ca se facevane u sciurne successive cu le legge eversive d a feudalità d u otre ca le feude avenèrene abbolite le esile strutture amministrative de le università comune u regne de napule avenìe allore ripartite jndr à tridece provinge nzippate pò a quatturdece suddivise jndr à destritte e circondarie pò pe semblificà l amministrazione de le cendre piccinne se penzò a possibbilità de aggregà a le comune vecine chidde cu popolazzione nferiore a le crestiàne jndr à stu mode palascianidde perdìe l autonomije amministrative nzigne a quidde mumende assicurate da l università e devendò frazione de palasciane l uneche d u settore occidendale d a sottintendenze de tarde recevìe allore scarse attenzione da vanne de le amministrature disinderessate a le esiggenze d a popolazzione palascianiddese pure ca ne amministravane le profitte de le vosche e de le pascole e ogne otra entrate jndr à stu periode se avìe a palasciane u rafforzamende d u cete de le accussìditte vicile e de le possidende quase sembre possessore illeggittime de le terre civiche jndr à otre termine de quedda borghesie piccenne rurale le quale famigghie percorrevane strade sie jndr à l ambite de le attività economeche sie jndr à l ambite de le careche pubbleche mbrà a fine d u xix e l inzie d u xx sechele u prime malcontende pu state de abbandone d a frazione alimendò a volondà de le palascianeddise de staccarse da u comune de palasciane pe attaccarse a u comune de motele o costituirse in comune autonome pure cu tutte le richieste de annessione a motele promosse da u notabbele palascianeddese ca rappresendave a frazione in consiglie comunale u ngazzamende d a proposte de distacche avenìe cchiù vote scettate sulamende pe iniziative de davide lenge ex seminariste e pò scrivane origgenarie de ginosa ca le palascianeddise pigghiarene u lore inderesse verse a cose pubbleche e costituirene a leghe de le contadine e a cooperative de consume apprisse assaije rinvie jndr à sedute d u ottommre u consiglie comunale de palasciane mettìe a l ordine d u sciurne e approvò a richieste de le eletture de palascianidde pa costituzione d a frazione in comune autonome l autonomije comunale avenìe congesse cu a legge d u sciugne n a forme de osce a die d u stemme avenìe decise u aguste cu delibberazione d u consiglie comunale n cu a quale avenìe recanusciute e adottate successivamende cu decrete ministeriale d u settemmre trascritte jndr à u libbre araldeche de le ente morale a u volume i paggene u sciurne settemmre u comune de palascianidde avìe l autorizzazzione a farne ause jndr à quidde decrete u stemme jè descritte u motte recite medicina dei ca corrisponne a l ebbraiche raph el rafaele ca vo ccu dicere medicine de ddie oppure die risane oppure die guarisce ve riferite a l arcangele san rafaele pò essere a l epoche patrone de palascianidde seconne le regole araldiche a figure d u stemme de palascianidde appartene a chidde accussìditte naturale nfatte stonne rappresendate a mucche e u vitelle faune e u prate flore invece sembre seconne le regole araldiche u colore azzurre rappresende u firmamende e l oceane e esprime amore e gelosie l argende nvece rappresende a luce e l arie mbrà le eleminde certe arrecordane nu gendilizie palavius donde palavanum nome assaije note jndr à l onomasteche romane se ave pure menzione de ste pajesere ggià jndr à u medioeve ierte non ge pò scappà a congordanze interpretative d u coco d u coltella palavianus e d u putignani rus palagi palagi anus sus a l origgene rurale de le casale e de le pajesere d u salènde e nate successivamende d a diffusione d u latifonde duranne u periode romane le quale nome onne radice gendilizie patrizie o leggionarie seguite da u suffisse anus infine purcé se penze a dà na connotazione rurale a u nome palasciane non ge abbesogne dimendicà ca jidde otre a essere picce lundane da tarde avenìe dominate da le bizzandine nzigne a l epoche normanne pe stu fatte non ge stè da escludere n ascendenze greche ca putesse resultà da l aunìone de le parole palaios vicchie e nomos pascole palascianidde jè storecamende legate assaije a u fenomene d a civiltà rupestre u cendre urbane de osce a die nfatte nasce immediatamende nguèdde a a gravine omonime difese naturale d u nzediamende sus a le quale spalte s ha sviluppate jndr à l epoche medievale nu comblesse e articolate villagge rupestre forme insediative pe nu sacche de sechele comblemendare e none subbalterne a u cendre u villagge rupestre se sviluppe in particolare sus a u spalte orindale d a gravine immediatamende sotte a u castelle a quale costruzione accumenzò jndr à u xvi sechele da a famigghie de le domini robberte e spicciate sotte a le caracciolo sendiere e scalinate permettene angore osce a die de attraversà almene parzialmende u villagge rupestre cmboste de decine de grotte scavate sus a cchiù piane le stanze rupestre jndr à vanne ierte d u spalte avenèvene ausate nzigne a quacche decennie fà e osce a die sò oggette de inderessande forme de recupere da vanne de l amministrazione comunale e de le private u villagge rupestre jè arricchite da a presenze jndr à u nderne sue de nu sbuènne de chiesere rupestre certe de le quale mandènene angore osce a die tracce de le affresche origgenarie jndr à vanne ierte d a gravine se iacchiane le chiesere rupestre de san girolamo u nderne de forme a trapezie jè divise jndr à doje aule jndr à parete de funne se iaprene cinghe nicchie cu quedde cendrale assaije profonne e cu doje altare jndr à chidde mise a le estremità a configurà na sorte de sanduarie rumanene tracce de affresche databbele a u xiv e a u xv sechele e nu sacche de scriziune e sinopie de affresche probbabbilmende maje purtate a termine e de sand andrea compromesse da l aperture de na cave de tufe ca ave distrutte u nzediamende vecine e alterate le caratteristeche architettoneche d a chiesere ca resale a u periode ierte medievale allariate in età bizzandine e cchiù vote rumaneggiate jndr à u corse de le sechele u nderne se articole jndr à ttre ambiende successive u nartece l aule e u bema jndr à cripte rumanene tracce de certe affresche appartenende a periode storece diverse combrese mbrà u xii e a fine d u xvi sechele cchiù vasce stonne le chiesere de san necole ca se iacchie a sud d u javetate resale a u periode ierte medievale e pe tutte u periode medievale pigghiò a funzione de cappelle funerarie private de n imbortande famigghie locale jndr à une de le chiaute acchiate a u nderne sue ha state acchiate nu tesorette de monete veneziane d u xv sechele nderessande le affresche angore presende a u nderne sue mbrà le quale une deesis cchiù o mene d u xii xiii sechele jndr à nicchie de l abside de le sande eremite a chiesere de dimenziune piccenne jè datate a u xi sechele e presende u nderne a trapezie semblice assaije probbie nderessande le affresche stipate ca sonde d u xii sechele mbreziosite da le presenze de certe scriziune dedicatorie e a chiesere anonime a chiesere osce a die senze affresche jè une de le cchiù andiche presende jndr à u territorie de palascianidde pure ca ha state assaije vote rumaneggiate jndr à l anne pe essere adibbite a ause agricole u nderne se caratterizze pa presenze de nu sbuènne de nicchie de grannenèzze diverse affiangate lunghe le parete laterale a destre d u ngresse se iacchie na stanze probbabbilmende destinate a le funziune de battezze sus a u spalte occidendale de fronde a u cendre storeche se iacchiane invece a chiesere de sanda lucie de probbabbile mbiande ierte medievale e allariate jndr à u x sechele da u ngresse mise lateralmende se tràse jndre semblice assaije probbie e articolate jndr à doje vanne da n arche granne a tutte seste suy semipilastre nderessande u sbuènne de scriziune graffite sus a le parete d a chiesere mendre rumanene avveramende picche tracce de le affresche origgenarie e u comblesse de iazzo rivolta cu a chiesere anonime a chiesere resale probbabbilemende a l xi sechele ma cumme assaije otre resulte allariate jndr à n epoche successive e riadattate pò cumme ricovere pe le bestie e maiazzine jndr à u spiazze de nnande onne state acchiate doje chiaute pe arrevà a l andica chiesere dedicate a a madonne de le grazie abbesogne cammenà pe via andiche sanduarie ca accumenze a l alteze d u castelle feudale pe spiccià apprisse nu tracciate ndrutelate de cchiù o mene metre nnande a a cappelle cumme normalmende avène chiamate da le palascianeddise origgenariamende avera essere sulamende nu sendiere cu purtave a a cappelle a a cripte de s girolamo e a serrapizzute accumenzanne da u xix sechele u sendiere ere ggià strade aspettanne ca u consiglie comunale de palasciane jndr à sedute ordinarie autunnale d u retenìe de parlà sus a convezienze de na strade jndr à u javetate de palascianidde dette d a madonne de le grazie sta strade ave na longa storie de fatte franose causate da nfiltraziune de acque de piogge danne se avèrene verificate jndr à notte mbrà u decemmre e u decemmre quanne na frane nderessò a strade pe na lunghezze de cchiù o mene metre avenèrene allore fatte scacà diverse famigghie da u a u a strade non g ere chciù percorribbele probbie purcé condinuavane le frane osce a die da sta strade se pò passà arrete nzeccate nzeccate cu vie andiche sanduarie jè a storie d a chiesere d a madonne de le grazie cioé d a cappelle le prime documinde d u seicinde ca parlane d a chiesere andiche a presendane ggià aperte a u culte ma stonne citte sus a le origgene sue l esistenze de sta chiesere non g è documendate da testimonianze scritte apprime d u xvii sechele ne parle pa prima vote pe quanne resulte da le documinde conzultate mbonde a osce mons luigge della quadra vescove de motele jndr à soje relatio ad limina d u ottommre da a quale mbarame mbrà l otre ca a chiesere de sanda marije de le grazie tenève nu patrimonie de mbrà pecore e capre e u reddite sue pe colpe d u predecessore scìe perdute da u mumende ca u gregge avenìe nu picche vennute e nu picche accise jndr à l apprezze d a terre de palascianidde scritte u settemmre u reggie ngegnere luise nauclerio face sapè ca jndr à sta cappelle se celebbrane certe messe a sumàne e monsignore de motele ave elette pe arbitrie sue nu cappellanne pa celebbrazione de ste messe quale se paje a trasute ca ditte monsignore riceve da le anemale pecorine e caprine ca pascolane jndr à u territorie sue ca tène a mazzafre da u documende se ave in mode esplicite ca a cappelle ha state scavate jndr à u tufe mbrà u xv e u xvi sehcele tenute cunde ca le domini roberti cu certezze onne state feudatarie de palascianidde da a seconda metà d u quattrecinde nu documende stipate jndr à l archivije capitolare de castellaneta reporte a notizie d a visite fatte a u sanduarie de s marije de le grazie da monsignor lepore u quale scrive de avere acchiate tutte in perfette ordine u sanduarie ben conservate e angore mete de pellegrinagge nu fatte calamitose culpì l andiche luèche de culte jndr à u a notizie avène reportate da marche lupo u quale scrive sulamende nu stuèzze d a cripte s avere salvate da le conseguenze d u terramote l aghion d a primitive chiesere rupestre cu l altare maggiore l uneche sus a u quale stave n affresche ca raffigurave a madonne cu u piccinne a le late de l altare otre e doje dipinde une de le quale datate certamende raffigurande s andonie forse pa presenze de frate viste ca jndr à l apprezze d u jè reourtate ca cumme amme viste l andiche luèche de culte mise a l estreme periferie d u paese sus a u borde d u burrone ngastonate ce accussì se pò dicere jndr à nu paesagge veramende suggestive cu notevole tracce de nzediaminde rupestre ere fatte de doje cuèrpe l une in murature e l otre scavate jndr à nu banghe de rocce de tufe u cuèrpe de nnanze in murature de conge de tufe avenìe costruite verse a fine d u xix sechele purcé jndr à u terramote avvenute jndr à l aguste l urte de na frane distaccate da l altopiane sfunnò a volte d u sanduarie a pronde recostruzione d a facciate e a dotazione apparte quedde esistemde de na cambane ca purtave a date d u stonne a demostrà u forte attaccamende d a comunitate de palascianidde a u monumende andiche cendre none sulamende d a feste patronale celebbrate ogne lunedìe de pasche ma de le recorrenze mariane de ogne anne a chiesere stesse pò ere sede d a confraternite omonime ca s avere costituite jndr à seconna metà d u xviii sechele e recanusciute cu sovrane sanzione approvate cu decrete d u masce da ferdinande iv de borbone nu cendre quinde none sulamende de carattere releggiose ma jndr à nu certe sienze simbole e condinuazione de quidde nzediamende rupestre da u quale ave avute origgene a magnifiche università de palascianidde osce a die comune de palascianidde ottandasette anne apprisse a quidde terramote a chiesere angore na vote avenìe culpite da nu fatte calamitose a nuttate d u decemmre a cappelle accussì nnomenate da le fedele scuffulò pe l azione d a piogge particolarmende forte e violende ca s avere scettate sus a palascianidde pe tutte a sciurnate cangellanne l andiche sanduarie ca jndr à u tiembe avere state luèche elette da la palascianeddise pu culte mariane sede d a confraternite de marije ss de le grazie luèche de brucaminde mbrà u xvii sechele e le inizie d u xix u castelle nasce sus a u punde cchiù ierte d u paese in posizione strateggeche pe condrollà u territorie atturne da quedde altezze se pò osservà u territorie a grade nzigne a le mundagne d a sila calavrie esiste nu rapporte de condinuità mbrà le case scavate jndr à gravine e u castelle a quale costruzione accumenzate probbabbilmende jndr à prima metà d u xvi sechele a opere d a famigghie domini roberti pa difese d u casale de palascianidde spicciate ma non combletamende jndr à u xviii sechele sotte a u dominie de le caracciolo u castelle ca presende na piande qudrangolare bella grosse cu nu granne cortile cendrale munite de quattre torrione a le angole de fore tène tutte le caratteristeche strutturale difensive de le fortilizie d u xvi sechele l ingresse de osce a die d u castelle se iacchie sus a u late sud invece origgenariamende s acchiave a ovest e ve se traseve ausanne nu ponde levatoie ca ha state sostituite da nu ponde in murature a doje arche jndr à u piane inferiore se iacchiane le majazzine e le stalle invece jndr à quidde superiore se iacchiane le locale ca avenèvene ausate da abitazione d u feudatarie in corrispondenze d u ngresse a u termine d a scalinate ca porte a u piane superiore se iacchie nu salone larie pe riunione de rappresendanze cu volte a vele mandenute da arche absidale sus a quale stè appettate u stemme gentilizie jndr à na stanze a u piane terre ste na botole ca porte a nu passagge segrete ca iesse jndr à gravine de palascianidde u castelle sus a vanne ierte jè merlate tutte atturne cu a presenze de nu sacche de feritoie jndr à u u vecchie ngresse avenìe achiuse pe ricevarne na cappelle in onore d a vergine de le sette dulure proggettate da l architette gabriele califano sus a commissione d u conde andonie stella caracciolo a cappelle ha state date cu ause perpetue da u conde caracciolo a a confraternite d a ddulurate le caratteristeche probbie d u fortilizie costruite cioè seconne le canone difensive affermatese duranne u regne de carlo v se rescondrane jndr à u castelle de palascianidde angore nu stemme jè murate a u cendre d a volte d u stesse scalone apprisse u le caracciolo marchise de sanderame e cervinara le quale avèrene accattate u feude de palascianidde da a famigghie de ribera condinuarene le fatìe de combletamende ca non g avenèrene spicciate purcé a torre ca se iacchie a nord ovest jè angore osce a die ingombiute a chiesere piccenne jndr à quale se stipe na statue de preggevole fatutre de màne scanusciute de criste muèrte tène na strutture a rettangole e se sveluppe a na sola navate de metre de lunghezze e metre de larghezze l uneche altare in marme policrome se iacchie jndr à l abside semicircolare recavate nvadenne u cortile nderne d u castelle a u nderne sus a porte d ingresse a l altezze de l ammezzate ha state recavate na tribbune jndr à quale se tràse ausanne na scale ca scenne da u prime piane a tribbune probbabbilmende dave a possibilità a le serve viste ca a scale iesse jndr à cucine de partecipà a le rite releggiose jè tradizione andiche ca da sta chiesere u venerdìe sande ave inizie a prugessione de le mistere apprisse u cangiamende jndr à facciate sud d u castelle avenìe recavate u ngresse sus a u quale ha state murate u stemme de le caracciolo megghie rocco stella caracciolo u castelle ca da u face parte d u patrimonie d u comune de palascianidde pe averle accattate ha state javetate da u conde andonie rocco stella nate caracciolo de sanderame nzigne a u anne d a morta soje u fortilizie osce a die jè inderessate da fatìe de restrutturazione e consolidamende comungue ce se face nu combronde mbrà a descrizione d u castelle fatte jndr à u e cumme ste osce a die abbesogne dicere ca jidde stipe le linee sevre de na residenze de cambagne e jndr à u stesse tiembe nu fortilizie ca ninde dè a leziosaggine o barocchisme sò presende ttre scole materne doje scole elemendare na scola medie e l istitute professionale pe le servizie commerciale e turistece l economije palascaniddese jè basate sus a l agricolture cu probbietarie terriere e manodopere de vrazzante agricole le prengepàle produziune sonde quedde de agrume mbortande e apprezzate le clemendine d u gurfe de tarde e le marange e l oliviculture le varietà de alie coltivate pa maggior parte jndr à u territorie comunale sò u leccine a coratine a ogliarole e a frandoie da le quale se produce l uegghie terre tarandine le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da le collegaminde ferroviarie sò assicurate cu tarde e bare l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde l associazione sportive palascianidde funnate jndr à u ave avute resultate de rilieve jndr à l ambite d u ballone dilettandisteche reggionale avenne conguistate nu sacche de trofèe coppe itaglie reggionale a coppe pugghie a supercoppe pugghie coppe discipline e fatte na staggione jndr à u cambionate de eccellenze osce a die scioche jndr à u cambionate de terze categorije u stadie comunale avène spesse vote ausate da a squadre d u tarde pe le allenaminde d a sumane a squadre locale de pallavvole femminile scioche jndr à le cambionate dilettandistece giovanni d auria carmelo luprano angelo sponsale palagianello e il brigantaggio tipolitografia policarpo castellaneta palasciane tagliáne palagiano pala scen o pola scen in dialette palascianese éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie jè chiamate pure cetate de le clemendine pe le agrume sue u comune de palasciane face parte osce a die d u gruppe de azione locale gal le luèche d u mito e da u trase mbrà le comune ca fanne parte d u parche de le gravine joniche luènghe tutte u litorale joniche tarandine stè n arèe prutette a riserve naturale stornara cchiù canusciute cumme a pineta de l appia jndr à l abbrile u poete salvatore quasimodo guardanne mbacce palasciane e le paesagge sue jndr à nu mode particolare pine de lenne decìe u comune joniche de palasciane presende jndr à l aspette morfologgeche sue nu sacche de lame le lame se idendificane cumme senghe carsiche larie e profonne vie de jume naturale certe lame se stipane angore jndr à nu state vegetative bbuène otre lame onne state bonificate e cu a riforme agrarie e osce a die se ponne ndrucà distese de agrumete le lame da sembre onne servite pe fà passà le acque e none pe nzippà case e terrene accussì u settemmre pe vie de l alluvione assaije de chiste onne subbite nu sacche de danne assaije case onne scuffulate e assaije arvule scettate nderre le lame palascianise sonde a a foce stè a torre late ca avenève ausate cumme avvistamende de le nave pirate palasciane ha state sembre considerate na cetadine cu na collocazione sciugrafeche strateggeche purcé se iacchie a l inizie d a chiene penetrazione verse l arèe urbane d u capeluèche e a u crocevie de smistamende de le direttrice stradale verse a basilicata calavrie e u nord itaglie probbie cumme sviluppe storeche de l andiche presenze romane d a vie appia tande da rumanè coinvolte jndr à tutte quidde ca capetave atturne avaste arrecurdà le scorrerie de le pirate saracene ca avèrena pe forze attraverà u territorie palascianese cumme avere capetate duranne a distruzione de motele jndr à u jndr à n otra occasione a cetate subbìe l assedie de de comiticchia ca vuleve conguistà tarde pe nome d u mberatore ottone iii pe no parlà de le passagge de nu sbuènne de esercite cumme quidde longobbarde greche bizzandine e romane ca pe conguistà diverse territorie nzeccate erane obbligate a passà da palasciane jndr à u seconne na cronistorie apprisse l assedie a bare de nu certe royca quiste scìe verse a fortezze de palasciane espugnannele e retirannese sus a u colle de motele probbabbilemdne u toponime de vie de mure pò essere ca se riferisce a stu fatte cundate jndr à stu documende u territorie de palasciane appartene a nu pole de nzediamende rupestre jndr à zone occidendale ca confine cu le comune de mazzafre e motele e chiesere rupestre jndr à palasciane stè a chiesere rupestre sanda marije de lenne jndr à sta zone atturne a l anne avera essere assaije forte a produzione de sale purcé nzigne a trende saline d u jume late avenèrene rialate a n abbazzie bizzandine angore oasce a die passanne da a s s se pò ndrucà nguedde a u jume late vecine vecine a u vosche romanazzi e d u vosche de marziotta l arèe nnomenate saline de late jndr à u palasciane avere state nfeudate da vanne de robberte u guiscarde e cchiù nnande jndr à u le terre palascianise avenèrene accattate da le casamassima jndr à u palasciane se iacchie sotte a le giordano ca u vennerene a ugo bilotta e cchiù nnande jndr à u a marije catarine valois cu a quale accumenze nu periode travagghiate pe colpe de certe ngazzaminde baronale cu raimondelle orsini d u balzo palasciane se acchiò sckaffate jndr à u pringipate de tarde nzieme a mazzafre motele nardò e otranto in successione passò a u figghie andonije d u balzo orsini e a cetate devendò nfeudate a u barone gabbriele capitignano pe pò passà a le napuletane protonobilissimo se ave notizie nfatte ca u settemmre giacome faccipecora utile signore de palasciane e stefane domini roberti utile signore de palascianidde sottoscriverene nu congordate sus a fide de le anemale jndr à le territorie de le doje cassale giacome protonobilissimo canusciute cumme faccipecora devendò consigliere e ppò traditore de andonije d u balzo orsini pe stu fatte avenìe premiate da ferrante i cu l investiture d u feude de palasciane u feude passò a le lubelli e a le minutola nzigne a u cu le caracciolo le probbietà passarene da le carmignano e subbette apprisse a le pappacoda e pò a le de marco jndr à u mbonde a le pringipe cicinelli de cursi na diramazione d a famigghie caracciolo ca ve rumanerene nzigne a le anne d u uettecinde e pò dovettere affrondà le condroversie ca avenèvane da le legge condre a soppressione feudale jndr à u frattiembe palasciane devendò comune jndr à u cu u prime sinnache frangische paolo calò a l epoche a cetadine apparteneve a terre de otranto une de le dudece circoscriziune sotte u regne de napule e sule jndr à u quanne devendò capeluèche tarde passò da a provinge de lecce a quedde joniche de tarde a palasciane pe mutive demografece art d a legge n avenìe nzeccate palascianidde ca apprime tenève autonomije amministrative cumme universitas apprisse a longa battagghie separatiste cu a legge n palascianidde turnò a essere comune autonome intande l epoche feudale non g avere terminate e bbona parte d a probbietà passò a a famigghie palomba e pò a l urteme pringipe de palsciane gugliemo romanazzi carducci mbonde a quanne jndrà u avenìe eseguite a riforme fondiarie le palascianise onne sembre vissute le mumende de storie politeche e suggiale jndr à speranze de fà valè le valore lore e le lore diritte jndr à u avenèrene scorporate gruèsse stuèzze de terrene de l urteme feudatarie u pringipe romanazzi e avenìe divise pe chidde famigghie numerose e povere d u paese accumenzò accussì n epoca nove ca non g ere fatte de povertà ma accumenzò na crescite economeche e culturale le crestiane accumenzavane a chiandà jndr à le probbie terrene agrumete e vignete ca onne state a furtune de le probbietarie e a preziosità de nu territorie ca ha date granne vandagge pa qualitate d u terrene palasciane infatte ha state sembre na cetate cu na granne vocazione agricole jndr à l urteme decennie ave ndrucate pure nu sviluppe piccinne jndr à vanna nord d a cetate e a costruzione de osce a die de mbrenditure d a cetate aunite jndr à u consorzie città imprese pe le cetadine de palasciane a date jè memorie de nu disastre inaspettate a matine d u settemmre u ciele careche de nuvole accumenzò a mannà acque a mundone a le a cetate stave ggià bloccate pa piogge forte forte abbesogne dicere ca palasciane acchiannese jndr à na conghe dè occasiune a allagaminde veloce veloce verse le l acque traseve jndr à le cvase de le palascianise accumenzanne a allagà tutte nzigne a arrevà u metre d acque jndr à le case a piane terre anghienne scantinate jndr à cchiù vanne d a cetate a le a piogge spicciò lassanne palasciane sotte a na mundagne de gfanghe e acque arrevarene le crestiane d u genie civile e le soccorse militare cu l aiute de elicottere purcé stavane crestiane in pericole vecine a palasciane murèrene doje crestiane e nu disperse a chiesere matrice de palasciane iesse jndr à na chiande topografeche d u territorie jndr à u ca resale a u xviii sechele presende na facciate semblice opere de transizione da u barocche a u neoclasseche a facciate se presende fatte verticalmende da coppie de lesene cu semblice capitelle e signate orizzondalmende da doje cornice marcapiane achiude a facciate nu fastigge arquate cu pinnacole laterale a u nderne a na navate na tele de l annungiazione de autore scanusciute d u xviii sechele tele a uegghie madonne de le miracole attribbuite a dumineche carella sembre jndr à u xviii sechele a tele crugefissione mbrà le anime purgande d a prima metà d u xix sechele attribbuite a giuacchine toma u core lignèe e nu splendide organe pure settecendesche e na preggevole statue lignèe ca raffiguresce san frangische vestute da covenduale d a prima metà d u xvi sechele ca apparteneve a u covende soprress de sanda marije d a nova da picche tiembe onne state restaurate le statue de san rocco ca resale a u nu crugefisse d u xvi sechele e u criste abbevesciute mise sus a l altare barocche sus a sinistre d a navate jndr à stessa chiesere sus a destre stè l altare dedicate a u sande patrone san rocco sus a u quale stè mise a nicchie ca custodisce a venerate immaggine d u sande sus a nicchie n epigrafe dice et eris in peste patronus jndr à peste ha essere u protettore pe tradizione andiche le solenne festeggiaminde in onore de san rocco se facene u sàbate a dumenche e u lunedìe successive a u aguste solennità liturgeche d u sande a sere d u sabate se face a prugessione d a cavalcate ca dè inizie a le festeggiaminde cu a sfilate de cavaddere bardate belle probbie e mundate da piccinne vestute cumme a u sante pellegrine a chiesere d a mmaculate jè securamende a cchiù andiche d u paese e nasce a picche passe da a chiesere matrice consacrate jndrà u avenìe sconsacrate a le inizie d u xix sechele e avenìe gestite da l ordine frangescane mbonde a u anne d a soprressione de le convende da vanne de le borbonece a chiesere se sviluppò seconne le canone frangescane de le quale però ha rumaste tracce sulamende d u chiostre e d a chiande d aula uneche d a chiesere le convenduale le avèrene date u titole de sanda marije d a nove avenìe consacrate n otra vote jndr à u e cu l occasione avenèrene fatte le restrutturaziune ma pure certe danne a le decoraziune d u rosone avenìe scuasciate pure u cambanile ca stave sus a u presbiterie se presende cu na semblice facciate ingendilite da nu rosone osce a die non ge stè jndr à condiziune bbuène a u nderne ste stipate na tele d a mmaculate d a prime metà d u xviii sechele e na statue de legne jndr à condiziune pessime d a seconda metà d u xvii sechele ca raffiguresce san caitane attribuite a l ischitane caitane patalano pe nu picche tiembe a chiesere d a mmaculate de osce a die ca avere state pure convende ospitò u frangescane san gesèppe da copertino a chiesere de san necole jè a parrocchie cchiù nove naxce all inizie jndr à nu luèche de culte cu nu salone piccine in viale chiatone osce a die na puteje elettriche pò jndr à u jndr à u salone affianghe a a chiesere de osce a die jndr à l anne successive nasce accussìe a chiesere de san necole a cchiù grannepurcé tène cchiù de poste azzettate duranne le celebbrazziune jedde se presende in stile romaneche semblice a l esterne stonne ttre mosaice ca raffigurescene da sinistre u ngondre de marije cu elisabbette a u cendre a sacra famigghie a destre u battezze de gesù sus a vanna ierte ste nu rosone granne ca raffiguresce limmaggine d u sande necole de bare a u nderne sue stè nu granne mosaiche de gesù e de l attane cu a scritte d u vangele de giuanne ije sò a vite a verità e a vie jedde se nnomene a prima vote jndr à u presente a u nderne tracce de affresche ca na vote averena recuprirle nderamende se note jndr à nicchie absidale na madonne cu piccinne in stile bizzandine ruvenate assaije probbie ca u dalena affianghe cumme tipe iconografeche a a platytera u site ha state pigghiate in considerazione da u fai fondo pe l ambiende tagliàne jndr à u proggette le luèche d u core u sanduarie d a madonne d a stelle ha state costruite recendemende in sostituzione de n otra chiesere riedificate e benedette jndr à u u sanduarie se iacchie a km fore da u paese jndr à cambagne aperte apprisse de jedde se penze ca ne stave n otre primtive ma non ge se onne notizie precise u sanduarie jè semblice assaije non ge presende arriccheminde artistece stè nu rosone semblice assaije e quacche quadre appettate da n artiste palascianese u cendre storeche de palasciane jè fatte da doje riune a terre ca combrenne le vie pagano le mura rome chiazze vittorio veneto e vie de gasperi u seconde rione jè u convende delòimitate da le vie carmignano sforza mafalda petrarca duca d aosta xx settemmre pure ca assaije palazze signorile onne state scettate nderre recostruite o restrutturate le segne d a lore origgene jè angore presende jndr à memorie de le crestiane cchiù vicchie mbrà l otre u palazze baronale dette castelle ca se iacchie jndr à zone cendrale d a cetate jndr à lepresse d u municipie se presende cu forme quadrangolare in stile baroche pugghiese mise sus a fondaziune assaije andiche u palazze sannella ca resale a u xvii sechele e presede angore quacche particolare architettoneche neorinascimendale picche lundane da a chiesere d a mmaculate se ndruche l andiche palazze d a cangellerie na vote sede d u decurionate e scenne nnande da a chiesere d a mmaculate sus a corse lenne stonne case ca appartenevane a le prime anne d u novecinde sus a stessa vie l ex caserme de le carabbinire osce a die adibite a auditorium comunale ca resale a a fine d u decendrate rispette a stu prime nuclèe acchiame le palzze de le famigghie carano in vie de le mille dei toria in vie trende d u scrittore attane giuanne marije sforza u territorie ave rilevate na capillare presenze de ville rustiche de età romane e pre romane ca testimoniescene a fertilità d u suole in epoche andiche luèche de soste sus a u tracciate d a vie appia statio ad canales cadìe jndr à u ierte medioeve pe l impaludimende d a pianure ripigghio a vivere pienamende cumme cendre demiche a a fine d u medioeve nu sacche de rinveneminde de necropoli cu chiaute correde funerarie graste ceramiche e dipinde d u iv iii sechele n c a strutture ca resale a u i sechele n c stipe le reste de nu recinde in opus reticolatum ca presende ttre ingresse doje a le virtece d u late nord e une cchiù strette a u cendre d u late sud quacche cendinaie de metre cchiù a ovest se pò ndrucà scunnute da vignete na cisterna coeve ca probbabbbilmende traseve jndr à pars rustica d a ville u site ha state pigghiate in considerazione da u fai fondo pe l ambiende tagliàne jndr à u progette le luèche d u core jndr à cetate de palasciane lunghe corse lenne stè nu frandoje d u addò se note angore a granne rote de petra vive ca macine l uegghie cu le attacche pe le cavaddere ca servivane a fà girà a rote de petre sus a n asse de legne ce no se penze a a meccanizzazzione de osce a die ca ste jndr à lavorazione de tipe industriale a moliture de l uegghie se faceve jndr à chidde tiembe probbie cumme a osce a die u site ha state pigghiate in considerazione da u fai fondo pe l ambiende tagliàne jndr à u progette le luèche d u core nu sacche de necropoli e chiaute onne state acchiate jndr à diverse contrade le cchiù mbortande sonde chiaute a fosse scavate jndr à u tufe cu quacche frammende de petre tenere naistros ca stave sus a sepolture e oggette da correde mbrà le quale n uspecchie de bronze monile de argille dorate fibule de bronze e cerameche apule jndr à lame de lenne a l altezze d u ponde stè nu nzediamende medievale piccine addò onne state acchiate chiaute correde e manufatte de argille d u v sechele n c mbonde a le prime anne settande stave na torre cu le saline pò scettate nderre purcé fatiscente jndr à le cambagne de sta contrade le scave onne purtate a recanoscere sus a u lieve rialze de cozzo marziotta nu cendre preistoreche fortificate jndr à l età d u firre cu n inzediamende capannicole necropoli e quacche arredamende funebre vase e struminde pò a sorgende jndr à l anne cchiù andiche avere state ò uneca fonde de a quale le palascianise putevane pigghià l acqua potabile u megalite acchiate a le inizie de l anne affianghe a na cisterne galle romane ca seconde certe studiuse sconnerebbe quedde d a cripte de san marche a torre resale a u e ha state fatte costruì da carlo v nzieme a tutte le otre torre de avvistamende pe le attacche e sacchegge ca avenèvane da u màre jndr à tutte l arèe meridionale pigghie u nome da l omonime jume addò jè mise e servive a difendere u territorie d a conga d ore assaije cercate mbrà le coltivaziune e massarie a torre late se iacchie in località pineta d a marine a metre da a coste e a metre s l m jndr à u comune de castellaneta ngastonate jndr à riserve naturale stornara a l altezze d u km ferroviarie d a ferrovie joneche tarde metaponto se conde ca jndr à le tiembe andiche le cambagne de palasciane avèrene state invase da l acque pe colpe de n alluvione catastrofeche jndr à quidde mumende jndr à zone se acchiavane doje sore chiamate lenne e stelle a seconde riuscìe a attraversà a lame aiutate da nu contadine e lenne ta tenève paure rumanìe sole pensanne ca avesse perse a sore annegata stelle rumanìe in attese de lenne e stanghe pigghiò suènne sognanne a madonne quanne l alluvione spicciò u vescove e le autorità rumanerene a vocche aperte da u cunde de stelle ca cercò e avìe ca jndr à quidde poste avenesse nzeppate na cappelle dedicate a a madonne d a stelle pe arrecurdà a sore le fedele vulerene costruì pure n otra cappelle nditolate a a madonne de lenne a palasciane s ha sviluppate n intense tradizione releggiose popolare de granne fede atturne a a madonne d a stelle a ottommre avène festeggiate sta feste assaije scenografeche ma vive pure releggiosamende jndr à seconda sumàne d u mese a prima matine d u sabate a le avène celebbrate a messe e purtate l immaggine de marije da u paese a u sanduarie in cambagne accumbagnate da na banda chiamate lu fisc arule le fisckarule na bande de museca vasce ca se face accumbagnà da na gran casse piatte rullante e nu ottavine a l arrive in cambagne pò accumenze u pellegrinagge pe tutte u matine de le fedele l afflusse ccchiù forte accumenze jndr à u pomerigge quanne stè l assute d a paste a famose tagghiarin a paste jè fatte da le tripoline e cucinate cu salse e tande peperongine jndr à calderone de acciaie a tradizione vole ca a paste se distribbuisce nnande a u sagrate d u sanduarie e ca avène mangiate jndr à spatole d u fiche d india e pe furcine nu ramoscelle de ulive ca ne assume le forme sue a paste andicamende avenève purtate da u luèche addò se cucinave sus a nu carrette d u tiembe osce a die chidde carrette onne perse u lore poste a favore de le tratture cu le rimorchie a sponde ierte purcé a cose cchiù suggestive jè l assalte de le crestiane pa distribbuzione d a paste màrze affianghe a chiesere d a mmaculate ste a bibblioteca nove e auditorium comunale addò apprime stave a ex cserme dele carabbinire ca resalive a na costruzione d a fine d u uettecinde nditolate a l editore pugghiese vito laterza u tiatre comunale de palasciane nasce sus a na vecchie strutture ca ospitave u macelle osce a die riqualificate e adibbite a tiatre nditolate a l illustre giaunne paolo ii prennene u nome e cognome d u pondefice tiatre karol wojtyla jidde però non g ave dimenziune tale da putè ospità granne evende purcé tène na capienza massime de poste azzettate u proggette the factory urbanlab nasce da u proggette reggionale bollende spirite u quale ha date a possibilità de trasformà n ex edifice scolastiche in disuse a labboratorie urbane e nu luèche de aggregazione e espressione giovanile promuove a conoscenze a ccreatività e a sperimendazione de forme nove e coesione suggiale u novemmre ha state mbrà le poche urbanlab d a reggione pugghie a essere presende a a fiere de le museche d u mediterranèe u medimex jndr à fiere d u levante de bare in dirette cu cime de radioweb u proggette d a case de le culture nasce sus a l ex arèe d u vecchie asile de le sore d a congreghe de andonia marije verna m de le quale m de pinete jndr à case de le culture stè nu cendre diurne pe disabbile le uffice de le servizie suggiale l aule consiliare d u comune nditolate a norberto bobbio e l ex bibblioteche devendate osce a die nu cendre polivalende pe vicchie e nu cambe pe le bocce onne sede a palasciane doje scole de l infanzie doje scole primarie une secondarie de prime grade e pò l istitute tecniche commercisle e pe sceometre giuanne marije sforza e l istitute tecniche pu turisme frangische mario pagano jndr à u masce a palsciane onne state girate parte de le scene d u film u paese de le spose nfelice titolo origgenale il paese delle spose infelici dirette da u reggiste pippo mezzapesa in congorse a a mostre d u cinema de rome d u le riprese onne state fatte presse u cortile d a scole elemendare papa giuanne xxiii a spiagge de pine de lenne chiatone e otre zone cetadine màrze pe celebbrà u frutte tipeche e simbole d a cetate de palasciane mbrà a fine de novemmre e le prime sciurne de decemmre avène celebbrate a sagra d u mandarine sagra ca dure sciurne accumenzanne da u venerdìe pomerigge cu stand spettacole e avveneminde e spiccianne a dumeneche l urteme sciurne d a sagra avène consegnate u premie mandarine d ore a l aziende agricole ca ave u clemendine cchiù bbuène d u comune u novemmre palasciane duranne a sagra d u mandarine trase a fà parte d u guinness world record cu a spremute cchiù longhe d u munne u vecchie record ere de litre palsciane ne ave fatte u comune de palasciane se stenne sus a km de litorale lunghe a coste joniche tarandine u nome de pine de lenne derive da le vosche sue de pine d aleppe e da u jume lenne a pine de lenne stè u pine d aleppe cchiù andiche d europe cchiù de anne pine de lenne jè nnomenate jndr à n eppisodie de tito livio jndr à u capitole de l opera storeca soje ab urbe condita jndr à u quale se parle de nu scondre de doje nave une tarandine ca sceve nnande cabotanne in direzione de metaponde e l otra romane e se scundrarene jndr à nu combattimende piccinne ca spicciò cu l incendie e l affondamenne de le doje nave a miglie da a coste de tarde tito livio dice quindecim milia ferme ad urbe ad sapriportem obvius fuit a sapriporte cchiù o mene miglie da tarde calcolanne u miglie in itinerarie romane de metre resulte ca a località da idendificà ricade jndr à u territorie de palasciane e precisamende jndr à zone costiere nnomenate palude fetida a zone de pine de lenne andicamende ere na zone putride paludose jndr à sta località marine iesse u jume lenne ongastonate mbrà le doje mole jidde presende le segne de l alluvione d u settemmre a pine de lenne stè pure n alegge pe scafe luènghe u jume lenne jè possibbele fermarse purcé attrezzate de arèe pic nic e godè de nu paesagge ca reporte rrete jndr à u tiembe l arèe de pine de lenne ca combrenne a u nderne sue u vosche d marziotta ca facene parte d a riserva naturale stornara istituite da u ministere de l ambiende jndr à u andicamende sotte u ponde de epoche mussoliniane stave n andica torre saracene scettate nderre a le inizie de l anne ottande purcé ere pericolande e jndr à nu state fatiscende jndr à u masce a spiagge de pine de lenne ave fatte da scenarie pe le riprese d u film dirette da u reggiste pippo mezzapesa cu u paese de le spose nfelice le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde piacenze piasinsa jindr ô piacendine piacenza jindr ô tagliáne ète nu comune tagliáne de crestiáne capeluèche de ll omonime provinge jndr ll emilia romagna acchiate mbrà emiglie e lombardie a cetata e a provinge sove resendone jindre nu mode forte assaje de meláne ad a cui reggione economeche appartènene pe assaje aspette e ad a quale honne spesse mesckate le proprije destine ète soprannumenáte premoggenite purcé ète state a prime cetata tagliáne ccu vote ccu nu plebiscite l annessione ad u piemonte piacenze ète acchiate jndr chianure padane ad na altitudene de metre s l m e sorge sus a rive destre d u po addò jindre a jidde confluiscone u jume trebbia a ovest e u jumarìdde nure ad est d a cetata a na quinnecine de chilometre jndr direzione sud combarene e accumenzane le colle piacendine ca sonde le prime vanne de ll appennine ligure a posizione sciugrafeche n hé da sembre determinate le sorte strateggeche miletare e n hé fatte nu mbortànde punde autostradale e ferroviarije piacenze ète a cetata de ll emilia romagna ccu u clime cchiù continendale de conseguenze le nvìerne sonde nu picche cchiù riggide respette a lle otre cetate d a reggione e le precipitazione resultane maggiore le mineme nvìernale reggetrate sonde cchiù vasce inoltre a quèdde de lle cetate nzeccate lombarde a vicinanze d a cetata ad u jume po puèrte cumme conseguenze ca jindre totte le periode de ll anne u clime sije caratterizzate da na forte umiditate de nvìerne se manifeste ccu granna frequenze u fenomene d a nebbie d estate le condizione meteorologgeche sonde spesse de afe ca no se pòte ccu sopporte fine a ô spicciare de lle anne uèttande sonde state reggestrate nevicate record jndr lle sciùrne d a nevicate d u sèchele d u ca ha colpote u nord itaglie s ète superate u metre e mmienze a neve a piacenze ète sembre arrevate duranne u periode nvìernale fenomene assaje naturale me da nu picche de anne a quèste parte probabbelmènde a cause de le cangiaminde climateche u fenomene ète devendate sembre vije vije cchiù rare e a neve fàce a combarse sove sule jindre assaje picche occasiune pure ccu precipitazione de piccele mbortànze jndr lle urteme anne a neve ète turnate abbondande e jndr lle nvìerne d u se sonde reggestrate precipitazione nevose record a temberature masseme medie jndr ô scennàre ète de grade mendre jndr ô luglie pòte ccu arrive a lle grade borghetto gerbido i vaccari la verza le mose montale mortizza mucinasso pittolo roncaglia san bonico vallera grazzie ad u puèste sciugrafeche assaje bbuène addò se iacchie honne acchiate sede nu munne de attivetate legate ad a logisteche trase jindre quèste otteche u nuève comblesse fieristeche de piacenze u settore ète suscettibbele de nu granne spannamènde ce se conzidere u luèche bbuène assaje addò ète acchiate pe merite d a vicinanze strateggeche ccu le aree ndustriale d a chianure padane e le vije de comunecazzine ca a piacenze se ndersecane jndr lle urteme anne s ète sveluppate le nzediamènde de nu munne de cendre logisteche jndr vanne est d a cetata e pure jndr frazione de le mose piacenze ète gemellate ccu le seguende cetate d europe pusane in tagliàne pulsano in dialette salendìne puzànu o pusànu éte nu comune tagliáne de crestiáne ca se iacchie jndr à vanne salendine d a provinge de tarde jndr à pugghie e jè u cchiù granne cendre de l aunione de comune terre d u mare e d u sole pusane jè nu comune costiere u territorie comunale infatti jè vagnate da u mar ionio e se affacce sus a u gurfe de tarde cu na coste de km cchiù o mene u paesagge jè caratterizzate da vite e ulive secolare jè da osce u cchiù andiche nzediamende acchiate sus a u gurfe de tarde apprisse l epoche preistoreche e apprisse le dominaziune de grece facìe parte d a magna grecie e romane canuscìe l egemonìe de frangise e spagnule ca ne onne condizionate cumme jndr à tutte u salènde a lenghe le prengepàle resorse economeche sonde l agricolutre e u turisme pusane nasce jndr à vanne salendine d a provinge de tarde km a sud est d u capeluèche jndr à n arèe pianeggiande combrese mbrà le murge tarandine u mar ionio e u tavoliere de lecce a differenze de altezze d u territorie comunale jè de metre s l m e u cendre storeche nasce a n altezze de metre comune costiere pure ca u cendre javetate jè lundane cchiù o mene km da u mare tène na coste frastagliate e ricche de penisole piccenne le sette punde ca formane a lore volte de le baie cu a rene a marine nu tiembe ricche de vegetazzione apprisse n intense urbanizzazzione a a quale ha sciute ngondre jndr à u xx sechele se presende assaije cemendificate mbrà le arèe naturale de preggie ste a granne arèe cu u vosche d u vosche caggione ca spicce nguèdde a u mare st arèe comungue non g ha sopravvissute a le fenomene de urbanizzazzione avenne sofferte nzigne da le anne settande de nu forte abbusivisme de villette e seconde case sùle in parte sanate cu a legge ca ne ave cangiate assaije u profile naturalisteche u territorie comunale de pusane jè delimitate a sud da u mar ionio e confine a ovest e sud ovest cu leporano a nord ovest cu tarde purcé stè a frazione de san donato a nord e nord est cu faggiano e cu a fraziona soje san crispieri a est e sud est cu n exclave d u comune de tarde ca u separe da u comune de lizzano l arèe d a marine de pusane jè caratterizzate da n alternarse de scogliere e cale cu a rene le prengepàle sò luèchevive a fundane le canne montedarene spedale capparone o villa verde pezzarusse serrone lido silvane addò jndr à u gurfe stè n isolotte scogliose ca se raggiunge pure a nuote e sus a quale spiagge sò presende angore osce a die pure jndr à nu numere cchiù ridotte rispette a u apssate esemblare de ginepre coccolone ca mettene le radice lore mbrà a rene terrarusse e lido checca ca tràse jndr à suddette exclave d u comune de tarde u territorie comunale jè attraversate da doje corse d acque piccinne probbie de nature sorgive a carattere temboranèe u canale trigna canalizzate jndr à u tratte ca passe pu quartiere omonime da u quale nasce iesse in località a fundane u seconde corse d acque nasce a le spalle d u vosche caggione e passanne da jidde e sotte a litoranèe salendine iesse vicine a spiagge de lido silvana nnande u vosche stesse a risorgive da u quale iesse st urteme corse d acque jè famose e reportate sus a le carte d u stitute sciugrafeche militare cu a denominazione de sorgende cannedde u nvirne jè generalmende mite e piovose ma non ge sonde frequende le irruzzione de aria fredde da nord l accussìdette sirratina de le ballate locale e da est ca quacche vote portane precipitaziune nevose assaije cavede e afose jè a staggione cu valore ca spesse raggiungene e verte vote supranescene le grade le precipitaziune d a staggione so probbie rare mbrà u e u sus a l altopiane d a castellucce vecine a lido silvane vecine a u litorale de pusane ha state scuperte u cchiù andiche nzediamende preistoreche nzigne a osce acchiate sus a u gurfe de tarde ca resale a u xvi sechele n c e ca se pò mettere jndr à l età d u bronze le acchiaminde onne demostrate ca le javetande de stu nzediamende erane pescature ca se dedicavane pure a l agricolture e avèrene tradiziune culturale e releggiose consolidate cu l arrive de popolazziune nuève mbrà l xi e u xii sechele n c a stessa arèe ospitò nu nzediamende nuève cchiù precisamende jndr à zone nzeccate de lido silvane presende pò pure jndr à l epoche magno greche e romane già apprime ca le coste d a penisole italiche avèrene trasute jndr à sfere d influenze de le poleis greche canusciute cumme magna grecie u villagge tenève rapporte commerciale cu le popole de l eggeo cumme attestate da le numerose acchiaminde de cerameche micenèe u puèrte de pusane però non g ha state maje acchiate purcé probbabbilmende sommerse certe tracce jndr à u specchie d acque nnande a lido silvane però facene penzà a u acchiamende d u stesse e osce a die se stonne a studiane sus a base inzieme a le strutture acchiate sus a terraferme de nu proggette museale e de nu parche archeologgeche quiste adda permettere de stabbilìe cu maggiore precisione u ruole de pusane e d u puèrte sue pure jndr à l epoche magno greche e romane mbortande pure a produzione de cerameche locale in particolare de le dolii na specie de giare cumme a chidde ca se acchiavane jndr à l itaglie meridionale jndr à l età d u bronze ca avèrene decoraziune de tipe eggèe micenèe e sub micenèe sembre jndr à n epoche apprime a quedde magno greche aqquà sbarcarene le iapigge aqquà jndr à u salènde chiamate messape ca non ge occuparene pusane cu a quale tenèvane alleanze e rapporte commerciale bella forte ere l attività commerciale ca ha state pure a a base de nu sbuènne de conflitte apprisse l arrive de le sparane ca riuscirene a farse spazie sus a coste a nord de pusane luanne a le messape apprime l altepiane de saturo funnanne a cetate omonime e pò u territorie addò pò avèrene funnate tarde l alleanze mbrà pusane saturo e le messape ca s acchiavane jndr à l endroterre da le vanne de manduria e oria se mettìe condre pe nu sacche de anne a tarde allore a vota lore le iapigge d u cendre nord d a pugghie ca erane le peucezie e le daune apprise a l iniziale sconfitte le pusanise le messape e le crestiane de saturo riuscirene apprisse anne de sottomissione a costringere le tarandine a scè rrete u lore cambe d azione nzigne a l isola lore apprisse nu sacche de lotte ca s averene seguite jndr à l anne se arrevò a n alleanze pusane avenìe ridimenzionate devendanne probbabbilmende n inzediamende a difese de tarde e pigghiate accussì jndr à magna grecie invece saturo scombarìe tutte e doje le località pò devendarene sede de residenze estive de nobbele tarandine se arrevò a l alleanze purcé stave sembre sus a zone a minacce de rome ca comungue riuscìe successivamende a pigghiarle jndr à probbia sfere de nfluenze u rre de l epire pirro se servì d u puèrte de pusane pe sbarcà cu le truppe sue a difese d a zone jndr à stu periode successivamende sus a coste nascettere nu sbuènne de villae romane certe de le quale angore osce a die visibbele cumme quelle de lido silvane purcé le romane cumme apprime le grecie facerene de pusane località de villeggiature godenne d u mare e d u vine locale jndr à zone marine apparte u villagge preistoreche d a castellucce cu le necropoli sue cu le chiaute a grotticelle fatte da grotte piccenne jndr à u vosche de rrete e a u successive nzediamende de epoche magno greche e romane de lido silvane cu nzieme reste de na villa romane o se penze de na strutture portuale e de nu mosaiche romane scuperte pe case jndr à u da turiste tedesche onne state acchiate reste de doje nave une romane e l otre se penze greche e de na necropoli de mammuth sembre vecine a le nzediaminde d apprime da arrecurdà pure aulonia ca seconde certe acchiaminde nasceve jndr ò località de osce a die luechevive sus a coste pusanese famose pu vine sue ma d a quale osce a die se sape avveramende picche infine certe acchiaminde jndr à l endroterre jndr à zone ovest d u paese onne attestate a presenze de nu villagge ca resale a a preistorie cchiù precisamende a u periode d u neoliteche atturne a u n c in epoche apprime rispette a le villagge sus a u mare jndr à l endroterre u castelle inizialmende furmate da a sola torre quadrate o torre massime ca osce a die se affacce sus a chiazze castelle ere addibite a tenute de cacce jndr à u a popolazzione locale probbabbilmende spingiute da le condinue scorribbande de le pirate se spustò da a coste verse u nderne e acchiò rifugge apprime jndr à zone ca corrisponne a u rione scorcora de osce a die addò stonne grotte sotto terre e pò jndr à quedde ca allore ere l uneca torre d u castelle ca non ge se ìndrucave da a coste probbietà de nu sache de famigghie duranne le anne u castelle de falconibus pigghie u nome da a famigghie ca l ave allariate e purtate a le dimenziune de osce a die certe vote arrecurdate cumme delli falconi o de li falcuni jndr à u renzo de falconibus murìe duranne a difese de pusane da n assalte jndr à nu tratte de coste ca da allore se chaime terrarosse pe arrecurdà u fatte sanguinose jndr à u le truppe pusanise capitanate da giuanne andonie delli falconi figghie de marine quidde ca purtò u castelle a u state de osce a die pigghiò parte a a spedizione a otranto pe difennere u salènde da le attacche de le turche giuanne andonie delli falconi avenìe ngfarecate da u rre de napule nzieme a u tarandine frangische zurlo de pigghià u comande d a situazione a otranto apprisse ca avère tendate de affrondà a minacce turche numerecamende troppe superiore e apprisse ca avère tendate de trattà a pace le capitane decidettere de achiudere a cetadinanze jndr à cetate e tendà a resistenze apprisse doje sumàne otranto cadìe e le turche a conguistarene mbrà le muèrte a mundone stavane pure le surdate pusanise combrese u rambolle de falconibus a u quale succedette u frate sue cosimo o cosma de falconibus l otre frate rafaele ere ambasciatore de le aragonese jndr à frange a cetate avenìe libberate sulamende n anne apprisse l settemmre sciurne jndr à u quale a pusane se festegge a madonne de le martire pe arrecurdà le pusanise muèrte addà sembre jndr à u u ggià gravemende malate sultane ottomane maomette ii facìe arrecapetà apprime d a morta soje na statue d a madonne de le martire a u castelle de pusane in onore a u geste eroiche combiute da le pusanise a otranto quedda statue jè angore osce a die onorate e purtate in prugessione nzieme a quedde de san trifone duranne le festeggiaminde pe le festività patrunale jndr à u le autorità pusanise ngondrarene chidde otrandine pe arrecurdà le martire de quedde epiche vicende a otranto jndr à u cendre storeche stè pure na vie ndestate a giuanne andonie delli falconi mbacce a na vie ndestate a l otre capitane u tarandine frangische zurlo quanne ste spicciave u xvi sechele le spagnule nzipparene na torre de avvistamende costiere nnomenate torre castellucce sus a l altopiane ca porte u stesse nome sta torre nzieme a le otre fatte nzippà da le spagnule avenìe costruite cumme difese da u condinue rischie de nvasiune saracene facìe parte d u mbere bizzandine vi xii sechele e successivamende d u pringipate de tarde a u nderne d u regne de sicilia xii sechele apprime e d u regne de napule pò jndr à u a popolazzione se revultò condre a le muscettola ca jndr à u avèrene accattate le feude de pusane e de leporano pe le mboste ierte stu fatte jè canusciute jndr à le libbre de storie locale cumme rivoluzione pusanese l epidemije de peste d u reducìe assaije probbie a popolazzione le terramote violende d u aguste e d u febbrare onne state probbabbilmende a cause de l abbandone definitive de l inzediaminde d a coste in mare stonne tracce de pavimendaziune vecchie mbrà u sttedine e uuettecinde jndr à le territorie de pusane e leporano se sviluppò assaije probbie a cotonicolture jndr à stu periode nascerene assaije norie dette ngegne jndr à u dialette locale strutture angore osce a die visibbele dotate de mbiande de sollevamende idriche a trazione animale pusane avìe pure na probbie costituzione ca avenìe promulgate da u pirngipe giuanne andonie muscettola spingiute da le forte ideale patriottece de le pusanise pe n assette carbonare piuttoste consolidate jndr à cetadine giuanne giannone sindache pe uette vote sarvò a spese sue a cetadine da u colere accattanne quintale de cauce da spannè jndr à tutte u paese cumme andisettiche a levèlle statale passò da u regne de napule a u regne de le doje sicilie e pò a u regne d itaglie quedde de osce a die a repubbleche tagliàne cu l eversione d a feudalità jndr à u regne de napule avenìe istituite u comune de pusane ca mbonde a u tenève pure u javetate de leporano apprime ca jndr à u cercunnate e destritte avenèvane abbolite pusane faceve parte d u circondarie de san giorgie a u nderne d u distrette de tarde jndr à provinge de terra d otranto pò provinge de lecce jndr à u pusane trasìe a fà parte d à nova provinge d u jonio da u provinge de tarde pigghiate probbie da l abbolite distrette de tarde quanne jndr à l assemblèe costituende se stabbilìe pa prima vote a nascite de l ente reggione a pugghie e u salènde erane divise e pusane faceve parte de quest urteme pò a l attuazzione vere e probbie de le reggione a reggione salènde avenìe mise jndr à pugghie cu conseguende tendative jndr à l anne de separazione u sciugne n incendie avere devastate ettare d u vosche caggione de lido silvane distruggenne nu sbuènne de case e quacche esercizie commerciale e colpenne u ndere settore turisteche d a cetadine u stemme cetsdine nuève jè diverse da quidde vecchie apparte pa rivisitazione de le eleminde nderne a u scude ca non ge onne cangiate ma onne state redisegnatye pa corone non g è cchiù quedde a code de rondine caratteristeche de le comune ordinarie ma quedde turrite cu torre visibbele ca spettane a le comune insignite d u titole de cetate le caratteristeche d u stemme e d u gonfalone d u comune sonde le seguende comungue l febbrare jè feste cetadine a chiesere ave nu cambanile ierte uneche jndr à zone inaugurate u marze fatte in sostituzione d u vecchie e modeste cambanile pe opere d u parroche don franghe limongelli ausate a signalà u sanduarie a tutte u cercondarie a strutture ha state recendemende restrtutturate jndr à chiesere stonne pure nu cappellone in onore a san trifone prutettore d u paese e nu sbuènne de statue sistemate jndr à nicche sopraelevate a chiesere de sanda marije a nove avenìe costruite partenne da u e affrescate da u carrino ausanne materiale d a chiesere madre vecchie de pusane madonne d u carmine e ha state suggette pe doje vote a asckuaminde jndr à u e jndr à u vecine a chiesere se iacchie na necropoli precedende a l istituzione d u cimitere comunale a pusane u convende ca all inizie ere na fortezze se sviluppe sus a doje piane e jè dotate de nu puzze ca pe anne ave servite a cetadinanze pusanese u convende nu tiembe ospitave le sore stimmatine osce a die se iacchiane a marine de pusane ma pronde a fà retorne quanne spicciane le fatìe de restrutturazione apprisse a recende fase de restaure nfatte avène redate a a cetadenanze e pare ca adda funzionà da condenitore pe le associaziune culturale locale in proggette pò nu musèe a u nderne sue ca pò condenè le acchiaminde de le nzediaminde costiere pusanise chisse ca osce a die stonne jndr à u musèe archeologgeche nazionale de tarde e chidde ca putessere essere repurtate a a luce grazie a stu proggette e na sale multimediale cu recostruziune storeche de le stesse javetate pò onna fà pure manifestaziune culturale onna trasfeì a bibblioteche comunale e quacche locale adda essere ausate a foresterie adda essere repristinate pò a funzione liturgeche d a chiesere e d a sagrestìe affianghe sospese jndr à l anne ottande cu l avvie d u restaure ospitesce a confraternite emonime ca organizze ogne anne a pruggessione e a feste d a madonne d u carmine u luglie a confraternite avenìe funnate jndr à u ma ggià da u stonne tracce de l esistenze d a chiesere jndr à u u consiglie comunale de pusane ave attribbuite a a confraternite u titole de arciconfraternite u muline ca tène nu sbuenne de recanusceminde ha state recanusciute bene archeologeche d a sovrintendenze a le bene culturale purcé jè l uneche e cchiù famose esembie in itaglie de muline a cilindre ca stipe angore tutte le macchinarie a u nderne e tutte in condiziune bbuène jndr à globbalitò comungue l edificie storeche presende nu forte degrade d u quale se ave da tiembe nderessate u cnr pure jndr à generale ca le istituziune locale no se ne futtene ninde jndr à u a popolazzione locale probbabbilmende spingiute da le condinue scorribbande de le pirate se spustò da a coste verse u nderne e acchiò refugge jndr à torre ca non ge se ndrucave da a coste le de falconibus accattarene a torre semifatiscende e allariarene u stabbile costruenne le otre quattre torre tutte diverse jndr à u u castelle e u feude averane devendate possesse d a famigghie sambiasi jndr à u passarene a f dell antognietta ca cchiù nnande vennìe u castelle a ercole petugy ca recostruìe a torre quadrate pò cchiù nnande le de falconibus turnarene e apprisse a distruzione d u castelle accadute jndr à u accumenzarene a recostruirle jndr à u spiccianne le fatìe jndr à u pe stu mutive angore osce a die u castelle jè nnomenate castelle de falconibus da aqquà parte nu sottopassagge osce a die murate ca u colleghe a u castelle de leporano e a u mare u castelle passate jndr à le probbietà de le muscettola apprisse ca avere state possedute da otre famigghie tenève nu fossate e nu ponde levatoie a le prime d uuettecinde pe volere de giuacchine murat le tre cannune ca stavane ospitate addà jndre avèrene state carresciate a tarde pe essere ausate pa difese d a cetate condre a le spagnule jndr à u u pringipe giuanne muscettola avere date in affitte l arèe d u fossate a otre famigghie ca u usarene cumme orte stu fatte dure angore osce a die purcé jndr à le mure a nord e est nzieme a tre de le cinghe torre resultane combletamende nglobbate jndr à u tessute de le probbietà nzeccate scunnute da le lore parete de cchiù nzigne a le anne novande pure vanne de le cinde a sud resultave scunnute purcé ere ausate da appogge pe na costruzione piccenne de inizie sede nzgine a le anne settande d u telefone pubbleche pò scettate nderre u castelle accattate a u patrimonie comunale jndr à u prime novecinde grazie a giuanne giannone ca l accattò apprisse a morte de l urteme erede maschele de le muscettola e u rialò a u comune stipe le stemme de le de falconibus e de le muscettola e jè osce a die addibite a mostre d arte ospite u consiglie comunale ave ospitate pe nu paje d anne nu presepe vivende e pe nu sacche de anne a sede comunale ca osce stè jndr à n otre edifice apposte apposte costruite nditolate l sturzo stipe framminde de decoraziune pettoreche e certe rilieve lapidei piccinne a popolazzione furastiere arrive a crestiane apparte u tagliàne a pusane s eparle u dialette pusanese na variande d u dialette salendine certe vote considerate na lènghe vere e probbie de tipe brinnesine assaije diverse a u dialette tarandine quiste succede jndr à tutte le comune d a provinge de tarde a sud d u capeluèche purcé recadene jndr à sub reggione salènde a differenze de le pajesere a nord d u capeluèche e d u capeluèche stesse seconne a dottrine ca ritiene discriminande u dialette e a culture a le dine d a determinazione de le confine salendine u dialette salendine face parte d a famigghie de le dialette meridiunale estreme nzieme a u siciliane e a u calavrese parlate jndr à vanne sud d a calavrie da aquuà a differenze cu le dialette pugghiese mbrà le quale u tarandine ca appartenene a a famigghie de le dialette meridiunale comungue stonne nfluenze sottile sus a u tarandine ca u facene jndr à quacche mode differenzià da le otre dialette pugghiese u tarandine jè definite nfatte pugghiese de transizione o apule salendine a releggione cchiù diffuse jè u cattolicesime de rite romane a pusane esistene doje confraternite quedde d u priatorie o d u carmine a a quale ha state recendemende attribbuite u titole de arciconfraternite e quedde d u sacramende de particolare preggie sonde pure doje opuscole de argomende releggiose ca resalene a a fine d u xviii sechele a bibblioteche comunale jè nditolate a pitre mandrillo figure de spicche d u panorame culturale pusanese avenìe istituite jndr à u novemmbre cu u patrimonie libbrare de cchiù o mene volume e d a raccolte de le legge e decrete d u regne de le doje sicilie e quedde d u state tagliàne ospitate in passate presse u castelle de falconibus e pò a palazze giannone da u ave sede cumme l ex sale consigliare d u municipie in vie de le orte osce a die a bibblioteche tène cchiù o mene volume mbrà le quale nu forte numere de pubblicaziune d u uettecinde e de ediziune apprime d u sò preesende pure nderessande bibblioteche presse le sede scolasteche e de particolare nderesse jè quedde d a scole giannone avviate subbite apprisse a costruzione de l edificie jndr à l anne u musèe de l arte contadine papale ca se iacchie jndr à n ex manifatture de tabbacche a a periferie d u paese tène cchiù o mene stuèzze se prevede pò l istituzione de nu pole museale pusanese in quande u convende de le attane reformature cd palazze d a culture jè a u cendre de nu proggette ca vulesse istituì jndr à a jidde nu musèe archeologgeche ca ospiterebbe le reste acchiate presse le nzediaminde purtate a a luce sus a coste pusanese addò mbrà l otre stè nu proggette de nu parche archeologgeche jndr à stu sienze nderessande jè pure na collezzione private de cchiù de vase de età arcaiche classeche e medievale le proggette ca riguardane a revalutazione d u muline scoppetta a ripavimendazione d u cendre storeche l isolamende d u castelle osce a die cercunnate pe ttre quarte d u perimetre sue da javetaziune e a sistemazione d a javetaziune d u monache camaldonese benedette calati condrebbuirebbere pure lore a a revalutazione storeche de pusane a prima emittende radiofoneche locale ha state radio tele mare rtm mhz ca ave trasmesse da u nzigne u in congomitanze cu le prime staziune radiofoneche provingiale affianghe a le primissime emittende libbere naziunale otre emittende onne state radio mare radio tempo stereo radio pusane cendrale radio oasi stereo pusane jndr à l editorie stambate nu sacche de iniziative se onne succedute da u seconde dopeuerre a osce a die mbrò le prime citame u pioneristeche sumanale de attualità cetadine blue sky fatte jndr à l anne nzigne a u sumanale la controra de le anne novande osce a die ste u mensile il taccuino u quale nzigne a u s ave occupate sulamende de pusane ma mò parle pure de le vicende de le pajesere nzeccate leporano lizzano faggiano roccaforzata e san giorgie ioniche pò ha state istituite u bimestrale conunale luogovivo pu nome se onne ispirate a na località de marine de pusane ca parle de l attività de l amministrazione comunale jndr à u cambe culturale apprisse na restrutturazione de cchiù o mene nu decennie a a fine d u ha state riaperte u tiatre piccinne palatrappito chiamate accussì purcé nasce addò in passate stave nu frandoje trappitu in dialette locale u tiatre apprisse a restrutturazione ha state nditolate a u storeche pusanese andrea de marco le doje cinematografe d u paese sò invece oramaje achiuse da anne doje le film girate nderamende o sole na parta piccenne a pusane a pusane ave sede l istitute combrendive giuanne giannone ca ave recendemende assorbite l ics de nicola pe l istruzione superiore apprisse l esperienze passate d a succursale d u licèe aristosseno de tarde a pusane ave sede l istitute alberghiere mediterranèe cu succursale a fragagnano e marugge attive pure l istitute musecale w a mozart e a sucursale de l istitute pianisteche superiore f b mendelssohn de taurisano duranne a staggione pusanese se tènene nu sbuenne sagre ca permettene de assaggià le piatte e le prodotte tipece d a zone mbrà le prodotte tipece arrecurdame paste pesce frutte e jndr à nu mode particolare le fiche le fiche d indie e l uve patane ortagge formagge case recotte recotte e casecavadde uegghie e vine pusane jè une de le tappe luènghe a strade d u vine e a strade de l uegghie le doje strade collegane le cendre de produzione de vine e uegghie d a vanne salendine d a provinge de tarde pu vine pusane face parte d a strade d u vine d o c lizzano e primitive de manduria nzieme apparte le comune salendine rumanende d a provinge de tarde a erchie oria e torre sanda susanne in provinge de brinnese se producene mbrà l otre u primitive e u negramaro pe l uegghie aqquà se produce cumme jndr à tutte a provinge de lecce cumme in parte quedde de brinnese e cumme jndr à rumanende vanne oriendale d a provinge de tarde l uegghie salendine cioé l uegghie terra d otranto dop a differenze de le pajesere d a vanna occidendale d a provinge de tarde e d u stesse capeluèche addò se produce l uegghie terre tarandine mbortnade pure a produzione de doce pusane jè mete releggiose pure pa soje prugessione de le mistere d u venerdìe sande organizzate da l arciconfraternite d u priatorie u venerdìe sande de ogne anne na prugessione de perdune nazzecande attraverse u javetate pe totte a nuttate purtanne cu lore le statue ca raffigurescene a passione de criste a prugessione ha state annoverate da a reggione pugghie mbrà chidde cchiù rappresendative d a sumana sande pugghiese e seconne andiche scretture pare ca jè cchiù andiche de quedde de tarde purcé resale a a metà d u le statue in legne cu le uecchie de cristalle avenèrene scolpite a màne mbrà u e u a feste patronale de san trifone u quale culte maturò a pusane mbrà u e u duranne u periode de pestilenze e cu a migrazione de nu sbuènne de famigghie ca avenèvane da a zone de alessano addò u culte d u sande ere ggià consolidate comungue u prime riferimende scritte sus a san trifonea pusane jè d u e u culte sue pò essere ca s ha sveluppate apprisse quacche nvasione de nzette purcé jndr à grecie e successivamende mbrà u e u pure a jndr à u sud itaglie avenève tenute assaije in considerazione pa salvaguardie de le coltivaziune da le nvasiun de nzette e rettile e d a madonne de le martire elette protettrice d a cetate apprisse a uerre de otranto ca custò nu sacche de vite se festegge u e l settemmre quanne u cendre d u apese se animesce grazie a nu sbuènne de bangarelle luminarie comblesse musecale e fuèche d artifiggie a stesse situazione se ripete u febbrare pa feste d a madonne de lourdes ca attire nu sbuènne de pellegrine u paese festegge a madonne de lourdes u febbrare sie purcé a prime apparizione d a madonne a lourdes ha state l febbrare e pure purcé a proclamazione d a chiesere madre de pusane cumme sanduarie mariane purcé a u nderne sue ste na grotte artifiggiale ca raffiguresce quedde de lourdes fatte costruì pe vote de fede da u miracolate eggidie delli ponti a u retorne sue da a località frangese ha state probbie l febbrare u aguste pa feste de l assunzione le varche de le pescature locale carresciane in mare a statue d a madonne luènghe bbona parte d a marine pusanese passanne pa località le canne spiccianne u eprcorse in località mondedarene addò purtate sus a spiagge ìa statue avène repurtate jndr à chiesere stella maris ca se iacchie nnande a a spiagge sus a litoranèe salendine se festeggiane pure a madonne d u carmine e a madonne de le fiure da arrecurdà bbuène bbuène pure in ambite releggiose u presepe artisteche ca ogne anne a pro loco locale organizze mbrà le mure d a seda soje u borghe de pusane pò essere divise jndr à ttre zone da le caratteristeche urbanisteche differende a frazione de marine de pusane ha nate partenne da u seconde dopeuerre sus a nu tessute de monolocale piccinne de cambagne o de case pe pescature angore visibbele sus a le carte topografeche de l istitute sciugrafeche militare de inizie osce u nzediamende ha state quase tutte nglobbate da nuève viale e ville ca costituiscene nu unicum urbanisteche luènghe bbona parte d a coste pusanese reste d u tessute urbanisteche origgenarie sò presende angore in località mondedarene a quale organizzazzione viarie arrecorde nfatte u ndriche d u cendre storeche de pusane le prime ville d u dopeuerre onne state costruite jndr à le località le canne capparone e mondedarene mendre a mondeparasche a fundane e pezzarosse se iacchiane le costruziune cchiù recende a lido silvane se iacchiane ville cchiù granne e lussuose in parte a u nderne de vosche caggione nate in granne parte in maniere abbusive e pò sanate seconne le termine de legge u nzediamende de luèchevive nasce jndr à vanne cchiù occidendale d a coste de pusane lundane da u reste d u javetate d a marine de pusane e recade in vanne pure jndr à u territorie comunale de leporano le riune de pusane sò apprimme nu nu sacche de le riune de sus erane de le contrade de cambagne ma apprisse l urbanizzazzione onne state ngluse jndr à u cendre javetate a zone marine e le cambagne onne state divise jndr à nu sacche de contrade apparte a le contrade ca donne o pigghiane u nome da le spiagge d a coste lido silvane pezzarosse spedale capparone mondedarene le canne a fundane luèchevive ecc se arrecordane mbrà l otre a contrade vosche caggione ca pigghie u nome da u vosche granne ca se iacchie addà villanove mondeparasche a fose e a palate u d a popolazzione de pusane se dedichesce a u settore de le servizie grazie soprattutte a a vocazione turisteche d u territorie u a u commerce u a l agricolture u a le istituziune e u a l industrie percenduale mbrà le cchiù vasce d a provinge u reddite medie dichiarate jè de nferiore a a medie naziunale ma superiore a quedde reggionale mbrà le rame economece prevale quidde d u terziarie soprattutte pa vocazione turisteche d a cetate mbortande pure le attività commerciale mandenute da cchiù de ditte e quase addette jndr à le servizie comandane chidde d a ricettività na quarandine a cambagne pusanese jè destinate prengepalmende a a coltivazione d a vite de l ulive e d u grane se stime ca a produzione de uve ha state de cchiù o mene quindale e quedde de alìe de quacche migliaie de quindale stonne certe frandoie olearie e ttre candine suggiale ca assicurescene na produzione de ettolitre de vine jndr à le massarie ca se iacchiane jndr à le cambagne se allevane pecore mucche e jaddine a pesche jè discretamende sviluppate ma copre nu ruole marginale jndr à l economije cetadine l industrie copre nu ruole picche rilevande jndr à l economije pusanese a zone industriale se iacchie in periferie sus a sp pusane san giorgie ioniche e ospitesce soprattutte industrie locale se distinguone particolarmende le combarte agroalimendare carpenderie metalleche e lavorazione d u legne u turisme a pisane jè a prengepale fonde economeche jè soprattutte de tipe balneare e ave fatte sì ca a cetate arrevasse a a notorietà conde sus a na pluralità de strutture ricettive ca assicurescene l accoglienze de nu flusse de crestiane sò presende nu parche acquateche e locale notturne l offerte turisteche conde sus a na pro loco ca fatie da u e sus a otre associaziune turisteche u turisme storeche e releggiose jè in vie de potenziamende jè cu castellaneta u prengepàle comune d a provinge de tarde apprisse u capeluèche pe strutture ricettive u cendre de pusane jè attraversate da n arterie prengepàle nord sud ca se chiame vie costandinopoli parte iniziale d a strade provingiale n ca colleghe u comune cu a cetadine vecine de san giorgie ioniche sus a jedde se affacciane le prengepàle edificie andiche cetadine e quacche locale commerciale d u cendre urbane eppure na vanna considerevole d a vecchie e d a nova zone ndustriale verse nord se parle de na strade de sole m a doppie sienze de circolazione assaije ausate da u traffeche leggere e pesande verse u paese e verse a marine e quindi dotate de nu notevole levèlle de pericolosità n asse urbane perpendicolare a a sp ca se stacche affianghe a u castelle e jè pure jidde dotate de locale commerciale jè vie umberto i jedde rappresende in realtà a vanne iniziale d a strade provingiale n pe lizzano in direzione est pure sta strade pure in mesure minore presende levèlle de ause ierte e quinde particolare attenziune pianificatorie n otra strade mbortande jè a provingiale pusane leporano tradizionale vie de collegamende cu u cendre de tarde fatte da le autobbus de linèe d a ctp urtema direttrice degne de essere nnomenate jè a vie pu mare ca parte da a cendrale vie vittorio veneto pe arrevà a s litoranèe salendine passanne pu vosche caggioni strade provingiale jndr à l anne settande ha state fatte in corrispondenze d u cambe sportive na bretelle comunale ca colleghe a sp a a litoranèe salendine presse a spiagge le canne ca avène ausate assaije probbie jndr à u periode d a staggione jndr à u territorie d a marine de pusane l arterie prengepàle jè senza dubbie a sp litoranèe salenadine chiamate viale de le micenei a u nderne d u cendre javetate st arterie costruite quanne ste spiacciavane le anne ave ridisegnate u ndere profile ambiendale d u territorie costiere joniche oriendale da tarde a leuca pure a scapite d u patrimonie de dune e macchie dunale osce a die perdute assaije a realizzazziona soje ave favorite u ngremende de residenzialità turisme e comunicaziune soprattutte automobbilesteche assaije ierte jndr à u periode d a staggione apparte a servì da collegamende d assaije comune costiere l arterie se occupesce pure de smistà u traffeche locale d a marine de pusane e resulte assaije congestionate u piane reggionale de le nfrastrutture ave da tiembe definite nu proggette de rete nfrastrutturale alternative ca permette a penetrazione a le località costiere cu asse ca partene da u sisteme de collegamende viarie nderne e sus a jidde retornane nderrombenne a condinuità de supporte veicolare d a litoranèe salendine in particolare na variande a a litoranèe canusciute pure cumme strade tarde avetrana se ste costruisce permettenne a a vecchie litoranèe de devendà pedo ciclabbile cu nu granne beneficie pa rivalorizzazzione d a coste pò a restrutturazzione d a litoranèe salendine jè legate none sulamende a le vicissitudine finanziarie d a tarde avetrana ma pure a a previsione de nove infrastrutture portuale a nguèdde a sede stradale ca potessere jndr à nu future vecine ngidere sus a l efficienze de quidde proggette de restrutturazzione sus a provingiale pusane lizzano in località mondicchie stè na aviosuperficie pò a u nderne d u terrene d u municipie se iacchie na piattaformepiccenne pe l atterragge de elicottere u comune de pusane jè capefile de nu raggruppamende de comune pa realizzazzione de nu servizie idrovie ca adda permettere de effettuà nu gire turisteche luènghe a coste oriendale d a provinge nzigne a cambemarine de marugge cu approde jndr à tutte le prengepale località ngluse marine de pusane u comune de pusane jè membre de l aunìone de comune terre d u mare e d u sole nzieme a le comune de leporano fragagnano lizzano torricella marugge ed avetrana face pò parte d u consorzie terra jonica nzieme a tutte le otre comune d a provinge de tarde tranne martina franghe e d u gruppe de azione locale colline joniche le culure d a cetate sonde l azzurre e u gialle le divise de le suggettate sportive pusanise nfatte sò azzurre cu le rifiniture vianghe o raramende gialle cu le rifiniture gnure pe simboleggià l ape presende sus a u stemme comunale u sport cchiù rappresendative jè a pallavvole grazie a a quale pusane ave avute risalte nazionale arrevanne a sciucà a terza serie nazionale ave operate sus a u territorie pure a new basket pusane e jndr à u ha nate a fortitudo pusane pe quande reguarde le cambionate studendesche pò a scole medie de nicola ave vinde jndr à u u titole tagliàne a spiagge mondedarene ha state cchiù vote sede de na tappe d u cambionate tagliàne de beach volley pò sembre a marine de pusane ave avute sede na tappe d u trofeo tre mare mbortande tornèe veliche d u mezzoggiorne a lido silvane spicce a coppe de le micenei trofèe veliche ca parte da tarde a quarte e urteme tappe d u gire de pugghie u ottommre partìe da pusane e spicciò a martina franghe cu a vittorie de sergio barbero mbrà le imbiande sportive comunale ste u palazzette d u sport franghe alfarano cu nzeccate a piscine comunale giuliano musciacchio u cambe sportive franghe guida cu piste de atletiche u pallone tensostateche na piste de go kart e strutture minore san giuanne da matera apprisse ca avere vissute a pusane se ne scìe jndr à nu monastere vecine a monde sand angele sus a u gargane in provinge de fogge e u trasformò jndr à l abbazzie de sanda marijen de pusane ca ha state une de le cchiù mbortande d u sud itaglie pure a contrade addò se iacchie l abbazzie ave pigghiate u nome de contrade pusane e le doje strade pe arrevà une da monde sand angele e l otre da manfredonia onne pigghiate u nome de vie pusane roccaforzate éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde in pugghie u paese de roccaforzata stè sus a na colline a m s l m a cchiù ierte d a serra de sand elia u nuclèe storeche de le abitaziune de roccaforzata jè nu raggruppamende de case ca se nzippane sus a l orle d u precipizie e da u colle scennene a u chiane sus a u late de levante d a serra de sand elia in epoche medievale u nzediamende ere canusciute cumme rocca vecchie jndr à u xvii sechele rocca nove a le inizie d u xix sechele ha pigghiate u nome de osce a die derivate a giudizie de nu storeche locale da a località rupestre addò nasce u paese ca u renne inespugnabbele securamende in epoche romane jndr à serre de sand elia ha state n inzediamende d u quale però non ge se canosce u nome onne avenute a luce nfatte cchiù nnande cu de le scave chiaute a fosse cu suppellettele sepolcrale unguendarie anforette tazze bicchire e otre matiriale ca combermane na presenze abitative le prime mbormaziune ca reguardane u feude de rocca vacchie resalene a u jndr à u xv sechele arrevarene jndr à u regne de napule le albanise epirote guidate da gjergj kastriot skanderbeg chiamate da u re ferrante i d aragona pe calmà le barone in rivolte alleate a lore volte cu le angioine domate le barone e sconfitte le lore alleate a le albanise ca s avere condraddistinde jndr à uerre avenìe congesse de insediarse jndr à nu sacche de cendre d u regne ca erane quase disabbitate jndr à zone d u tarandine se recostruirene nu sacche de paise addò l albanise erane assaije probbie le casale occupate averene state chidde de rocca san giorgie ioniche faggiano monteparano fragagnano e san marzano de san gesèppe une de chiste ere roccasforzata une de le prime cendre occupate da le surdate de skanderbeg ca diedere vite a quedde ca avenìe chiamate jndr à storie de le colonie albanise in itaglie a terza migrazione jndr à u quattrecinde costituì feudo d a famigghie d ayello passanne successivamende a a famigghie laforza successive a u xv sechele ha state signate da nu late da a forte mbronde d u sisteme feudale ca prevedeve a successione o in eredità o pe acquiste da l otre da a forte presenze da a popolazione albanese le quale seguivane nu probbie rite releggiose e parlavane a lenga lore passanne u tiembe le ause e le custume releggiose e culturale de le albanise avenèrene redotte a u silenzie stu processe avenìe accumenzate da l arcivescove de tarde monsignor lelio brancaccio ca jndr à u xvi sechele trasformò a parrocchie albanese a rite greche in rite latine e facìe achiudere n otra chiesere albanese jndr à l epoche recende u dialette albanese ha remaste patrimonie de le sole abitande de san marzano invece jndr à l otre paise colonizzate pure lore da l albanise e a roccaforzata stu dialette avenìe estinde verse u u scennare u feudatarie de roccaforzata e d u casale de san martine ere rafaele delli falconi de lecce jndr à u u feudo avenìe congesse pe merite militare a u comandande albanese lazzaro mathes a u quale succedìe u figghie giuannangele ca se nzurò cu na discendende de scanderberg porfida musciacchio cchiù nnande u feudo avenìe accattate da gabriele scorna a u quale succedìe u figghie scipione jndr à u u feudatarie de roccaforzata ere geronimo forza e jndr à u busicchio renesi e cchiù nnande a nepote giustina jndr à u u feudo ere dominie d a famigghie ungaro l urtema baronie ha state quedde d a famigghie chiulia mbonde a u quanne u reggime feudale avenìe dichiarate estinde le collegaminde stradale prengepàle sonde rappresendate da l aeropuerte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuerte cchiù vecine sonde aiuto comune rome in tagliàne roma ipa roma in romanesche ète nu comune tagliàne de crestiáne capeluèche d a provinge de rome d a reggione lazio e capitale d a repubbleche tagliàne ète u comune cchiù popolose e cu na superficie de km u cchiù estese d itaglie jndr à u corse d a millenaria storia soje ha state a capitale de l imbere romane e u core d a crestianità cattoleche u cendre storeche sue sovrapposizione de testimonianze de quase ttre millennie ha state inzerite jndr à liste de le patrimonie de l umanità de l unesco rome ospite a l inderne sue l enclave d a cetate d u vaticano pe stu fatte jè nu sacche de vote definite capitale de doje state rome nasce sus a le rive d u fiume tevere l abitate origgenarie se sviluppò sus a le colline ca frondeggiane l ansa jndr à quale nasce l isole tiburtine u sole guade naturale d u fiume a superficie d u comune jè larie assaije proprie avenne inglobate aree larie abbandunate da sechele pa maggior parte paludose e inadatte a l agricolture e none appartenende a nisciune municipie u territorie comunale se estenne sus a na superficie de km e jè u cchiù larie d itaglie u comune de rome attraverse municipie governe n area ca pe dimenzione jè de picche inferiore a l intere provinge de meláne e superiore a quedde de napule e jè sei vote superiore a le territorie de ste cetate a superficie comunale de rome pò jè granne cchiù o mene quande a somme de le territorie de le comune de meláne napule torino palermo genova bologna firenze bari e catania e jè superiore a quedde de cetate cumme new york berline madrid parigge e d a central london comprendende a city of london a densità abitative comungue non g è elevatissime pa notevole presenze de aree verde sparse jndr à u territorie comunale rome pò jè a cetate tagliàne cu u cchiù ierte numere de comune nzeccate comune tagliàne cchiù l enclave d a cetate d u vaticano pe nu totale de territorie comunale nzeccate u territorie sus a u quale a cetate ha nate e s a sviluppate tène na storie geologgicamende comblesse u substrate recende jè costituite da u materiale piroclasteche prodotte da le vulcane oramaje stutate ca cingene l area d a cetate a sud est u vulcane laziale jndr à l attuale colle albane e a nord ovest le monde sabatine mbrà seicindemile e trecindemile anne fa da ste deposite se formane gran parte de le rilieve collinare de l area combrese le sette colle successivamende l attività fluviale d u tevere e de l aniene condrebbuì a l erosione de le rilieve e a a sedimendazione caratterizzanne u territorie de osce a die u territorie de rome pertanne presende diverse paesagge naturale e caratteristeche ambientale certe rilieve monduose le storece sette colle le zone pianeggiande u fiume tevere e le sue ffluende le marrane le lache de bracciano e de martignano e chidde artificiale n isole fluviale l isole tiberina a coste sabbiose d u lide de ostia u mar tirreno u nucleo cendrale e andiche d a cetate jè costituite da le storece sette colle palatine aventine cambidoglie quirinale viminale esquiline e celio a parte a le colle ditte sus jndr à cetate de osce a die sonde combrese diverse otre rilieve mbrà le quale monde mario u gianicole u pincio affiangate da trinità de le monde le monde parioli monde sacro e mondeverde a cetate otre ca da u tevere jè attraversate pure da n otre fiume l aniene ditte pure teverone ca confluisce jndr à u tevere jndr à zone settendrionale de l odierne territorie urbane u municipie xiii se affacce sus a u mar tirreno u municipie xx cu l enclave soje d u parche naturale reggionale d u comblesse lacuale de bracciano martignano sus a le lache de bracciano e de martignano seconde a classificazione de le clime de kppen rome appartene a a fasce csa cioè a u clime temberate de le medie latitudine cu estate assaije cavede temberature medie assolute d u mese cchiù cavede superiore a le e estate relativamende assutte a cetate gode de nu tipiche clime mediterranèe particolarmende mite e confortevole jndr à le periode primaverile e autunnale le staggiune cchiù chiovose sonde a primavere e l autunne prevalendemende jndr à le mise de novemmre e abbrile l estrate jè cavede assaije umide e tendenzialmende siccitose invece l inverne jè abbastanze mite cu notevole e imbrovvise picche de fridde chiovose cu rarissime fenomene nevose de na certa consistenze in generale u clime jè abbastanze vendilate cu na prevalenze de vinde settendrionale cumme a tramondane e u grecale e occidendale cumme u maestrale u libecce e u ponendine accuss chiamate purcé proveniende da a zone a ponende d a cetate funnate seconde a tradizione u abbrile d u a c da romolo e remo rome ha recoperte nu ruole fondamendale in itaglie e in europe jndr à u corse d a storia soje quase trimillenarie le prime insediaminde pare ca resalene a u x sechele n c caput mundi duranne l epoche romane ovvere capitale d u munne allore canusciute e punde de referimende politeche e spirituale de levèlle indernazionale mbonde a le sciurne nuèstre rome jè sede d u papate da u ii sechele tande da essere conziderate a parte ca caput mundi pure caput fidei e apprisse ca avere subbite le dominaziune de bisanzio ha state capitale d u state d a chiesera da l viii sechele d u regne d itaglie da u e jè pò addevendate capitale d a repubbleche tagliàne nel a descrizione d u stemme d u comune de rome jè condenute jndr à u prime artichele d u statute comunale otre simbole de rome a parte u stemme comunale sonde a lupa capitoline statue de bronze ca raffigure a leggendarie lupa ca allattò le doje gemelle romolo e remo jndr à u scacchiate pe essere raffigurate jndr à u marchie nuève logotipe ca adda rappresendà a cetate de rome u colosseo u cchiù granne anfitiatre d u munne romane costruite jndr à u i sechele e recanusciute jndr à u cumme une de le sette maravigghie d u munne moderne uniche in europe u cupolone a cupole d a basiliche di san pitre in vaticano ca dominesce totte a cetate e simbolegge u munne crestiane d u quale rome rappresende a capitale simbole d a cetate duranne l andichità ere l aquila mberiale effige militare duranne l era medievale ere u lione animale embleme de supremazie u mottette d a cetate jè spqr in latine senatus populusque romanus u senate e u popole de rome ca jndr à l andichità indicave le doje classe ca erane fundamende d u state romane chidde de le patrizie e de le plebbeie a cetate de rome jè u cendre storeche se presende cumme u resultate d u condinue sovrapporse de testimonianze architettoneche e urbanisteche de sechele diverse jndr à na combenetrazione uneche e suggestive ca face vedè u comblesse rapporte ca a cetate ha sembre instaurate cu u proprie passate jndr à n alternarse de sviluppe caotece periode de decadenze renascite e tendative in età condemboranèe de ammodernamende d u tessute urbane a formazione d a cetate se pò considerà congluse cu le granne intervende urbanistece de le urteme tre re de rome sotte le quale a cetate se sviluppe cumme cendre urbane etrusche in particolare a bonifiche de l area d u fore romane mediande a costruzione d a cloaca massima permettìe a creazione d u cendre politeche releggiose e amministrative d a cetate divise jndr à quattre reggione e dotate d a prima cinde de mure apprisse u n c a seguite de le ingursiune de le galle se avìe a costruzione de na cinde nove le accussì ditte mure serviane in parte angore visibbele partenne da u ii sechele n c se moltiplicarene le costruziune de edifice nuève ca progressivamende avenèvane sckaffate in piane urbanistece coerende da parte de le personagge ca dominavane a storie politeche e intendevane celebbrà u proprie nome d u periode repubblecane putime osce a die ammirà mbrà l otre le reste de l area sacre de larie argendine e parte de le monuminde d u fore romane u fenomene se accenduò angore de cchiù jndr à le prime sechele de l imbere romane a opere de le mberature partenne da augusto ara pacis mausolèe ca pò dicere de avere trasfurmate a cetate de mattune jndr à une de marme mbrà u i e u ii sechele nascene le prime fore mberiale edificie pubblece granne assaije e splendidamende decorate cumme terme le megghjie conservate chidde de caracalla tiatre tiatre de marcello anfitiatre u colosseo sotte tito tembie u pantheon de adriano ricche residenze mberiale domus aurea palazze mberiale d u palatine a crisi d u iii sechele vedìe quase nu comblete arreste d a granne attività edilizie cu le significative eccezziune d a costruzione de le mure aureliane e de le prime catacombe crestiane na riprese s avìe in età tetrarchiche diocleziano face nzippà le terme sue massenzio u cirche a l inizie d a via appia e accumenze a costruzione d a basiliche ca porte u nome sue jndr à u fore costruzione spicciate da costandine i a chiste jè dovute pure l arche de costandine ca già presende le carattere artistece d u tarde andiche cu costandine e l editte sue d u inoltre u crestianesime iesse da a clandestinità e l arte paleocrestiane iesse da le catacombe pe esprimerse jndr à costruzione de le granne basiliche basiliche de san pitre in vaticano san giuanne in laterano e sanda croce in gerusalemme costandiniane e sanda marije maggiore e san paolo fore le mure jndr à u v sechele le chiesere crestiane de rome sonde diverse cendinaie e a lore storie se indrecce cu a storie releggiose sociale e artisteche d a cetate mbrà de lore da segnalà sonde le quattre basiliche patriarcale a basiliche de san giuanne in laterano ca jè pure a cattedrale d a cetate a basiliche de san pitre in vaticano a basiliche de san paolo fore le mure e a basiliche de sanda marije maggiore le quattre basiliche fanne parte d u accussìditte gire de le sette chiesere ca le pellegrine ca arrevavene a rome avèrena fà tradizionalmende a pide e jndr à n uniche sciurne le otre e ttre chiesere ca fanne parte de stu gire sonde a basiliche de san lorenzo fore le mure a basiliche de sanda croce in gerusalemme e a basiliche de san sebastiano fore le mure a rome a parte le cendinaie de chiesere crestiane pa maggiorparte cattoleche ma pure protestande valdese metodiste battiste luterane pentecostale avventiste e de otre confessiune e denominaziune crestiane stonne pure luèche de culte de nu sacche de otre releggione mbrà le quale a cchiù granne moschea d europe e une de le maggiore sinagoghe tagliàne u cambidoglie in latine capitolium jè a sede d u comune de rome jndr à l omonime chiazze pruggettate da michelangelo se iacchiane u palazze senatorio sede de rappresendanze d u comune de rome u palazze de le conservature e u palazze nuève sede de le musèe capitoline u palazze senatorio avenìe costruite sus a le reste de l andiche tabularum ca ospitave le archivije pubblece d u state romane u palazze de le conservature tène origgene medievale invece u palazze nuève avenìe pruggettate da michelangelo ma realizzate sotte a direzione de girolamo rainaldi rome ospitesce numerose palazze nobbiliare sede de le famigghie de le signure e de le pape ca esercitavane u proprie putere jndr à cetate palazze venezia ca se iacchie mbrà chiazze venezia e via d u plebbiscite avenìe costruite sus a commissione d u cardinale veneziane pitre barbo cchiù nnande papa paolo ii jndr à u corse de le sechele ha state sede papale sede de l ambasciate d a repubbleche de venezia in rome sede de l ambasciata austriache e quartiere generale de benito mussolini osce a die ospitesce u musèe nazionale de palazze venezia e a bibblioteche de archeologgie e storie de l arte palazze farnese edificie rinascimendale cinghecendesche se iacchie jndr à l omonema chiazze e ha state costruite pe ingareche d u cardinale alessandro farnese cchiù nnande papa paolo iii palazze d a cangellerie se iacchie jndr à l omonema chiazze mbrà corse vittorio emanuele ii e cambe de le fiure ospitesce le massime trebbunale d a sanda sede a rota romane e a segnature apostoleche palazze wedekind ca se iacchie in chiazze culonne resale a a seconda metà d u seicinde ma ha state fatte recostruì jndr à u osce a die ospitesce a sede de il tempo palazze chigi odescalchi se iacchie in chiazze sande apostole ha state de proprietà de le famigghie colonna ludovisi chigi e odescalchi jndr à l anne sessande d u xvii sechele ha state oggette de na significative trasformazione a opere de gian lorenzo bernini le facciate de l edificie se presendane in stile barocche e neorinascimendale palazze altieri se iacche mbrà via d u plebbiscite e chiazze d u gesù ha state residenze d a famigghie altieri osce a die jè sede de quacche banghe e condominie palazze colonna documendate da u xii sechele occupe n indere isolate combrese mbrà chiazze sande apostole via nazionale via iv novemmre e via d a pilotte ha state residenze d a nobbile famigghie de le colonna le quale membre discendevane da le conde de tuscolo palazze corsini a a lungara se iacchie jndr à u rione de trastevere ha state costruite pe volere d u cardinale nero corsini nepote de clemente xii jndr à prima metà d u xviii sechele se presende cumme na vere e proprie reggia e osce a die ospite a gallerie corsini e a sede de l accademie de le lincei jndr à u giardine stè a sede de l orto botaniche de rome palazze barberini ha state costruite mbrà u e u se iacchie in via de le quattre fundane vicine a chiazze barberini ha state sede d a famigghia nobbele de le barberini e osce a die ospitesce parte d a gallerie nazionale d arte andiche e l istitute tagliàne de numismateche palazze boccapaduli gentili del drago se iacchie in via san nicola in arcione risale a u settecinde e ha state residenze de le nobbele famigghie de le boccapaduli de le del drago e de le gentili siccome ca rome jè capeluèche d a provinge de rome da reggione lazio e capitale d a repubbleche tagliàne ospitesce nu sbuènne de palazze istituzionale palazze d u quirinale jè sede d a presidenze d a repubbleche ha state costruite jndr à u xvi sechele e ha state residenze papale palzze madama jè sede d u senato d a repubbleche ha state costruite a a fine d u xv sechele e ha state residenze d a famigghie de medici palazze mundecitorie jè sede d a camera de le deputate ha state costruite jndr à u xvii sechele e ha state sede d a curia pondificie e d u guvernatorate de rome palazze chigi jè sede d u guverne tagliàne ha state costruite jndr à u xvi sechele e ha state residenze d a famigghie aldobrandini e ede de l ambascaite de spagne e de l ambasciate de l imbere austro ungareche palazze d u viminale jè sede d u ministere de l interne palazze d a farnesine jè sede d u ministere de l affare estere palazze piacentini jè sede d u ministere d a giustizie palazze de l agricolture jè sede d u ministere de le politeche agricole alimendari e forestale palazze baracchini jè sede d u ministere d a difese palazze de le finanze jè sede d u ministere de l economije e de le finanze palzze valentini sede d a provinge de rome e d a prefetture se iacchie in via iv novemmre e resale a u xvi sechele palazze koch sede d a banghe d itaglie se iacchie in via nazionale in stile neorinascimendale ha state costruite jndr à seconda metà d uuettecinde palazze de le marescialle sede d u consiglie superiore d a magistrature se iacchie in chiazze de l indipendenze palazze d a consulte sede d a corte costituzionale ha state spicciate de essere costruite jndr à u palazze spada sede d u consiglie de state se iacchie jndr à u rione regola resale a u xvi sechele quanne avenìe costruite pu cardinale girolamo capodiferro u palazze de giustizie ditte palazzaccio jè sede d a corte suprema de cassazione ville parche pubblice e aree prutette onne nu granne spazie jndr à u tessute urbane rome non a uecchie tène u primate de capitale europèe cu u cchiù ierte numere de ettare reservate a u verde quiste sonde alcune de le numere ca u confermane cchiù de ettare de verde cchiù o mene u d u territorie sue km de arvulature stradale e nu granne numere de parche e giardine pubblece mise sus a tutte u territorie urbane a vanna cchiù famose de stu verde jè rappresendate da u granne numere de ville e giardine ca onne fatte parte jndr à u passate de dimore nobbiliare le cchiù andiche resalende a u xvi sechele ma a tradizione d u verde jndr à cetate tène radice assaije cchiù andiche e pò essere fatte resalì a le giardine urbane de proprietà de le personagge de spicche d a rome andiche le horti a cchiù granne ville romane jè villa doria pamphili ca accumenze da a cetate d u vaticano pe arrevà quase mbonde a u granne raccorde anulare luènghe a via aurelia a seconda ville pe grannenezze jè ville ada savoia longhe a via salaria nu timbe residenze e tenute de cacce de le savoia terze jè a villa borghese granne parche cendrale d u quale u pincio cu villa medici sede de l accademie de frange costituisce a sezione jndre a le mure a l interne sue se iacchiane a collezzione de arte rinascimendale e barocche d a gallerie borghese u musèe canonica u musèe bilotti u bioparche a ville farnesina in via d a lungara ospitesce l accademie de le lincei a l interne d u palazze cinghecendesche sonde presende certe affresche de raffaello villa giulia vicine a u chiazzale de le belle arte ospitesce u musèe nazionale etrusco ville torlonia lunghe via nomentana ha state residenze romane de mussolini ospite ttre edificie de le quale doje in stile neoclasseche e une a casina de le civette in stile liberty st urteme ospitesce pure nu musèe musèe casina de le civette invece jndr à u casino nobbele se iacchie u musèe d a scola romane duranne a storia millenaria soje a cetate de rome ha state sede de cendinaie de tiatre e otre edificie a ause de spettacheel cirche anfitiatre le prengepàle tiatre d a rome andiche erane u tiatre de pompeo u tiatre de marcello u tiatre de balbo e u tiatre de ostia andiche angore osce a die funzionande le maggiure anfitiatre erane l anfitiatre de statilio tauro l anfitiatre castrense e l anfitiatre flavio megghie canusciuite cumme colosseo e angore osce a die ausate occasionalmende pe rappresendaziune tiatrale e congerte le prengepàle tiatre moderne sonde u teatre de l opere u tiatre argentina u tiatre sistina u tiatre eliseo u tiatre valle u tiatre quirino a sala umberto u tiatre ambra jovinelli e u tiatre brancaccio le cchiù granne fundane romane sonde chidde monumendale a maggior parte de le quale onne state fatte costruì da le pape a l inizie de l età moderne a fundane de trevi a fundane de l acqua felice o d u mosè le quattre fundane a fundane d a barcaccia a fundane de le quattre fiume a fundane d u nettune e a fundane d a naiadi quest urteme però costruite jndr à u pe vulere de mario rutelli assaije proprie sonde le fundane ornamendale a fundane d u tritone e a fundane de le ape opere de giuanne lorenzo brnini a fundane de le celone e a fundane d u babuino ca face parte de le accussìditte de rome esistene pure numerose fundane e fondanile fore o mise nguedde a le mure o luènghe u percorse de le acquedotte cchiù o mene fundanelle sparse pe totte a cetate e fundane de recende costruzione a fundane jndr à nova chiazze romane a l acquedotte alessandrine a fundane de chiazze capelvenere a acilia a fundana nove de chiazze san cosimato a trastevere e a fundana nove de l ara pacis già jndr à età andiche pò avenìe realizzate n efficiende rezze de condotte idriche grazie a a costruzione de numeruse acquedotte jndr à l arche de cinghe sechele a lunghezze comblessiva soje arrevò a mesurà cchiù o mene km le acquedotte costruite in epoche romane sonde l appio l anio vetus l aqua marcia l aqua tepula l aqua iulia l aqua virgo l aqua alsietina l aqua claudia l anio novus l aqua traiana e l aqua alexandrina in età moderne le pape facerene restaurà le andiche acquedotte romane e ne facerene costruì otre cumme l acqua felice jndr à u novecinde infine avenèrene realizzate l acquedotto d u peschiera capore e l acquedotte appio alessandrine le prime ponde de rome fatte apprisse a conguiste d u late sinistre d u tevere avenèrene costruite in legne pronde a essere destrutte in case de attacche nemiche u prime ponde in murature infatte avenìe realizzate jndr à u ii sechele n c se tratte d u ponde milvio ca se iacchie jndr à u punde addò convergevane ttre mbortande vie consolare settendrionale a via flaminia a via cassia e a via clodia a u tevere le romane attribbuivane carattere sacre de conseguenze pure le ponde sue erane quacchecose de particolare tande ca le costrutture de ponde le pontifices da pontem facere avèrene funziune sacerdotale a maggior parte de le ponde romane onne state infatte fatte costruì da pontefice cioè da pape osce a die a rome esistene ponde ca attraversane u tevere otre onne state costruite pe l attraversamende d u fiume aniene le mure de rome sonde costituite da diverse cinde rome jè a cetate ca conserve u maggiore numere de obelische cchiù o mene na vendine nu sbuènne de lore resalene a l età mberiale quanne le obelische avenèvane traspurtate direttamende da l egitte apprisse a conguista soje n c otre avenèrene realizzate da loe romane ca ausarene u stesse granite de le egizie papa sisto v jndr à u xvi sechele ordenò de nzippà n otra vote le andiche obelische cadute tutte tranne quidde vaticano uneche obelische andiche maje cadute e le facìe reposizionà ausannele cumme embleme de putenze d u papate sue l urteme obelische ha state nzippate jndr à l ottommre jndr à u quartiere europe l opere jè de arnaldo pomodoro e se iacche jndr à u chiazzale pier luigge nervi jndr à le cinguand anne ca onne seguite a conglusione d a seconda uerra mundiale rome non ge s à certamende distinde jndr à u panorame europèe pe creatività e innovazione in ambite architettoneche tranne ca jndr à certe case stu fatte ha dipese assaije da varie fatture cioè a necessità de recostruì quande avère state destrutte de adeguà e amblià le strutture pe na cetate in forte crescite demografeche ca ere destinate a raddoppià le crestiàne sue in parte ha ingise pure nu vecchie pregiudizie verse ogne forme de innovazione o presunde snaturamende pe na cetate cumme rome sulamende a partì da a fine d u xx sechele a situazione s à sbloccate finalmende da quidde periode se stè assiste a nu lievità notevole de pruggette firmate da granne architette tagliàne e ndernaziunale ca appondene a fà de l urbe nu cendre de granne inderesse policulturale e interreleggiose nu fenomene ca ste investe prengepalmende le periferie mbrà le granne opere spicciate jndr à ste decennie vonne arrecurdate é a chiesere dio padre misericordiose sembre de meier jndr à u quartiere perifereche de tor tre teste inaugurate u ottommre d u caratteristeche pa luminosità le ttre vele vianghe e u cemende mangiasmog cu u quale ha state costruite mbrà le opere già in costruzione jndr à capitale sonde da arrecurdà cu ettare rome jè a cetate cchiù verde d europe a parte le ville storeche sonde presende nu sbuènne de otre aree verde eppure terrene dedicate a l agricolture jndr à le zone cchiù perifereche le aree protette cupriscene comblessivamende mila ettare e sonde na realtà recende accumenzate cu l istituzione d u parche reggionale urbane d u pineto jndr à u e de quidde de l appa andiche l anne successive jndr à u nasce l ente reggionale romanatura e aumende notevolmende u numere de zone protette e l imbegne d a cetate jndr à valorizzazzione d u proprie patrimonie ambiendale valorizzazzione ca remane però in larghe parte insufficiende in termine de recupere da u degrade e da l abusivisme soprattutte jndr à le zone mene cendrale in combronde a le putenzialetate numerose parche reggionale e riserve naturale recadene a l inderne d u territorie comunale de rome mbrà le quale u parche reggionale de l appia andiche ettare a riserve naturle d a marcigliana ettare a riserve naturale de decima malafede ettare e l area marine protette de le secche de tor paterno ettare cu nu piane regolatore nuève u comune apponde a aumendà u territorie comblessive destinate a u verde mbonde a purtarle a doje tirze d a cetate rome accumenzò probbabbilmende a avè caratteristeche propriamende urbane angore apprime de l avvente d a dinastie etrusche de le tarquini fine d u vii sechele n c atturne a a metà d u vi sechele n c in età serviane se calcole ca rome tenève già na popolazzione de almene crestiane ca ne facevane une de le cchiù mbortande cendre d a reggione etrusche laziale mende de ttre sechele cchiù nnande a a viscilie de le uerre puniche n c cchiù o mene a cetate già apparive cu le quase crestiane cumme une de le granne metropole d u mediterranèe occidendale seconde pe popolazzione sule a cartaggine in tarde età repubblecane seconda metà d u ii sechele n c rome se trasformò jndr à u cchiù popolose cendre abitate d u munne e tale remanie pe quase totte l epoche mberiale securamende mbonde a u prime sacchegge a opere de le visigote ma forse pure de cchiù mbonde a a viscilie d a conguiste e d u seconde sacchegge da vanne de le vandale quase mmienze sechele cchiù tarde jndr à u jndr à u ii sechele se calcole ca rome ere iavetate da crestiane astepate cchiù o mene sus a edificie a maggior parte de le quale sviluppate sus a doje piane a cetate adda aspettà u censimende d u pe putè raggiungere n otra vote certe levèlle demografece angore a a metà d u v sechele a metropole capitoline ospitave a l inderne de le proprie mure cchiù o mene crestiane ma u seconde sacchegge a opere de le vandale assaije cchiù destruttive e cruende d u precedende e le anne de uerre e carestie ca seguirene ne decimarene assaije proprie a popolazzione jndr à le prime decennie d u vi sechele s arrevave a cchiù o mene crestiane ca arrevarene mbonde a a seguite d a uerra gotiche ca pe quase nu vendennie devastò u lazie e bbona parte de l itaglie a popolazzione romane se mandenìe sus a tale levèlle duranne quase totte l età medievale e sulamende jndr à u corse d u rinascimende turnò a crescere a a viscilie d u sacche de rome d u a cetate tenève cchiù o mene crestiane redotte de a metà a seguite de tale luttuose fatte a riprese avere state comungue abbastanze rapide jndr à u rome avère raggiunde le crestiane l incremende d a popolazzione comungue se calmò nu picche jndr à u corse d u xvii e d a prima metà d u xviii sechele le crestiane d u testimoniescene nu tasse de crescite assaije mene consistende de quidde vissute da a cetate jndr à u cinghecinde stu tasse vasce se mandenìe cu ierte e vasce determinate da certe mbortande fatte storeche mbrà le quale in prime luèche l invasione napoleoneche pure jndr à le cindevinde anne ca seguirene mbonde a quanne cioè rome devendò capitale d u state d a chiesere quanne rome avenìe annesse a u regne d itaglie jndr à u a cetate canuscìe nu sviluppe tumultuose le crestiane ca avere a quedda date terze poste apprisse napule e meláne devendarene già a a fine d u xix sechele u milione de crestiane avenìe raggiunde e supranate duranne u periode fasciste jndr à l anne trende rome turnò a essere u maggiore comune d a penisole jndr à u seconde periode apprisse a uerre rome condinuò a svilupparse e a incremendà a popolazzione proprie sus a l inde d u boom economeche e edilizie ca purtò a a costruzione de nu sbuènne de quartire periferece jndr à l anne cinguande e sessande cu l inizie de l anne anne ottande a crescite demografeche d a cetate s a fermate combletamende canuscenne jndr à u vendennie ca vè da u a u n avvascamende peccinne jè quiste nu fenomene osservate jndr à otre mbortande nuclee urbane tagliàne e europèe dovute in parte a u crolle d a natalità non sufficiendemende combensate da l immigrazione e in parte a u sviluppe de cetate satellite o dormitorie ca se iacchiane fore d u territorie comunale cu le oltre crestiane rome jè u comune cchiù popolose d itaglie jndr à u condeste de l aunione europèe u comune de rome se piazze a u quarte poste in termine de popolazzione apprisse londra berline e madrid u date relative a a popolazzione comblessive de rome de l urteme censimende a u pare de quidde de otre comune tagliàne s a rivelate sbagliate e ha state sottoposte a rettifeche cumme resulte da nu comunicate ufficiale istat stilate jndr à u jndr à u quale se precise cumme le crestiane residende a rome in date ottommre non g erane ma de le residende jndr à u comune sonde de nazionalità sdreuse l d u totale mbrà chiste le comunità cchiù numerose sonde chidde d a romanie de le filippine e d a pulonie l idiome ausate osgne sciurne da a popolazzione jè u romanesche ca cumme a maggior parte de le dialette tagliàne non ge tène n ufficialità origginariamende u dialette romane furmate jndr à u medioevo ere fortemende imbarendate cu le dialette d u sud itaglie in particolare cu u napuletane ha state pò l influenze culturale e l immigrazione fiorendine e da a corsica jndr à cetate duranne u renascimende a cangià radicalmende u romanesche purtannele cchiù vicine a a parlate toscane u romanesche cumme tutte le lènghe s à pò evolute jndr à l anne gesèppe giuacchine belli jndr à prima metà d u uettecinde ause forme lenguisteche ca non g avènene ausate da trilussa a l inizie d u novecinde e da l inizie d u xx sechele s à diffuse pure jndr à otre zone d u lazie in conseguenze d a crescite demografeche sta evoluzione non g à alterate in profonnetà u dialette almene mbonde a le prime anne cinguande partenne da le quale rome ha accumenzate a essere mete de forte migraziune da le otre reggione tagliàne u dialette ha subite da allore condaminaziune soprattutte da u tagliàne evolvennese jndr à parlate ca se pò sendè osce a die u accussìditte romanesche moderne oramaje u romesche d u belli ha scombarse e u dialette de osce a die ha perse assaije de le parole e mode de dicere a favore d u tagliàne in ogne mode sus le reste sue s à sviluppate nu dialette ca ce ausate correttamende jndr à tutte le caratteristeche sue cchiù tipeche conzerve freschezze e vivacità aspette de le quale le romane vonne fiere a forte immigrazione de le anne cinguande e sessande otre a refletterse sus a u lenguagge ha cangiate a combosizione demografeche cetadine a u romano de rome da diverse generaziune se onne affiangate le nuève arrevate quiste face sine ca jndr à le famigghie de osce a die cchiù ca u romanesche se tende a parlà u tagliàne cu influenze dialettale cchiù o mene forte a seconde de le case mbrà le maggiure ccrejaziune letterarie in dialette romanesche sonde da arrecurdà certamende le poete ggià citate giuacchine belli e trilussa eppure cesare pascarella nu sbuènne de atture celebbre onne condrebbuite e condrebbuiscene a l espressione tiatrale e cinematografeche d u romanesche moderne mbrà chiste aldo fabrizi alberto sordi nino manfredi gina lollobrigida anna magnani gigi proietti gabriella ferri enrico montesano e carlo verdone a cetate jè u cendre de nu sbuènne de istituziune finanziarie banghe e assicuraziune de cendre de produzione televisive de aziende ca operane jndr à mode e jndr à pubblecetate e soprattutte jndr à l industrie cinematografeche a rome sonde presende sede de ente ca onne finalità esclusive o mene de ricerche jndr à u u cendre storeche le proprietà extraterritoriale d a sanda sede jndr à cetate e a basileche de san paolo fore le mure onne state dichiarate patrimonie de l umanità da l unesco jndr à u ha state fatte da l unesco n estenzione e onne state ingluse le bene combrese jndr à le mure de urbano viii rome condinue a essere u cchiù granne cendre de istruzione superiore tagliàne essende sede de numerose università pubbleche e private le cchiù granne bibblioteche romane sonde a bibblioteche angeliche a prima bibblioteche pubbleche aperte in itaglie a bibblioteche apostoleche vaticane ca a sanda sede ha organizzate e curate in vaticano a bibblioteche de archeologgie e storie de l arte a maggiore bibblioteche tagliàne in materie d arte e de archeologgie a bibblioteche casanatense aperte jndr à u vicine a u convende de sanda marije sus a minerva a bibblioteche d u ministere de le affare estere specializzate in diritte ndernazionale storie condemboranèe e storie diplomateche a bibblioteche de l istitute de l engiclopedie tagliàne ca tende a furnì pe ogne argomende nu vaste apparate de consultazione generale a bibblioteche hertziane n istitute d a suggettate max planck dedicate a a storie de l arte a bibblioteche don bosco a cchiù granne e a cchiù moderne bibblioteche d a congregazione salesiane a bibblioteche e musèe tiatrale d u burcardo na bibblioteche musèe specializzate jndr à storie d u tiatre e d u spettacole a bibblioteche nazionale cendrale vittorio emanuele ii l ente preposte da u state pa tutele d u materiale libbrarie in itaglie a bibblioteche d a suggettate sciugrafeche tagliàne a cchiù mbortande raccolte libbrarie sciugrafeche d itaglie e mbrà le cchiù granne d europe rome jè sede de nu sbuènne de università statele private e pontificie rome ha state fine da le origgene d u cineme nu set ideale pe mutive loggistece e monumendale purcé u sue hinterland jè assaije larie e varie e consende location altrettande varie e relativamende economeche e pure purcé jndr à u timbe da a costruzione de cinecittà apprisse s à congendrate na grossa parte de l industrie cinematografeche tagliàne proprie pa cetadelle artisteche de cinecittà addò onne fatiate le prengepàle reggiste tagliàne e furastiere rome jè considerate une de le capitale mundiale d u cinema ogne anne a capitale jè protagoniste de appundaminde trasute jndr à tradizione romane e capace de rechiamà pure diverse cendinaie de migliaie de crestiane da ogne vanne d itaglie cumme cinema festa ndernazionale de rome ottommre cu palcosceniche prengepàle vicine a l auditorium parche d a museche jndr à l edizione cchiù de spettature e proieziune l estate romane e u biennale d arte nternazionale de rome le rione sonde le repartiziune storeche none amministrative jndr à u quale jè suddivise u cendre storeche l istituzione de le riune resale a u medioevo invece in epoche romane a cetate ere suddivise jndr à reggione u numere de le riune ha cresciute cu a crescete d a cetate tutte mene ca doje prati e borghe se iacchiane jndr à le mure aureliane le riune romane sonde monti trevi colonne cambe marzio ponte parione regola sant eustachio pigna campitelli sant angelo ripa trastevere borghe esquilino ludovisi sallustiano castro pretorio celio testaccio san saba e prati apprisse l stituzione de l urteme rione prati pe le successive allariaminde de l area urbanizzate se accumenzò a ausà u termine de quartiere osce a die a rome stonne quartire le urteme ttrede q xxxiii q xxxiv e q xxxv avènene ditte quartire marine stonne pure otre suddivisiune ufficiale e inoltre nu sbuènne de otre toponime de ause corrende u territorie d u comune de rome jè suddivise jndr à municipie ex circoscrizioni ogne municipie riunisce stuèzze diverse de quartire inizialmende le circoscriziune erane cu a legge reggionale n d u marze a circoscrizione xiv ha devendate nu comune autonome fiumicino cchiù nnande cu a delibberazione d u consiglie comunale n d u scennare le circoscriziune onne devendate municipie mandenenne a numerazione origgenarie le municipie de rome sonde suddivise jndr à zone urbanisteche omoggenèe furmate jndr à u le municipie de rome sonde i cendre storeche ii parioli iii nomentano san lorenzo iv monde sacro v tiburtina vi prenestino vii cindecelle viii de le torre ix san giuanne x cinecittà xi appia andiche xii eur xiii ostia xv arvalia portuense xvi monde verde xvii prati xviii aurelia xix monde mario xx cassia flaminia u comune combrende nu sacche de borgate e fraziune mbrà le quale ostia cresciute jndr à prima metà d u novecinde in seguite a le demoliziune attuate da u fascisme jndr à le riune storece e jndr à u dopouerre in seguite a massicce immigraziune proveniende prengepàlmende da le zone e reggione confinande sviluppatase inizialmende atturne a l artiggianate de le riune e successivamende a l amministrazione pubbleche statale reggionale provingiale comunale e a le ente parastatale storecamende presende jndr à cetate rome tène osce a die n economije dinameche e diversificate ca produce cchiù o mene l d u pil nazionale e condinue a crescere cu nu tasse superiore a a media nazionale jndr à u a fronde de na crescite d u u pil d a cetate de rome ha cresciute d u invece jndr à u periode l ingremende ha state addiritture de l unnece per cinde tutte stu fatte ha purtate naturalmende effette benefece sus a u tasse de occupazione nghianate d u da u a u riducenne u levèlle de disoccupazione da l a u sus a na media nazionale d u indice mbrà le cchiù vasce mbrà le capitale europèe superanne pure parigge bruxelles e vienna a conferme d a forze crescende de l economija soje a metropoli capitoline s a classificate a a vendicinguesime posizione d u european cities monitor a classifeche de le megghie cetate d affare in europe in salite de doje posiziune rispette a u a parte le servizie e a l indotte generate da a presenze de le funziune amministrative jè l edilizie a rappresendà u settore economeche cchiù mbortande d a cetate queste ave da na vanne aumendate a crescite scriteriate e spesse abbusive de le periferie romane dande luèche a a figure professionale d u palazzinare e da l otre ha favurite u sviluppe de certe mbrà le cchiù gruèsse gruppe naziunale d u settore a presenze de le tre pole universitarie nzieme a decine a carattere private ha favorite jndr à l urteme anne u sviluppe de attività legate a a ricerche e a le servizie tecnologgece avanzate a rome jè presende na forte reltà industriale costituite de aziende medie e medie piccenne ca s a sviluppate atturne a certe pole de sviluppe cumme a via tiburtina o acilia jndr à l urteme anne cu l aperture d u mercate de le telecomunicaziune ha state pure nu notevole sviluppe de le aziende legate direttamende e indirettamende a stu settore ca onne spesse scacchiate rome pe l insediamende de le sede lore l agricolture e l allevamende soprattutte a pastorizie stonne chiane chiane perdenne l imbortanza lore purcè u territorie comunale se urbanizze sembre de cchiù comungue angore osce a die non gìè infrequende acchià gregge pascolà jndr à le zone perifereche d a cetate naturalmende u turisme rappresende une de le vôsce cchiù mbortande d u ualanze cetadine conziderate l offerte culturale d a cetate pure stu settore ste cresce forte forte pu se onne stimate cchiù o mene miliune de turiste cu n aumende d u rispette a u date d u cu cchiù de miliune de visitature jndr à u rome jè a terza cetate in europe e l ottave jndr à u munne cumme numere de turiste a cetate jè a u cendre de na strutture radiale de vie de comunicazione ca ricalcane le direttrice de le andiche vie consolare ca partenne da u cambidoglie congiungevane rome andiche a tutte le anghele d u mbere u punde de partenze de le strade ca partene da rome u chilometre zere fiseche rumane u miliarie aureo a colonne nu timbe dorate e mise jndr à u fore osce a die de marme e mise in cime a a cordonate in chiazze d u cambidoglie u spazie urbane nu timbe delimitate da le mure jè osce a die definite da l anelle esterne de raccorde mbrà le vie de penetrazione u granne raccorde anulare u quale rappresende a congiunzione prengepàle d u trasporte sus a strade mbrà rome e u reste de l itaglie essenne mise a u cendre d a penisole rome jè pure u prengepàle node ferroviarie de l itaglie cendrale le prengepàle direttrice d u traffiche ricalcane almene jndr à vanne iniziale d u percorse u tracciate de le strade consolare a linèe tirreneche rome genova luènghe a via aurelia a linèe verse nord inizialmende lunghe a valle d u tevere rome firenze bologne le linèe verse l adriatiche rome pescara lunghe a via tiburtina e rome angone lunghe a via flaminia le linèe verse u meridione rome napule lunghe a via appia e rome frosinone caserta lunghe a via casilina lunghe a via casilina s à aggiunde picche timbe fa a nova ferrovie rome napule a velocità ierte inaugurate u decemmre u prime esembie de linèe a velocità ierte in itaglie cu trene ca ponne supranà le km all ore le prengepàle staziune sonde rome termini a cchiù trafficate d itaglie cu cchiù o mene transite sciurnaliere a l inderne sue jndr à u piane sotterranèe se iacchie nu cendre commerciale chiamate forum termini cu cchiù de puteje e categorije merceologgeche rome tiburtina addò jè previste a fermate de le trene a velocità ierte capacità ierte in transite pe rome sus a direttrice nord sud rome ostiense rome trastevere e a rome tuscolane stonne pure staziune cchiù piccenne cumme san pitre rome casiline pò esistene cchiù de staziune e fermate ausate sulamende pu traffeche locale a costruzione de nu puerte romane jè merite seconne a tradizione de anco marzio quarte de le sette leggendarie re de rome ca facìe costruì l insediamende de ostia n c u nuclèe piccinne ca pò essere considerate a prima colonie de rome crescìe de notevole mbortanze cu u passare de le sechele tande da raggiungere le crestiane jndr à l età mberiale jndr à zone pò averene state costruite doje puerte nuève pe ordene de le mberature claudio e traiano a cetate portuale subbìe na decadenze lenda lende partenne da u iv sechele comblece a crise economeche dovute a le invasiune barbareche da u ix sechele ostia accumenzò a essere destrutte otre puerte romane onne state chidde fluviale costruite pe l approde de le mbarcaziune ca andicamende resalivane u tevere pe arrevà jndr à cetate u puerte de l emporio abbandonate ggià in epoche medievale u puerte de ripa recostruite jndr à u cu u nome de ripa granne u puerte de ripetta costruite jndr à u a monde de castel sandìangele ma destrutte jndr à u u puerte leonino costruite jndr à u pe vulè de lione xii e destrutte jndr à u osce a die jndr à cetate luènghe le sponde d u tevere se iacchiane sulamende quacche punde d imbarche de le battelle turistece u puerte nuève de rome ca se iacchie a ostia lido avenìe inaugurate jndr à u se tratte de nu puerte turisteche strutturate cumme quidde origgenarie ma cu funziune combletamende diverse none cchiù nu punde strateggeche e commerciale ma n approde turisteche nuève pe mbarcaziune da diporte puerte de rome sonde pure u puerte canale de fiumicino ma soprattutte u puerte commerciale de civitavecchia ca colleghe cu servizie regolare u cendre itaglie cu le prengepàle destinaziune d u mediterranèe e jè une de le prengepàle terminal naziunale pe le nave da crociera a cetate avène servite osce a die da ttre aeropuerte stonne pure otre auropuerte jndr à le vicinenze o a na distanze none eccessive da a cetate mbrà le quale l ex aeropuerte de cindecelle ca se iacchie jndr à vanne oriendale de rome mbrà a via tuscolana e a via casilina abbandonate da parecchie anne e osce a die in vie de riconversione jndr à nu granne parche pubbleche cu na vanne ca adda essere destinate a edificie pe nu cendre direzionale l aeropuerte de pratica de mare sulamende militare ca se iacchie a sud de rome mbrà torvaianica e a via pontina ausate pure pe ingondre mbrà cape de state e l aeropuerte de guidonia a nord est d a capitale ausate da l aeronautiche militare rome osce a die jè dotate de doje linèe de metropolitane ca fanne cape a l atac a lunghezze de osce a die d a rezze metropolitane jè de km le doje linèe se ngondrane sule jndr à nu punde a a stazione de roma termini ttre staziune d a linèe b piramide basilica di san paolo e eur magliana sonde in comune cu le staziune d a ferrovie rome lido osce a die jè in costruzione na diramazione d a linèe b a linèe b ca distaccannese da a linèe prengepàle a chiazze bologne adda arrevà a chiazzale jonio quartiere de monde sacre cu nu percorse de km e staziune servenne une de le zone cchiù popolose d a cetate n area granne cumme a cetate de bologne u marze onne accumenzate le fatìe pa costruzione d a linèe c sus a direttrice est nordovest quanne le fatìe onne spiccià a linèe adda essere longhe km e adda tenè staziune jè a u studie na deviazione d a linèe c ca avessa essere chiamate linèe c a quale avessa partì da a stazione teano arrevanne a a stazione metro b de ponde mammolo se penze pure a na nove metropolitane leggere ca avessa scè da a stazione anagnina d a linèe a a a stazione torre angela d a linèe c passanne da u polo universitarie de tor vergata approvate le prolungaminde d a linèe b ca adda arrevà a nord a casal monastero e a sud a trigoria otre prolungamende approvate jè sus a linèe a ca adda arrevà a ovest a via torrevecchia e probbabbilmende se adda spingè verse le quartire casalotti e casal selce u sisteme de le trasporte pubblece urbane sus a firre combrende pure cchiù de quaranda staziune urbane d a rezze ferroviarie sus a le linèe rfi jè in servizie nu sisteme de ferrovie reggionale o linèe fr gestite da trenitalia e numerate da fr a fr de chiste le linèe fr fr e fr offrone nu servizie paragonabbele a quidde de le metropolitane fermate ravvicinate frequenza ierte materiale confortevole invece le restande sonde servite da le classece trene reggionale totte sonde però parte integrande d u trasporte cetadine e ausabbele jndr à l arèe urbane cu u stesse bigliette valide sus a rezze atac e sus a metropolitane stè pure nu collegamende veloce veloce mbrà a stazione termini e l aeropuerte de fiumicino leonardo express a parte a le linèe a e b d a metropolitane e a le linèe fr de trenitalia u servizie de trasporte pubbleche sus a firre combrende le ferrovie reggionale rome lido ca raggiunge u litorale romane de ostia lido rome pantano ca arrive jndr à frazione romane de giardinetti e rome viterbo ca arrive jndr à u capeluèche d a tuscia gestite pure lore da l atac s p a u sisteme de le trasporte pubblece de superficie jè costituite da a rezze de autobus tram e filobus gestite da l atac l aziende munecepalizzate d u trasporte pubbleche nascìe jndr à u cumme azienda tramvie ed autobus del governatorato a t a g e ha state pe decennie u gestore uneche d u sisteme de le trasporte de superficie d a cetate avenne assorbite tutte le mbrese piccenne private ca avèrane organizzate sine a quidde timbe u trasporte pubbleche romane a l epoche le dimenziune aziendale e a stesse nature de azienda pubbleche consendivane ottime resultate in termine de programmazione de investimende e de manutenzione e innovazione tecnologgeche apprisse alterne vicende e difficoltà e a crescite vertigginose de le coste de esercizie dovute pure a l espanderse incondrollate d u territorie urbane l aziende ha state trasformate jndr ù in suggettate pe aziune osce a die l atac gestisce na rezze de trasporte sus a gomme autobus e filobus e firre tram pe nu totale de km cu veicole e cchiù de linèe pe cchiù o mene miliune de km e miliune de passeggere anne le mappe d u trasporte pubbleche sonde disponibbele presse u site de l atac jndr à l urteme decennie u forte aumende d u traffeche automobbelisteche private ha suggerite a ccrejazione de na zone a traffeche limitate ztl jndr à vanne inderne d u cendre storeche attive jndr à le sciurne lavorative mbrà le e le l aumende d u traffeche notturne specialmende jndr à le fine sumàne ha pò purtate a a ccrejazione de zone a traffeche limitate notturne a trastevere san lorenzo e jndr à u stesse cendre storeche cu proggette de allariaminde a u quartiere de testaccio le parchegge sonde sembre cchiù spesse convertite in zone de soste a paiamende pe cercà de mettere rimedie jndr à quacche mode a a croniche manganze de poste auto pure ca certe parchegge sotterranèe sonde osce a die in costruzione pe alleggerì le levèlle de inguinamende da u ha state individuate na zona larie inizialmende delimitate da u granne raccorde anulare e osce a die redotte a l accussìditte fascia verde jndr à quale jè vietate pe quacche ore o a sciurne alterne l accesse a le autoveicole cchiù inguinande o avène limitate u traffeche vietannele pe targhe alterne pe quacche ore nu sciurne a sumàne le provvedeminde in merite e a perimetrazione de le aree inderessate onne cangiate jndr à l anne ma non ge sonde note le resultate avute jndr à riduzione de l inguinamende rome jè gemellate in mode esclusive e reciproco cu accorde ndernaziunale a rome diverse suggettate gareggiane jndr à u massime cambionate d a disciplina lore san benedette ullano in tagliàne san benedetto ullano in albanese shn benedhiti éte nu comune tagliáne de arbresh de crestiáne d a provinge de cosenza in calavrie u paese jè cercunnate da nu bosche de fagge addò stonne nu sbuenne de arvule de castagne e avènene ogne anne nu sbuènne de cristiàne pe cogghierle sembre jndr à u bosche se iacchie na specie rare de tritone alpestre jndr à u specchie d acque chiamate u laghicello a metre de altezze u paese stipe a culture greche albanese a lènghe e u rite bizzandine le prime mbormaziune sus a stu paese se onne jndr à u xii sechele quanne ere feudo de le duche de montalto addò avenìe funnate nu monestere benedettine da u quale u paese pigghiò u nome l andiche borghe medievale avìe nu decise mbulse demografeche e economeche cu nu successive sviluppe urbanisteche jndr à seconda metà d u xv sechele quanne avenìe ripopolate da le profughe albanise san dònaci je nu comune tagliane de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie se iacchie jndr à u salènde lunghe a direttrice mbrà lecce e tarde jè nu pseudoagiotoponime n etimologgije secure proposte nu picche de tiembe fa u porte a dominicus da u quale iesse donicus e spiccianne a donaci da indendere cumme casale o ville sckaffate jndr à nu terrene dominicate ca significhe non date a nu feude stonne retrovaminde de oggette preistorece jndr à grotte ca ste jndr à contrade mariane nu picche de vase e arme litiche nderra nderre reste romane assute jndr à contrade cuciulina na necropoli piccenne de quattre chiaute e quacche epigrafe jndr à contrade palazze reste de na ville prediarie e jndr à contrade mea ville rusteche fanne penzà a na presenze sporadeche de l omme jndr à l età preclasseche e pò romane probbabbilmende popolazziune messapeche ca pò avenerene colonizzate da le tarandine e infine nglobbate jndr à regio ii apulia et calabria da u mbere romane le prime tracce de nu nzediamende mbortande resalene a u x sechele quanne u territorie d u salènde stave sotte a u dominie d u mbere bizzandine nu sacche de crestiane dicene ca san donaci ha state origgenariamende nu casale d a foreste oritane apprime de essere date in feude da le conde de conversane a l arcivescove de brinnese baiardo jndr à u xii sechele accussì rumanìe nzigne a fine d u xviii sechele quanne ferdinande iv de borbone l assegnò nzieme a u feude de san pangrazie a nu guvernatore reggie a feudalità arcivescovile sus a san donaci subbìe n inderruzzione formale e none sostanziale jndr à u quanne ferdinande d aragone assegnò a george castriote skanderbeg nu sbuènne de feude jndr à pugghie mbrà le quale san donaci in combense de l aijute jndr à uerre condre a giuanne ii de lorena ma skanderbeg e a colonie albanese ca avere pigghiate possesse de san donaci preferirene lassà u feude a l arcivescove de brinnese u nome d u paese seconde n ipotesi assaije particolare de giacome arditi pare ca avène da n abbreviazzione de donatoci participie passate d u verbe donare ma cchiù probbabbilmende jidde pò ffà referimende a nu sande particolarmende venerate jndr à u medioeve jndr à u salénde san dona nnomenate pure san danatte e san danax dànace a strutture architettoneche de carattere storeche cchiù mbortande jè u castelle o palazze arcivescovile de l arcidiocesi de brinnese d u quale u borghe de san donaci ere nu stuézze d u feude a chiesere de sanda marije assunde jè n esembie de neoclassicisme architettoneche attardate nzippate jndr à u sus a na chiesere ca stave apprime face ndrucà sus a chiazze a facciate elengande e sobbrie cu u cambanile ierte ca se ndruche da tutte le vanne a u nderne sue ste l altare de petre dedicate a l addulurate jndr à chiesere piccenne de sanda marije de le grazie osce a die cappelle d u cambesande a metre da u pajesere ste stipate l immaggine venerate a affresche de na madonne cu u piccinne madonne de le grazie d u xv sechele securamende appettate arrete jndr à contrade mondicelle sus a strade pe mesagne se iacchie nu rudere abbandunate d u tembiette de san miserine conziderate u luéche de culte paleocrestiane mbrà le cchiù andiche de l indera reggione vi viii sechele jè n edificie de granne inderesse architettoneche pa chianda cendrale a forme ottogonale cu coperture a cupole ca rechiame a tradizione costruttive romane pe nu sacche de sechele abbandunate e quase scettate nderre ha state sulamende pe na vanna piccenne restrutturate face ndrucà angore a tipiche coperture a cupole fatte de opus cementicium ca ste sus a uette pilastre e capitelle fate de stucche decorate cu fogghie d acante u nderne jè a cchiù o mene metre sotte u piane de cambagne cu quattre abside piccinne ca sò condrapposte sus a le parete rumanene tracce de ndonache russe ma sò quase tutte sparite le affresche de epoche bizzandine e le decoraziune de stucche invece u pavimende stipe angore stuézze d u mosaiche a doje culure probbabbilmende de epoche romane se tràse da nu pronae ca ste vecine a doje ambiende piccinne quase tutte scettate nderre probbabbilmende nate jndr à l età romane cumme tembie pagane o ninfée avenìe cchiù nnande ausate cumme battistere da le prime crestiane u monumende jè a cchiù o mene metre a sud d u limitone de le grice nu mure andiche de divisione mbrà a zone bizzandine a sud e quedde longobbarde a nord a zone de le palude nu tiembe sede de nu nzediamende rupestre de monace de san basiglie jè osce a die pe na vanne cultivate jè nu luèche de passagge de le acidde migratorije in proggette u ripristine de l arée naturalisteche e a realizzazzione de nu parche prutette a combonende essenziale de l economije sandonacese jè l agricolture vine uegghie cereale frutte bambaggie abbastanze diffuse l allevaminde de le ovine le stabbilimende pe ffà u vine le frandoie e le stabbilimende pe fatià le fiche secche san donaci jè pure n imbortande cendre pa viticolture a u decemmre jndr à u territorie comunale se reggistrave a presenze de furastire residende maschele e femmene ca sonde cchiù o mene u d a popolazzione totale residende a comunitate cchiù granne jè probbie quedde de le marucchine aqquà sotte iacchie le nazionalitate cchiù rappresendate l economije se base praticamende quase totte sus a l agricolture caratterizzate da oliveculture soprattutte chiande nove e viticolture so presende nu sacche de aziende de vine e cendre de assistenze fiscale mò avène presendate na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr à stu comune san giorgie ioniche in tagliàne san giorgio ionico éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie se iacchie jndr à u nord salènde a km da tarde le origgene de san giorgie ioniche se facene resalì a u iii sechele n c nfatte a le inizie d u novecinde ha state acchiate sus a u colle sand elia n inzediamende de l età d u firre e strutture ellenisteche e romane de età ìmberiale eppure na necropoli larie d u iv e iii sechele n c mbrà a metà e a fine de le anne novande se onne avute otre acchiaminde cu a stessa datazione u prime vecine a massarie feudo jè relative a n otre necropoli pure ce de dimenziune cchiù piccenne u seconde jndr à u piene d u cendre javetate duranne le fatìe de costruzione d u tiatre a l aperte riguarde certe chiaute cu le relative ornaminde funebre u sviluppe d u borghe sciugrafijeborghe conumgue se face resalì a u x sechele quanne profughe crestiane de tarde ca avenève saccheggiate da le saracene se stabbilirene vecine a a chiesere madre de osce a die marije ss d u popole migraziune nuève jndr à u xv sechele a u seguite d u condottiere albanese giorgie castriote skanderberg popolarene san giorgie e otre comune d u tarandine oriendale osce a die individuate cumme albanie tarandine n otre ipotesi condestate sus a l origgene de san giorgie se base sus a letture de nu documende d u stipate jndr à u monastere benedettine d a trinità de cava addò se legge ca u conde de tarde petrone riale a l abbate orso d u monastere benedettine de tarde n ecclesie sancti georgi intus in gualdam cu tutte le pertinenze sue da aqquà pe certe storece a conglusione ca ggià jndr à l xi sechele atturne a a chiesere madre de san giorggie de osce a die stave nu nuclèe javetate otre storeche però datane a funnazione d u nuclèe de san giorgie de osce a die mbrà u xv e u xvi sechele infatte u nome d u casale jesse pa prima vote jndr à le documinde jndr à u a popolazzione de san giorgie accumenze a crescere veloce veloce grazie a nu sacche de immigrate albanise e a chidde crestiane ca lassavane le casale de belvedere e pasone le vicende storeche de san giorgie jndr à u xvii sechele sò legate soprattutte a le condroversie nderne d a famigghie muscettola ca ccrejarene n effette de rallendamende jndr à crescite d u paese ca pò arrepigghie jndr à seconna metà d u xviii sechele quanne ferdinando iv accumenze a limità le privilegge feudale e procede a scorporà le latifonde san giorgie avène divise accussì jndr à quote e da quiste ave inizie a culture contadine d a coltivazione e de le scambie de le prodotte agricole ca adda essere a base d u sviluppe economeche d u cendre ma le conseguenze feudale avènene de fatte abbandunate sulamende jndr à u xix sechele quiste jè pe san giorgie u preludie pe na forte crescite civile e economeche ca ave condinuate nzigne a le sciurne nuèstre da le anne settande u comune ca ave sembre risendite d a forte vicinazne a nfluenze d u capeluèche ave avute nu notevole sviluppe jndr à l edilizie e jndr à l industrie allariamende d a zone industriale cu nu conseguende e ulteriore aumende d a popolazzione a chiesere madre de sanda marije d u popole d u xvi sechele nzippate sus a n andiche luèche de preghiere d u x xi sechele in stile barocche ave na sola navate cu altare cendrale ricche de marme policrome e doje altare laterale sò degne de note le dipinde sus a tre altare u core cu norgane a canne andiche e sculture de legne d u sande protettore san giorgie martire festeggiaminde u abbrile a cappelle nzeccate a a chiesere madre e a l annesse e preggevole oratorie d u sandissime rosarie xv sechele jè u monumende cchiù andiche d u comune ca ave assute fore durande le fatìe de restaure a cendrale chiazze san giorgie ggià chiazze margherite ave n inderessande mosaiche pavimendale jndr à u cendre sotreche se iacchiane certe palazze nobbiliare u settecendesche palazze imperio palazze alberini de siati palazze alberini caramia a cappelle d a madonne d a croce a chiesere ss marije mmaculate nzippate mbrà u xix e u xx sechele ville parabita e u castelle de le conde d ayala valva xx sechele cu a vecine cappelle d u calvarie eppure diverse e andiche edicole votive appene fore da u cendre javetate in direzione pusane se iacchie u comblesse de le cave de tufe le tagghjate de relèvande valore andropologgeche pa comunitate locale u dialette locale jè u sangiorgese nu dialette salendine de variande brinnesine jndr à u paese stonne ttre scole de l infanzie pubbleche e nu sbuènne private ttre scole elemendare na scola medie e n istitute de struzione superiore sede staccate de l itis falanto de talsane tarde a san giorgie ioniche stè u stabbilimende de ninfole ca produce u cafeje le collegaminde stradale sò rappresendate da l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole cahrter le aeropuèrte cchiù vecine sonde san marzano de san gesèppe in tagliàne san marzano di san giuseppe shn marcani in lènghe arbresh éte nu comune tagliáne de crestiáne jndr à provinge de tarde jndr à pugghie paese arbresh d a pugghie nzieme a casalvecchie de pugghie kazallveqi e chieuti qefti jè l uneche comune d u salènde addò se stipe angore a parlate arbresh e le probbie tradiziune dovute a u stanziamende partenne da u xv sechele de popolazziune ca avenèvane da l albanie e da a grecie u nzediamende de le greche albanise in itaglie se face resalì a u xv sechele e se leghe a le vicende storeche de l albanie jndr à chidde anne l eroe nazionale albanese giorgie castriote scanderbeg mbegnate a respingere le turche da l albanie stringe a gaeta nu giuramende de vassallagge jndr à le confronde d u re de napule alfonso v d aragone in cambie de aijute militare e robbe da mangià ca le garandìe pe nu sacche de anne jndr à lotte condre a le turche le spalle cuperte u patte costituì accussì a base giurideche cu a quale se pò spiegà a successive immigrazione e stanziamende de le greche albanise jndr à l itaglie meridionale cu a morte de castriote jndr à u e a successive prese d a roccaforte de croia da vanne de le turche jndr à u ave inizie a vie de l esilie de le popolazziune albanise verse l itaglie a costituzione de comunitate arbresh non g ave arrevate veloce veloce cu nu spostamende forte a le date tradiziunale de le immigraziune quattre cinghecendesche ma jè u resultate de nu luènghe e turmendate processe ca combrenne passagge senze stanziamende attraverse cendre diverse na ccrejazione e na scangellazione de agglomerate provvisorie l assorbimende jndr à comunitate tagliàne de stanziaminde albanise minoritarie fusione sus a u suole tagliàne mbrà albanise de diverse provenienze e mbrà albanise e tagliàne spostaminde angore da nu cendre albanese a n otre san marzano cumme tutte le popolazziune a jidde nzeccate subbìe atturne a u xv sechele quedde ca ha state jndr à storie de le colonie albanise in itaglie a terze migrazione a terze migrazione resale a le anne quanne giorgie castriote scanderbeg principe de croia mannò nu cuèrpe de spedizione de cchiù o mene albanise guidate da u nepote coiro stresio pe da na màne a ferrante i d aragone jndr à lotte condre a giuanne d angiò coiro stresio facìe zumbà allere u aguste a lache de sanghe ca s acchiave mbrà greci orsara de pugghie e troia le truppe partigiane de giuanne d angiò guidate da piccinino pe le servizie rese avenèrene congesse a u pringipe scanderbeg deritte feudale sus a u monde gargano san giuanne rotunne e trani e avenìe congesse a le surdate e a le lore famigghie d stanziarse jndr à otre territorie jndr à ste possesse da u a u avèrene nate le comunitate albanise de belvedere coronno civitella faggiano mondeiase mondemesola mondeparane roccaforzate crispiano san giorgie san martino sanda marije deì a camera mennano sand elia lupara san paolo in civitate castelmauro e san giacomo de le schiavune alcune de chiste estinde e chidde de san marzano chieuti cambemarine casalvecchie puèrtecannone mondecilfone e ururi ferdinande i facìe na politeche de repopolamende de certe aree d a pugghie e decedìe de dà a le fuggetive n asile secure a indere nuclèe famigghiare de ogne classe suggiale arrevate jndr à u sud itaglie pe nò cadè in schiavitù e nò renungià a a probbie fede e l immigrazione condinuò pe tutte u xvi sechele pe cchiù vote jè jndr à stu periode ca nasce l albanie salendine a u quale inderne se condensarebe dudece comunitate de lènghe albanese a prime avère state faggiano e pò l otre san crispieri san giorgie carusine mondemesola mundejase mondeparano san marzano le casale belvedere civitella e san martine u territorie de osce a die de san marzano de san gesèppe nmonde a u se divideve jndr à doje circoscriziune u feude de san marzano e a massarie de li rizzi de chiste le prime notizie secure resalene a u u prime e a u a seconde pare ca se trattave de zone ca se spopolarene e rumanerene cchiù o mene disabbbitate nzigne a l arrive de le albanise jndr à u u capitane albanese demetrio capuzzimati accattò u feude d san marzano e a massarie de li rizzi riunificanne le territorie ca fanne angore osce a die u territorie de san marzano de san gesèppe pe facilità l immigrazione de famigghie ca putessere javetà u feude avenìe congesse a le future javetande l esenzione da tutte le onere fiscale dovute a a reggia corte pa durate de dece anne le profughe albanise ca repopolarene u casale purtarene le probbie tradiziune a probbie releggione e a probbia lènghe u culte de rite greche scumbarìe partenne da u xvii sechele murenne a u lunghe conflitte ca u mettìe condre a u rite latine d a chiesere cattoleche romane tande ca jndr à u u nome de san gesèppe avenìe aggiunde a quidde de san marzano in origgene uneche nome d u paese pure a chiesere dedicate a sanda venere tipeche sande oriendale avenìe fatte ribbattezzà in onore d u sande latine san carle borromeo seconde a certe autore a scombarse d a lènghe arbresh da l arberie salendine cu l uneche eccezzione de san marzano jè pure dovute a l imbossibbilità pe le arbresh d u salènde de professà u rite greche bizzandine quiste le avesse purtate a emigrà verse l arberie calavrese ca ave riuscite a mandenè nzieme a quedde siciliane u rite greche nzigne a osce a die infatte le vescove none sulamende jndr à l arberie salendine ma jndr à tutte le diocesi addò s acchiavane le albanise non g onne avute otra cure cumme dice u masci ca de scettà u rite greche adottate da lore invece de promuovere jndr à chiste le studie fà crescere le lume proteggere le scienze e le arte da stu fatte onne venute eterne ngazzaminde e ostilità da totte e doje le vanne a lotte pa difese d u rite greche bizzandine non ge pigghiò sulamende nu carattere esclusivamende releggiose ma rappresendò jndr à storie de le comunitate arbresh nu mumende significative d resistenze a l assimilazzione ca avenève da u potere e da le gruppe ca dominavane feudatarie laice e ecclesiastece de l ambiende tagliàne atturne a lore assaije comunitate albanise ngluse chidde pugghiese avenèrene però a a fine costrette o pe manganze de sacerdote e pe le metode coercetive de le vescove latine o de le barune locale a lassà u rite releggiose ortodosse origgenarie e a sottometterse a a chiesere latine turnanne a san marzano cu u passare de le sechele apprisse le capuzzimati le probbietarie d u paese onne state le lopez le capace le castriota e le bonelli jndr à u cu a legge sus a l eveersione de le feudalità m a gestione politeche amministrative d u feude passò a a comunitate locale jndr à seconda metà d u xx sechele a revalutazione de le radice etne linguisteche de l arbresh ha state purtate nnande da nu cetadine albanese de san marzano carmine de padova autore de na discrete produzione letterarie e de nu sacche de studie sus a le tradiziune musecale locale le studie filologgeche sue onne avute nu granne risalte jndr à comunitate accademiche tagliàne e albanese mbrà le opere sue u romanze dy miqte le doje amice a monografije san marzano di san giuseppe storia tradizioni folklore dell unico paese albanese di puglia e le canzune il mio paese e mamma a le andiche radice albanise osce a die pò recondurse a tradizione de radunà le fascine benedette jndr à nu spazie a a periferie d u paese e le date a le fiamme mendre se premiane le carre cchiù granne e allestite megghie se tratte de rite legate a a prosperità e collegate a a terre jndr à na zone ca pe mutive feudale e releggiose avere state a lunghe sottoausate jndr à l economije agricole legate a le origgene albanise jè pure l ausanze de apparecchià na tavole nnande a l effige d u sande e offerte pe mbetrà a protezione o soddisfà nu vote a prepazione de ste tavole ave inizie assaije sciurne apprime d a feste patronale e coinvolge le parinde e a famigghie ca organizze a cerimonie le piatte preparate ca pò avènene offerte a le turiste e visitature onna essere tridece tutte le piatte sò caratterizzate da na forte careche energeteche assaije pipe jndr à le piatte salate zucchere e miele assaije probbie jndr à chidde doce matrice albanese ca se mandene angore osce a die jè pure a sfilate de le carre nnande a statue d u patrone u sciurne d a festa soje carmine de padova poete nsegnande e studiose de storie de tradiziune popolare de folklore e soprattutte de lènghe albanese l economije locale jè fondamendalmende agricole cu prevalenze de le culture tradiziunale d a vite e de l ulive jndr à u xx sechele nascìe na distillerie ca se affermò jndr à produzione d u liquore elisir san marzano ca jndr à l anne ottande avenìe langiate sus a u mercate nazionale cu n insistende cambagne pubblecetarie le collegaminde stradale prengepàle sò rappresendate da l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde san michele salendine jndr à u tagliane san michele salentino jè nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie se iacchie a km a ovest d u capeluèche jndr à l aguste d u u pringipe frangische dentice de frasso figghie de quidde gerarde ca quanne ste spicciave u setteciende avere nzippate a massarie san michele jndr à na probbietà de ettare facìe jndr à le possedeminde sue n agglomerate urbane congedenne a solone de le terrene sue jndr à le condrade san michele e aieni quiste se pò penzà cumme nu vere e probbie atte costitutive de funnazzione d u pajesere a condrade de san michele angore ca depènne da u comune de san vite avìe u cambesande sue jndr à u e na chiesera nova nove avenìe nzippate jndr à u fatte in parrocchie jndr à u a popolazzione de san michele comungue cercò cchiù vote ca u pajesere avenesse fatte autonome pure da san vite ma u condenziose accumbagnate da scondre e viulenze jndr à le anne spicciò sulamende u ottommre quanne u comune devendò autonome e devendò accussì u vendesime comune d a provinge de brinnese jndr à u stesse mumende u comune cangiò u nome jndr à san michele salendine purcé accussì se puteve capì ca ere nu poste diverse da l otre cendre ca avèrene state nditulate a l arcangele michele seconde le date istat a u decemmre a popolazzione furastire residende ere de crestiane maschele e femmene pare a u d a popolazzione residende le nazionalità cchiù rappresendate in base a a lore percenduale sus a u totale d a popolazzione residende erane aqquà sotte se iacche na tabbelle relative a le amministrazziune ca onne cangiate jndr à stu comune u cendre jè famose pa vocazzione a a vendite de aute ausate tène u rapporte cchiù ierte mbrà congessionarie de aute e javetande d europe u fiche amennelate de san michele salendine nu doce tradizionale fatte cu varietà locale de amennele mbrà le quale le cultivar riviezzo o cegliese bottari o genco sciacallo tondina sepp d amic e fiche jè presidie slow food san pitre vernoteche san pietro vernotico jndr à u tagliàne santu piethru jndr à u dialette salendine jè nu comune tagliàne de crestiane jndr à u sud d a provinge de brinnese jndr à pugghie pure ca face parte d a provinge de brinnese jè l urteme comune cchiù a nord ca face parte de l arcidiocese de lecce se iacchie jndr à l area nord d u salènde e ste lundane cchiù o mene km da brinnese e km da lecce u comune face parte d u parche d u negramare addò jndr à stu territorie stonne comune de le provinge de brinnese e lecce a quacche chilometre da u javetate se iacchie a localitate de mare de cambe de mare uneche frazione d u comune u territorie de san pitre vernoteche jè parte de l area pianeggiande canusciute cumme piane messapeche o tavogliere de lecce l agre ricche de falde de acque sorgive angore osce a die presende jndr à le zone de torchiarole jè cultivate soprattutte a alìe e uve pa nature carseche d u suole u territorie jè senze corse d acque ca stonne sus a superficie ma stonne tutte sotte jndr à na falde freateche alimendate da le piogge invernale ca mandene umide u terrene pure durande le staggione assaije secche e afose a superficie avène attraversate nvece da de le canale de raccolte de acqua piovane u cchiù granne avène chiamate infocaciucci jndr à u dialette locale stonne pure u canale fusse ca se iacchie jndr à periferie d a cetate jndr à u dialette locale fuessu e u canale fogge u canale infocaciucci ave origgene jndr à condrade marrese vecine a celline san marche e spicce jndr à u mare adriateche apprisse nu percorse de km e scorre verse u mare adriateche duranne a staggione u canale jè quase sembre seccate mendre u nverne quanne chiove assaije probbie ca accappe spesse jndr à zone pò spetterrà pe colpe d u ienghieminde de le affluende fogge e fusse u canale fusse nasce a celline san marche e scennenne apprisse ca ave attraversate san pitre vernoteche trase jndr à infocaciucci jndr à condrade pucciarruto apprise ca ave fatte nu percorse de km u rischie sismiche a san pitre vernoteche jè minime a cetadine jè classificate a sismicità vasce assaije zone l urteme terramote particolarmende mbortande ave arrevate u febbrare cu l epicendre jndr à u canale d otrande succede certe vote de sendè scosse appene appene ca avènene da a grecie assaije vecine a u puèrte brinnesine u clime jè tipicamende mediterranèe cu nvirne frische e chiovose iesse assaije vote a nebbie pe colpe de l umidità ca de medie ste atturne a u le staggione sò cavede assaije e senze acque cu na minime presenze de vinde mbortande assaije jè l effette d u mare ca avasce le temberature sciurnaliere cu u fatte ca ste vecine però face nghianà sembre l umidità specie jndr à staggione le precipitaziune sò cchiù forte jndr à l autunne e u nverne ma non ge sò rare le temborale specie d a staggione le precipitaziune de neve succedene quacche vota probbie classificazione climateche de san pitre vernoteche zone climateche c grade sciurne le ipotese cchiù vecine sus a l origgene d u nome sò legate a u termine tarde latine vernoticus ca significhesce nvernale seconde u feudale deritte a a vernoteche jus vernoticae u signore feudale puteve pascolà cu le anemale sue l erbe vernoteche nvernale jndr à le funne de le suddite sue cchiù nnande jndr à u tiembe ha state proposte cu na certa logeche de referìe u termine vernoticus a u canale ca attraverse u javetate vecchie u fusse da ndendere cumme rio vernoteche purcé face passà le acque piovane d u periode nvernale le prime tracce documendale relative a u toponime resalene a u quanne san pitre vernoteche iesse pa prima vote jndr à documinde ufficiale jè nfatte mbrà le feude ca a mberatrice costanze d altavilla conferme a u vescove de lecce mbrà le donazziune ggià fatte da le precedende conde normanne de lecce accarde ii e goffrede iii in particolare se conferme a donazzione de accarde ii d a chiesere d u beate pitre ca avène ditte de vernoteche cu u casale pertinende sue cu uemmene vassalle terre cultivate e terre abbandunate arvule vosche e acque cumme le ggià ditte goffrede conte de lecce e de ostune e accarde precedende dominatore de lecce a nuje fedele onne congesse a a chiesere de lecce da stu documende se pò capìe ca san pitre vernoteche esisteve ggià jndr à u xii sechele precisamende jndr à u quanne jndr à nu testamende appare cumme casale nfatte u casale de san pitre cioé cumme nu villagge piccinne sveluppate atturne a na chiesere cu u stesse nome ca osce a die angore esiste e ca jndr à quidde sechele quiste avenìe pa prima vote infeudate e cioè sotteposte a nu feudatarije jndr à stu case u vescove de lecce ca ne pigghiò u dominie sie sus a le crestiane ca sus a le cose otre documinde ca resalene a quedda stessa epoche fanne ndrucà ca jndr à l arée s acchiavene pure otre casale cumme torchiarole tuturane valesie tutte vecine a u percorse d a vie traiane calabre ca da brinnese purtave a otrande fatte assaije assaije da na cendinaie de crestiane e generalmende fatte atturne a le chiesere o a le cappelle jndr à u san pitre vernoteche avène ngluse mbrà le comune sotteposte a le editte previste jndr à le statuta et capitula florentissimae civitatis litii firmate da marije d enghien condesse de lecce pe sechele u casale piccele de san pitre reggistre nu numere vasce vasce de crestiane jndr à quidde tiembe u cendre d u nuclée abbitative s avere oramaije spustate atturne a quedde ca osce a die jè chiazze d u popole quedde de osce a die chiesere matrice e a torre quadrate jndr à u nfatte pe colpe de le attacche sistematece de le corsare turche a vie de collegamende mbrà brinnese e lecce avenìe arretrate verse l endroterre respette a l andiche percorse d a vie traiane calabre passanne pe na direttrice cchiù secure attraverse a san pitre vernoteche squinzane trepuzze pò essere ca pe stu mutive ca se spieghe u spustamende ggià ditte d u cendre d u paese ca pare ca s ha fatte jndr à prima metà d u cingheciende quanne u accumenzave san pitre vernoteche avenève menzionate jndr à u dizionario geografico ragionato del regno di napoli aqquà jndre ste scritte ca le crestiane nghianane a le prodotte d u territorie sò u frumende vine e uegghie stonne doje luèche pie ca onne state nzippate pe sollieve de le puveridde chiste so tenute da a menze vescovile de lecce a tasse d u ere de fuéche jndr à u de jndr à u d u stesse numere e jndr à u de sulamende cu u anne d a legge de eversione d u feudalesime jndr à u regne de napule ca san pitre vernoteche non g è cchiù feude de lecce e in particolare d a menze vescovile d u capeluéche jndr à u cu l istituzione d a provinge de brinnese u comune ne trasìe a ffà parte stipanne però angore osce a die dialette culture e arcidiocese de appartenenze a chiesere de san pitre apostole avène nominate pa prima vote jndr à nu documende diplomateche d u addò a mberatrice costanze d altavilla conferme a u vescove de lecce mbrà le donazziune ggià fatte da conde normanne d apprime a chiesere d u beate pitre ca avène dette de vernoteche cu u casale pertinende sue cu uemmene vassalle terre colte e incolte arvule vosche e acque a chiesere de san pitre avìe jndr à le sechele successive na posizione sembre cchiù perifereche respette a u cendre de maggiore sveluppe d u paese jndr à u l edifice avenìe sottoposte a nu refacimende forte forte cumme demostre l epigrafe angore osce a die visibbile sus a u portale d a chiesere d o m aedam hanc divo petro sacram clerus vernoticensis a scipione spina lycensium pontifici sibi patronatus jure legatam postica accessione tholo ac marmorato ex colloata piorum stipe ampliorem elegantioremque f c anno domini u nderne stipe ttre altare u prengepàle jè dedicate a u titolare d a chiesere e suverchiate da nu dipinde ca raffigure pitre apostole e gesù le otre altare onne state dedicate a san paole e a a madonne de lorete jndr à vanne d a cupole stonne stipate quattre affresche de le evangeliste le otre dipinde onne teme paoline e petrine invece le statue fannè ndrucà san luigge gonzaga san biagge vescove sanda rite da casce a vergine de pompei e a ddulurate a leggende popolare vole ca sus a u late sinistre d a chiesere de san pitre stave mise andicamende nu puzze da l acque meracolose ca servive a guarì le ferite de le muèzzeche de le tarandole osce a die stqe achiuse pure ce jndr à u paese le ngazzaminde mbrà chidde ca dicene ca ste apirte e chidde ca dicene ca ste achiuse angore osce a die condinue a chiesere purtroppe non jè na parrocchie ma face parte de le chiesere de probbietà d a cattedrale leccese d a madonne assunde ca avènene aperte sulamende jndr à particolare sciurnate cumme a feste d u patrone o sulamende p a messe sumanale de sere u nuclèe cchiù andiche d a chiesere matrice resale a u cinghecinde cchiù o mene nfatte seconde le documinde stipate a belle belle jndr à sagrestìe a chiesere tenève ggià nu parroche jndr à u a cattedrale jè fatte da a navate cendrale de osce a die e da u rosone mise a u cendre perfettamende stipate jndr à petra leccese decorate da seie figure angeliche cu mmienza mmienze de le decoraziune vegetale na figure de na sirene e ngape a u rosone doje liune una mbacce a l otre ca mandenene n anidde de na forme de rombe particolare mbrà le doje figure anemale cumme pure jndr à cornice cchiù de fore d u rosome se ndrucane pure le lettere maiuscole ca no se leggene bbuène e no se capiscene bbuène le navate de late cchiù piccenne onne state costruite cchiù nnade u nderne tène doje paie de culonne fatte de marme ierte cchiù o mene metre e ngiuppinate da le capitelle da le quale iessene fore arche larie larie le volte onne state fatte a crociere une de le quale ammaccate duranne na trombe d arie memorabbile jndr à u paese arrevate jndr à u sus a condrefaciate se iacchie nu organe a canne d u uetteciende u presbiterie ste separate visivamende da le navate pe mezze de nu arche granne addò a chiave de volte mandene nu stemme de marme mandenute da doje angele in vascerilieve ca portane a date anne de l urtema restaurazione d a chiesere sus a l altare prengepàle dedicate a sand oronze ste nu rilieve de l assunzione de marije ca n otre rosone piccinne a vitre culurate jndr à u transette sinistre se iacchie n altare de stile barocche nderamende de marme comboste da culonne finemende decorate ca tènene le sommità cu sus doje statue de marme de sande l altare jè dedicate a marije mmaculate l altare d u transette destre dedicate a u sacre core de gesù jè pure jidde fatte in stile barocche cu nu vascerilieve de fasce de doje culonne ca formane na strutture in forme de tembie jndr à chiesere se stipane le statue de le ttre sande patrune d a cetate a statue de san pitre apostole ca pare l ave fatte una d a scole veneziane d u setteciende invece chidde d a madonne d u carmine e de sand andunine onne state fatte de cartapeste cu stu materiale ha state fatte pure a statue settecendesche d a beata vergine ddulurate invece quedde de sand agnese resale a u uetteciende sotte a l altare maggiore se stenne n arée de brucamende probbabbilmende de privete e releggiuse de quidde tiembe seconde certe leggende metropolitane a chiesere jndr à ristritturazziona soje d u pavimende purtò a a luce cadavere brucate assaije vecine a superficie da no confondere cu chidde de le sacerdote e chidde cu le turnise ca onne state brucate jndr à na cripte addò se trase rrete a l altare maggiore a torre quadrate jè na costruzione addò no se sape satte satte quanne ha state fatte stonne infatte diverse opiniune a datazzione ca se penze jè quedda cchiù giuste e lundane jè quedde d u ste da dicere pure ca non ge stonne testimonianze cu le documinde ca ponne fa resalì a quedde epoche a costruzione de l edificie l uneche elemende ca se pò ausà pe acchià na date certe jè u stemme sckattate a u cendre de le volte d u pianeterrene d a costruzione e ca pare ca appartene a l arme d a nobbele famigghie castromediano stu elemende pò ffà datà a costruzione d a torre quadrate a le anne duranne le quale se avìe a lecce l arcivescovade de giuanne castromediano l edificie avenìe realizzate cu a petra calcarée jidde avera ffà parte securamende d a rete de torre fortificate ausate pe l avvistamende e pa difese da le nvasiune piratesche saracine apprime e ottomane apprisse ca nzigne a u setteciende nfestarene le coste tagliàne a riserve naturale de cerane jè n area naturale protette mbrà u territorie d u comune de brinnese e quidde de san pitre vernoteche jidde se iacchie jndr à zone de cerane e tène specie de arvule tipiche d a macchie mediterranèe a u decemmre jndr à u territorie comunale se reggistrave a presenze de furastire residende maschele e femmene ca sò cchiù o mene u d a popolazzione totale residende a comunitate cchiù granne jè quedde de le rumene se reportane aqquà le nazionalità cchiù rappresendate san pitre vernoteche ause angore osce a die nu dialette locale u dialette sanpetrine ca avène da u dialette leccese le rite pa pasche a san pitre vernoteche se caratterizzescene pa tradizione d a visite a le sepolcre na tradizione mbortande assaije ca avène fatte da secole e secole jè a feste de l aste d a bandiere pe arrecurdà l invasione de le turche jndr à u territorie de san pitre se conde ca u popole de quidde tiembe ndrucò da sus a torre quadrate l arrive de le turche da u mare e se organizzò pa difese fu accussì ca le turche avenèrene sconfitte da le sanpietrane lassanne sus a u cambe de battagglie a bandiera lore u vessille cugghiute da le sanpietrane avenìe mise a le pide d a statue d u sande patrone san pitre apostole ogne pomerigge d a dumeneche apprisse a quedde de pasche se arrecorde stu fatte leggendarie pigghiane parte tutte le riune o cetadine spajate offrenne na cifre mendre a bandiere avène svendolate pu cendre d u paese a prugessione parte da u sagrate d a chiesere matrice pe pò spiccià sus a u piazzale d a chiesere de san pitre apostole a tradizione vole ca u vingitore de l aste ave u respette e a riverenze da vanne de tutte le congittadine pe tutte u periode jndr à u quale custodisce u vessille storeche a bandiere pure ce simbole non ufficiale d u paese avène purtate jndr à tutte le prugessiune specialmende jndr à chidde de ferragoste e d u sciugne feste d u patrone d u paese san pitre vernoteche ha sembre tenute nu sbuènne de confraternite pio laicale u comune jè sede de ttre scole elmendare de doje scole medie u plesse dante alighieri e u plesse don giuanne minzoni ca se iacchiane tutte e doje jndr à u viale de le studie e d u stitute tecniche commerciale statale necole valzani ca si iacchie sembre jndr à u viale de le studie eppò ste pure nu stitute superiore paritarie private ca se iacchie jndr à vie lecce l economije d u comune se base soprattutte sus a l agricolture uegghie vine e scarcioppole sonde le resorse prengepàle jndr à l arèe ndustriale ca se iacchie vecine a u javetate da u se iacchie nu cendre logisteche de stoccagge de prodotte agricole na certe mbortanze tène a cendrale elettriche de cerane ca se iacchie vecine a stu comune ca dèje fatìe a crestiane de u poste u mbatte d a cendrale da u punde de viste ambiendale ha state oggette de nu referendum jndr à l anne d u vendesime sechele u paese tène na sede de spedale ca face parte de l asl d a sezione de brinnese ca ha state nditolate a ninetto melli pò pure nu tiatre de probbietà d a parrocchie don bosco de na bibbloteche comunale nditolate a gesèppe melli ca se iacchie jndr à vie sand andonije e de n istitute releggiose sore discepole de gesù eucaristeche eppò nu mbiande sportive nu palasport e de nu stadie comunale tène pure nu cambesande n ufficie de polizie locale ca se iacchie jndr à chiazze falcone une de le carabbenire ca se iacchie jndr à vie campi e na tenenze d a uardie de finanze ca se iacchie jndr à vie garibaldi mò avène presendate na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr à stu comune jndr à u comune ste nu dojo famose assaije de karate a suggettate pugghiese dojo dokko do funnate jndr à u nu sbuènne de atlete onne pigghiate titole a levèlle nazionale e ndernazionale jndr à le cambionate fijlkam stonne ste formaziune cetadine attive sava éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie se iacchie jndr à l endroterre salendine lundane cchiù o mene km da u mar ionio e jè famose soprattutte pa produzione de vine primitive e de uegghie d alie u territorie comunale se iacchie jndr à u salènde settendrionale jndr à n arèe collinare dette de le murge tarandine u javetate se iacchie a cchiù o mene metre s l m a cchiù o mene km da u capeluèche de provinge tarde jndr à agre savese verse manduria recade in parte monde bagnolo nu rilieve piccinne ierte m s l m mbrà le cchiù ierte de le murge tarandine certe reperte acchiate jndr à contrade de agliane ca resalene cchiù o mene a u n c dicene ca a presenze greche jndr à u territorie de osce a die stave a sava probbabbilmende se trattave de l urteme avamposte tarandine verse u salènde meridionale popolate da le messape quanne ste spicciave u vii sechele cu a spartizione d u territorie pugghiese mbrà bizzandine e longobbarde lunghe u confine avenìe costruite nu limes famose cumme paretone o limitone de le grece na muraglie costruite a secche cu petre calcarèe de dimenziune piccenne u limitone sceve da a coste adriateche a sud de brinnese nzigne a a coste ioniche u territorie de osce a die de sava avenève attraversate da a località a zingare nzgine a u monde de magalastro pure ca non ge stonne documinde ca provane le origgene d u borghe de sava a maggioranze de le storece locale vonne d accorde sus a u fatte ca a fondaziona soje resale a u xv sechele u storeche p coco ave comungue congetturate n origgene cchiù andiche avvalorate da nu documende cu u quale u re alfonze ii de napule accordave u permesse a a vendite de le casale de pasano aliano albaro e saba mbieganne cchiù vote u termine disabbitate ca lasse penzà cumme lore avèrane state in precedenze javetate jndr à le prime anne d u xiv sechele le casale de aliano e pasano erane angore javetate da quacche famigghie ca facevane na vite de mmerde pò jndr à seconda metà d u stesse sechele lore sparirene combletamende pe le condinue devastaziune de le lore terre causate da le lotte mbrà angioine e aragonese pa conguiste d u regne de napule jndr à u u nobbele tarandine gesèppe de sinno accattò da l aziende de educazione le doje massarie de aliano e pasano e cchiù tarde assaje otre bene combrese u castelle cu tutte le terre e le rendite sue cu le legge eversive d a feudalità de epoche napoleoneche sava avìe l autonomije comunale e devendò capeluèche de cerconnarie jndr à l ambite d a provinge d a terra d otranto a quidde tiembe u paese ere capeluèche de mandamende e avère aggregate le fraziune d torricella e monacizzo ca però jndr à u passarene a lizzano sava cumme le comune nzeccate ha state caratterizzate pe bona parte d u xx sechele da na forte emigrazione verse l itaglie settendrionale e in misure cchiù vasce verse l europe settendrionale u aguste nu putende tornado culpìe a cetate de sava e le cambagne atturne nzigne a spiccià verse manduria u passagge sue determinò precipitaziune assaije forte e vinde de na putenze forta forte ca causarene nu sbuènne de danne le ipotesi sus a l origgene d u toponime sava sò assaije e certe pure assaije diverse ste a ce dice ca jidde resale a saba facenne referimende a na leggendarie famigghie patrizie romane e stè angore ce penze a derivazione da sabua ca jndr à à lènghe latine avessa indicà a rocce arenarie diffuse jndr à u territorie oppure fosse pare ca u sanduarie de pasano nasce sus a le rovine de n andiche luèche de culte pagano invece jndr à contrade di aliano ca jè une de le otre nzediaminde mbortande d a storie de sava stonne angore osce a die tracce de tembie dedicate a demetra e dioniso a releggione cchiù diffuse jè u cattolicesime u comune recade sotte a l autorità d a diocesi de oria e jè divise jndr à tre parrocchie de san giuanne battiste jndr à chiesere madre de le sande midece e d a sacra fsmigghie l urtema pe nzippamende jndr à u convende de san framgische d assisi se iacchie na bibblioteche cu nu patrimonie de volume in parte frutte de donaziune private mbrà le quale stonne chidde de le scretture locale giglio caraccio e del prete stè ospitate pure nu musèe missionarie cinese e une de scienze naturale cu na collezione de minerale rocce fossile e anemale mbalsamate l economije locale jè prevalendemende agricole e jè ingendrate sus a le settore olearie e vinicole a dispette de l espanzione urbane de le urteme decennie angore osce a die l gro savese jè caratterizzate da vigne e olivete secolare a produzione vincole jè prevalendemende costituite da u primitive nu vitigne assaije andiche cu u quale avène prodotte u primitive de manduria origgenariamende chiamate primitive de lizzano nu vine russe d o c de elevate tenore alcoliche a produzione e a commercializzazzione d u vine locale ave avute nu mbulse nuève da a presenze de na zone industriale larie assaije a le porte d u cendre javetate save jè attraversate da a strade statele ter salendine ca a colleghe a fragagnano e tarde verse ovest e manduria e brinnese verse est jè pure servite da le strade provingiale sp pe frangaville fundane sp pe san marzano de san gesèppe sp pe lizzano e sp pe torricella a stazione ferroviarie appartene a le ferrovie d u sud est ma jè a km da u paese e praticamende jè abbandunate e servite da a tratte ferrovie martina franghe lecce stàtte statte in tagliàne éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à pugghie ex frazione d u comune de tarde apprisse a nu referendum plebbiscitarie d u e sciugne ha devendate autonome ufficialmende da u masce e jè allore l urteme comune nate jndr à provinge de tarde u javetate de stàtte nasce sus a le prime condrafforte d a premurge tarandine a cchiù o mene chilometre da u capeluèche u nuclèe propriamende storeche d a cetadine occupe na lame gravine piccenne dette canale d a zingare stu andiche agglomerate de javetaziune ha state scavate jndr à rocce formanne nu sbuènne de grotte angore osce a die javetate pure ce de recende attrezzate a appartaminde curiosamende cumme se note stu abbusivisme s ave congretizzate jndr à l edificazione de ville e villette de une o doje piane combletamende sckaffate jndr à u verde e ca fanne de stàtte une de le cetadine cchiù verde d a provinge u territorie de stàtte jè tagghiate da nu sacche de gravine e lame le prengepàle gravine sò chidde de leucaspide a ovest d u javetate e jndr à le presse de l omonime massarie e de mazzaracchie a sud est d u javetate de stàtte e ca se stenne da a massarie todisco a a massarie felicia a numerose presenze de ste gravine e lame ave fatte nzerì stàtte jndr à u parche reggionale terre de le gravine u territorie comunale se iacchie jndr à u parche pe na percenduale ca supranesce u mendre otre comune d u parche stesse sò assaije sotte a sta soglie jè possibbele trasè a na d a gravine de stàtte e apprezze tutte le attività pure sportive e jedde collegate le confine d u territorie comunale de stàtte onne state oggette de studie a u tiembe d a conguiste de l autonomie comunale specie a opere de nu cetadine stattarule pascale costantino ca documendò l esistenze de confine storece acchiate da carte militare atte notarile e atte de l uffice anagrafe de l ex frazione de stàtte ste confine avenèrene recanusciute ufficialmende valide da na legge reggionale d u legge reggionale pugghie n d u abbrile a stesse reggione pugghie su istanze d u comune de tarde cu legge reggionale ottommre n redelimitò le confine territoriale d u comune nuève e attribbuì a stàtte nu territorie assaije cchiù redotte facennele coingidere cu quidde d a ex circoscrizione amministrative discanuscenne totalmende le confine storice e le relative prove documendale le confine nuève sò rappresendate jndr à cartine affianghe tenenne presende ca ngorporescene a granne pinete de capocanale considerate u polmone de tarde almene nzigne a le asckuaminde dolose de quacche anne fa ngorporescene pure u spedale moscati spedale nord toccane u ppodrome paolo vi fanne da spartiacque jndr à valle d u triglie e ngorporescene le opere cchiù mbortande de l acquedotte omonime a presenze de grotte naturale de le dolmen de nu sbuènne de chiaute l abondanze de le acque d u triglie ca se penze ca scorreve luènghe a gravine parene confermà a presenze de andiche javetature ninde ninde jndr à l età magaliteche na tribbù preistoreche javetò a chiazze de le lupe vecine a zone de le acque d u triglie rasckatore se selce e n accette de rame documendane u ngondre mbrà doje civiltà quedde neoliteche e quedde d u rame o megghie rappresendane na fase mbortande de l evoluzione da l età d a petre a l età d u rame tutte quiste se referisce a almene mille anne apprime de criste jndr à l epoche romane a contrade ca corrisponde a stàtte de osce a die avenìe javetate da cetadine romane o locale de cete medie ierte nfatte l acquedotte d u triglie avenìe costruite probbabbilmende atturne a u n c e viste le difficoltà e le coste ierte de stu proggette a costruzione puteve essere giustificate sulamende da nu abbesògne private le ville de le cetadine ca avèrene scacchiate stàtte pe l aria salubre e pubbleche refornìe de acque tembie e otre luèche pubblece e cumme pò ha state demostrate u puèrte mercandile de tarde le prime notizie secure d u casale de nome stàtte sò documendate jndr à n invendarije d u ca ngludeve u casale stàtte jndr à le bene ca s acchiavane jndr à le territorie de tarde a nascita soje medievale però resale securamende a nu periode precedende so tutte d accordo a penzà ca apprisse a sechele de abbandone de le cambagne chiste avenèrene repopolate successivamende a a distruzione de tarde avvenute jndr à u a opere de le saracene jndr à quedde occasione assaije famigghie tarandine acchiarene nu refugge secure jndr à le grotte naturale de le gravine e de le canale avenìe repopolate u canale d a zingare le grotte e a zone d a cappelle rurale de s michele de le fatte d u casale atturne a l anne mille non ge se iacchiane documinde de le prime feudatarie ca se ave notizie citame pe esembie gesèppe de stella ca jndr à u ere probbietarie sulamende d a metà d u ndere casale pò u casale de stàtte cumme quidde de crispiano e otre avenèrene combletamende abbandunate le condadine accumenzarene a rumanà jndr à le massarie pò essere pe cause d a minacce de le turche ma pure pe stà u cchiù vecine possibbele a u luèche de fatìe a ricchezza nove ca ne derivò vedìe fiorì nu sacche de attività cavamonde muratore carrettiere falegname fabbre ferrare e otre in particolare le cave de le tufe devendarene nu bene de esportazione de stàtte a tarde u borghe ere in costruzione e da stàtte partivane ogne sciurne pe tarde cchiù o mene traìne l economije stattarole accumenzò a chiane chiane a fiorì però pure jndr à sta attività u sfruttamende d u signore se faceve sendè pesande pesande pe colpe d u canone ierte ierte ca le cavamonde ogne sciurne avèrena pajà l avvenimedne ca sangìe l idendità de stàtte avere state a ccrejazione u settemmre de n uffice sezionale de state civile e da ìu quale depennève pure crispiano addò devendò comune a sè jndr à u nascene le prime scole elemendare stàtte assume na faccia nove atturne a u le crestiane de stàtte erane cchiù o mene jndr à u xx sechele le crestiàne de stàtte donne u lore condrebbute de sanghe jndr à le doje uerre mundiale ma pajane pure u lore tribbute pa libbertà e pa democrazie u seconde dopeuerre ha state nu periode particolarmende difficile pe le stattarule ca jndr à u periode d a uerre fatiavane prengepalmende jndr à le candire tosi e jndr à l arsenale le stattarule se acchiarene quase tutte senze na fatìe l emigrazione verse u nord e verse le paise furastire avere state forte assaije accussì l aperture d u cendre siderurgeche rappresendò n angore de salvezze pe nu sacche de famigghie senze nu reddite avenìe pure u nguinamende nzieme a l abbusivisme edilizie quist urteme derivate cchiù da a pressione demografeche pure pe l inefficienze e da a miopie de le amministrature tarandine ca non g avere sapute dà nu piane regolatore adeguate a le esiggenze nove stàtte ere nu paese oramaje moderne ce no iere pa manganze totale de le servizie prengepàle acque e fogne pe prime le tiembe pe stàtte autonome erane oramaije mature cu nu referendum plebbiscitarie le stattarule se pronungiarene pe l autonomije e jndr à u avenìe elette u prime sinnache de stàtte orazio marinò u novemmre nu tornade putende probbie cu classificazione de violenze f ave sbunnate stàtte a tromba d arie eccezzionale ca ave origgene jndr à u mar ionio apprisse ca ave sbunnate u puèrte mercandile de tarde e attraversato u stabbilimende siderurgeche ilva ave arrevate jndr à u paese seminane distruzione a cose e paure mbrà le crestiàne onne state reggistrate danne assaije probbie a le manufatte a le edifice a le nfrastrutture e a le maghene le crestiàne ca s acchiavane pe strade colpite da oggette menate a turtigghiune da a furie d u vinde s onne fatte male probbleme s onne avute a le scole leonardo da vinci e a l itis amaldi terento in tedesche terenten éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de bolzano a popolazione soje ète quase totte de madrelenga tedesche terento se iacchije a m s l m sus a u versande soleggiate d a val pusteria sus a n altopiane a est d a val di fundres pfunderer tal u collegamende pe scè a bressanone a ovest avène raggiunggenne vandoies mbonde a a valle u capeluéche d a valle brunico a est pò essere raggiunde facenne a strada d u sole ca passe l abbitate de falzes e spicce a nord de brunico quanne accumenze a val di tures o in alternative scennènne jndr à val pusteria camminanne verse chienes u toponime ète attestate da u e se pigghije forsr da u latine torrens tagliàne torrente terento tène na fraziona uffisciale colli in pusteria invece otre località sonde marga e pino torchiarole jndr à u tagliane torchiarolo jè nu comune tagliane de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie se iacchie jndr à u salende se iacchie mbrà brinnese e lecce vecine vecine a u mare adriatiche cendre piccinne ca se iacchie mbonda mbonde a sud d a provinge de brinnese a u confine cu quedde de lecce ste lundane cchiù o mene km da u capeluèche e km da lecce e ste a m sus a u levèlle d u mare tène na superficie de chilometre quadrate pe na denzetà abbitative de crestiane pe chilometre quadrate se iacchie vecine a le comune de san pitre vernoteche lecce e squinzane tène na popolazzione de cchiù o mene crestiane fatte de nuclée familiare cu na medie pe nuclèe familiare de cchiù o mene crestiane d a staggione le crestiane ca stonne arrivane a cchiù o mene e osce a die stu comune jè u mene javetate d a provinge le reste de valesie se ndrucane le terme romane se iacchiane jndr à u core d a cambagne d u paese nmu site archeologgeche abbastanza mbortande pure da sta cetate onne venute le prime crestiane de torchiarole u paese tène origgene andiche tande ca avène fatte resalì a a fine d u cinghecinede periode jndr à u quale torchiarole ere nu cendre piccinne ca tenève na bella vitalità releggiose l etimologgije d a parole resende probbie assaije de le sforze ca faceve u paese assaije vecine a u mare e pe stu fatte assaije rumbute de sckatele da le razzie pe condrstà le attacche de le turche ca ggià jndr à u xv sechele s averene affacciate sus a le spiagge adriateche d u salende anticamende a parole torchiarole tenève origgene certe da turche o probbie da turchie e allore ggià jndr à u e torchiarole puteve segnificà mattatoie pe le turche u termine torchiarolo derive da l avverbie latine turce ausate jndr à le reggistre de morte pe ndicà n accisione barbareche cioé a a turche cu le scimitarre a prove de stu fatte de l origgene stè jndr à u stemme d u comune de torchiarole ggià comune apprime d u seiciende ca rappresendave nu turche legate cu catene a na torre assaije però fanne resalìe le origgene d u nome a u torchie de legne cu u quale jndr à nu sacche de frandoie sotte a terre d a zone se sprangevene l alìe ca erane pò u frutte de l arvule sacre de minerve u turculum e u turcularius facerene pigghià cumme nome a chidde ca fatiavane turchiarule e a u javetate d a condrade u nome de torchiarole paese de le torchie marzano u paese se stenne sus a nu territorie ca andicamende paludose ha state bonificate jndr à le prime decennie d u noveciende osce a die stu poste tène nu sbuénne de arvule de alìe andiche assaije ca u fanne addevendà nu poste ridende e profumate le tre quarte d u territorije stonne cu le arvule de alìe ma pure stonne le vignete a caratteristeca d a presenze de nu sbuénne de ulive da sus a sus se ndruche nu straordinarie mande verde ca se stenne mbonde a coste ave mandenute a dea ca a parole torchiarolo cu l accezzione de torchie d ore se pò referìe a a sprangeture de l alìe e l uve pa produzzione de uegghie e vine jndr à u xvi torchiarole devendò u feude de le discendende d a putende famigghie de le cavagliere combattende nanteuil chattilon itaglianizzate natoli o dell antoglietta jndr à u re ferdinande i de napule confermò cu decrete barone de torchiarole giuanne mattèe vatoli ggià barone de ruffane vaste casamasselle e quanne jidde murìe ereditò le feude e devendò baronesse de torchiarole a sora soje arminie mugghiere de ferrante delli falconi barone de rocche a u decemmbre jndr à u territorie comunale se reggistrave a presenze de furastire regolare ca sò cchiù o mene u d a popolazzione totale residende a comunitate cchiù granne è quedde de le rumene se arreportane le nazionalità cchiù rappresendate aqquà sotte se iacche na tabbelle relative a le amministrazziune ca onne cangiate jndr à stu comune torre sanda susanne la torri jndr à u dilette brinnesine torre santa susanna jndr à u tagliàne jè nu comune tagliàne de crestiane d a provinge de brinnese jndr à pugghie u cendre jndr à penisole salendine a n altitudine de metre sus a u levèlle d u mare se iacchie mmienza mmienza da a coste adriateche e da quedde ioneche le origgene de torre e l appellative sanda susanne so ingerte seconde girolame marciano annibale pare c a avvese mise une de le accambaminde sue vecine a u casale de crepacore pe fà a uerre a le oritane pe conguistà a cetate de oria e vecine a chidde zone pare ca s ave cumbattute na bttagghie forte forte tand è ca osce a die esiste angore na zone ca se nnomenesce a sconfitte u prefette de rome residende a oria pe fortificà a cetate jndr à nu mode da no subbì attacche da le nemice facìe nzippà doje castidde cu torre jndr à le punde ca penzò ca erane le cchiù strateggece une addò nasce osce a die torre sanda susanne l otre a picche chilometre a sud est de mandurie e cioè a avetrane ca tène u nome accussì purcé se referisce a le veterane romane ca facevane u presidie a ste castidde a leggende dice ca nu surdate romane fedele a u mberatore e jndr à u stesse tiembe crestiane ca custodive nzieme a otre veterane u castelle e le torre nzippate jndr à zone avere appettate l effigie de sanda susanne sus a na vanne de na torre in seguito cominciarono a sorgere intorno al castello agglomerati di casupole a cui fu dato il nome di turris sanctae susannae le casale oramaje scuasciate erane agglomerate piccinne de casette crepacore san giacome galesane tubiano e sorboli addò le javetande pe colpe d a peste e de le terramote se ne scerene a torre sanda susanne essenne quiste devendate nu cendre javetate cchiù granne cchiù pulite e stabbile purcé se acchiave sus a na zone sus a rocce jndr à u le sarracine arrevane a securdune sus a orie mettèrene a firre e fuèche totte a cetate e apprisse ca avèrene accise femmene e piccinne purtarene cu lore chidde ca cambarene cumme schiave pare ca pure u monastere de le basiliane ca no se sape addò stave avenìe scettate nderre le picche monace ca se ne fuscerene se ngundrarene jndr à u galesane e funnarene l abbadie de s marije de galaso nome pigghiate da a condrade l abbadie nasceve vecine vecine a quedde ca allore ere casale de galaso e se stenneve mbrà le comune de veglie torre e erchie pure jndr à stu casale jndr à le tiembe andiche onne state acchiate nu sbuènne de reperte u de prezzo scrive ca averene state acchiate ciotole monete d ore na scalinate quacche culonne lucerne e nu sbuènne de brucamiende cu jndre le lacrimarum vasette de le lacrime avenìe costruite jndr à u xvi sechele a appartenìe a le conde de filo u castelle tène na chiande quadrate irregolare cu torre angolare rettangolare u portale jè in bugnate u nderne jè decorate da chiostre e cappelle gendilizie nzippate jndr à u xiv sechele avenìe nditolate a sanda marije assunde e pò a san necole a vanne de fore tène n aspette rinascimendale cu u rosone fatte jndr à u stile gotiche e portale cu eleminde classece jndr à doje nicchie laterale stonne le statue de san necole e sanda susanne u nderneave ttre navate tène na coperture a capriate de legne sus a u soffitte a chiesere origgenale ere d u xv sechele ma avenìe cangiate totta totte jndr à u settecinde de particolare nderesse jè na tele d a madonne cu u piccinne de origgene assaije andiche legate a a leggende de nu puzze romane miracolose ca stave a a base d a chiesere u sanduarije osce a die tène n aspette neogotiche se iacchie sus a strade provingiale pe mesagne avenìe fatte jndr à l viii sechele cu aspette de edificie fortificate se penze ca a costruzione avera essere nu castelle de le andiche messape a chiesere quadrate tène ttre navate cu na cupole cendrale a tholos stonne pure de le affresche a u decemmre jndr à u territrie comunale se reggistrave a presenze de furastire regolare maschele e femmene ca sò cchiù o mene l d a popolazzione totale residende a cchiù granne comunitate jè quedde de le rumene se reportane le nazionalità cchiù rappresendate a releggione cchiù diffuse a torre sanda susanne jè u cattolecesime u comune face parte d a diocesi de orie e jè divise jndr à doje parrocchie de sanda marije e san necole addò ste a chiesere madre e de cristo re mbortande jè pure a chiesere e u convende de le carmelitane ca pure ca no gfe sò sede parrocchiale ave sembre ospitate na comunitate crestiane bella grosse l economije de torre sanda susanne jè pratecamende basate sus a l agricolture cu produzione de uegghie d alìe vine e furmagge mò avène presendate na tabbelle relative a le amministraziune ca se onne cangiate jndr à stu comune a festa patrunale de sanda susanne jè l aguste le strade se acconzane a feste cu luminarie e bangarelle apparte a le rite releggiose se face pure na feste civile jndr à doje sciurne cu nu congerte badisteche ca se tène apprisse a conglusione d a prugessione d u simulacre d a sande jndr à serate d u e l esibbizzione de nu candande o nu gruppe musecale jndr à quedde de l a feste avène achiuse a l une de notte d u cu nu spettacole de fuéche d artifice a feste de marije ss de galase u settemmre sulamende rite releggiose cu a prugessione d a statue d a madonne u purecine d ore gare addò se cande jndr à u mese de luglie a feste de l emigrande jndr à u mese de aguste u mercate sumanale se face de sciuvedìe a fiere de sanda susanne se face jndr à u periode d u masce sciurne addò se arrecorde u mirachele d a sande organizzate da u comitate fiere de sanda susanne a fiere torrese u prime fine sumane de ottommre avène organizzate da l associazione turisteche pro loco a torre sanda susanne stonne nu belle picche de suggettate sportive ca sciocane jndr à le cambionate provingiale o nazionale torricelle turricèdda o turicèdda in dialette brinnesine éte nu comune tagliáne de crestiáne d a provinge de tarde jndr à u salènde nord occidendale cendre piccinne nasce a metre sus a u levèlle d u mare e vive d a fiorende agricoltura soje ricche cumme jè de olivete vignete coltivaziune de frumende piandaggiune de fiche e allevaminde ovine a storie de stu site accumenzò atturne a l xi sechele quanne nu nuclèe de pasture e agricolture abbandunò a coste jndr à nu mode particolare torre ove addò osce a die jè presende nu site archeologgeche e cercò repare jndr à l endroterre da le ngursiune de le pirate saracene segne de quidde tiembe jè a suggestive cripte d a chiesere d a sandissime trinità ca resale a u xii sechele osce a die u javetate se stringe atturne a n imbonende castelle fatte de tufe e a cinghe torre fatte in epoche aragonese jndr à seconda metà d u xv sechele e senza dubbie mbrà le cchiù nderessande e megghie stipate d a zone jndr à u torricella resulte de probbietà de le capitignano e cchiù nnande de le santoro de le montagnese e de le muscettola angore apprisse l eversione d u feudalesime nzieme a monacizzo devendò frazione apprime de sava e pò apprime de l aunità d itaglie de lizzano e devendò comune autonome u luglie mbonde a u anne de l autonomije de stàtte da tarde torricella ere u comune cchiù uagnone d a provinge de tarde le collegaminde stradale prengepàle sò rappresendate da l aeropuèrte de tarde vurtàgghie marcello arlotta face servizie de linèe pu traffeche passeggere cu vole charter le aeropuèrte cchiù vecine sonde ô calzone panzerotte o panzarotte ète nu tipe de pizze cchiuse ind a se stesse ca forme do mezzalune ete n alimente tipeche di regioni do cientre sud itaglie ete originarije do pugghie vène priparète co a stessa paste do normèle pizza e ète chiamète panzerotte in dall olde vanne d itaglie pe distinguerlo dall olde tipe de calzùne stone nu sbuènne de tip d calzun cud co l alije snoccioleète co l acciughe co la cipodde e co li cappère ô calzone nasce da a tradizione do cucine salendine cchiu povere quann co a rimanenze da paste do pène vènèvène cotte quiste piccenne mezzelune co li stuezzarijdde do furmaggie e pummedore le pettèle so polline de paste lievètete morbède fritte jndre all uegghie bollende so tipeche do pugghie se preparàne u sciurne de santa cecilie u novemmre d a mmaculate congezione u decemmre e a natèle u decemmre potène èsse rustèche o dolgie ripiene o semplescie e cierte volde venène usète a sostituzione do pène o come antipaste si fesce co a farine patene lijevete de birre aque e sèle ma se po ffe senza patène o ricetta tipeche reggionèle ète quide ca vole i pettole cosparse de zucchère o spunzète de vincotte o mièle ma ci vuò i può rièmbì co stuèzze piccìne do baccala lessète o co l alisce salète oppure co nu broccolette do cavole mièzze cotte o burrète ète nu furmaggie a pasta fèlete comme a na muzzaredde ma ète assè cchiù morbede e cremose è prodotte in dò murgie e in varie zone do pugghje s apprèsende comme na sfere de diamètre comprese tra i e i centimetre co na superfiscia liscie e de colore bianghe lucènde ô sapore ète dolge e burrose o burrète vene lavorète a mène co na farciture de panne e stuzzarjedde de paste fèlete ed è condenute in da n involucre o sacchette pur cusse fatta de pasta felete pô preparazione se meshchene latte fresche sière ca s otten lassanne fe ashd na parta do mungiture do giorno precedènde e caglie de vètelle in modo da ottenere nu ph indorne a a radio jè a diffusione de condenute sonore fruibbele in timbe reale o cu nu breve retarde a utinde situate in aree sciugrafeche predisposte da apposite rezze pe telecomunicaziune e dotate de specifece apparecchie elettrece o elettronece e evendualmende mbiande pe telecomunicaziune da nu punde de viste sociologgeche a radio jè une de le mezze de comunicazione de masse mbrà le cchiù diffuse e apprezzate senze canoscere le ngazzaminde sus a u medium ca invece ingondre a telavisione da nu punde de viste tecnologgeche jè invece n applicazione de le telecomunicaziune essenzialmende le diverse emittende radiofoneche se dividene jndr à doje gruppe le radio generaliste ca onne condenute e programme de diverse tipe e le radio temateche mbrà le radio temateche onne canusciute nu successe straordinarie le radio temateche musecale ca trasmettene museche de ogne tipe le radio temateche musecale sonde le cchiù sendute da le utinde le radio se dividene pure in emittende radiofoneche naziunale ce raggiungene a maggior parte d u territorie de na nazione e in emittende radiofoneche locale ce se limitescene a n area circoscritte in itaglie se condane na decine de radio naziunale e cchiù o mene mille radio locale sta distinzione jè però in decline infatte partenne da a fine de le anne novande le programme rafiofonece ponne essere trasmesse cu na qualità uguale o certe vote pure megghie ausanne a rezze indernette jndr à tutte u munne a condizione naturalmende ca una adda tenè nu collegamende a indernette jndr à stu mode nu sbuènne de radio locale ponne superà le confine d a propria area circoscritte e allarià u proprie pubbleche ogne emittende radio tène nu proprie nome e n editore ca ne cure u palinseste e u ualanze l editore jè responsabbele de le ascolte ca l emittende riesce a raggiungere e jè st urteme ca chiande l obbiettive annuale generalmende le varie programme sonde coordinate da une o cchiù speaker na figure ca cu l ause esclusive d a parole cerche de indrattenè le spettature e de instaurà nu dialoghe immagginarie cu u pubbleche affianghe a u speaker stè nu reggiste ca regole u suène e indervalle le parole d u speaker cu museche ce jè na radio musecale cu le intervende de otre crestiane o cu le spot pubblecetarie nu sbuènne de radio osce a die pe indrattenè nu dialoghe maggiore cu u pubblehce onne ideate servizie de dialoghe dirette cu le radioascoltature ausanne e mail e sms ca avènene lette e commendate in dirette nu sbuènne de emittende musecale pò onne previste jndr à nu spazie apposite a l inderne d u lore palinseste ca le spettature prenotene na determinate canzone dedicannele a quacchedune seguenne le evoluziune tecnologgeche a trasmissione radiofoneche ave adottate diverse forme l invenzione d a radio jè frutte de na serie de espereminde tenute a a fine d u uettecinde ca demostravane a possibbeletà de trasmettere mbormaziune ausanne le onde elettromagneteche u prima a riuscirce ha state nikola tesla jndr à u jndr à na conferenze pubbleche a st louis missouri l apparate ca tesla ausò condeneve tutte le eleminde ca erane ingorporate jndr à le sisteme radio apprime d u sviluppe d a valvola termoioneche pò guglielmo marconi ca jndr à u a sole vendune anne riuscì a trasmettere nu segnale in codece morse a cchiù o mene doje chilometre de distanze da a ville de famigghie a pontecchio bologne jndr à u stesse anne però nikola tesla inviave signale distinte mbrà doje ponde distande cchiù o mene km a west point ny marconi condinuò a perfezionà l invenzione ca avenìe ribbattezzate u telegrafo senza file none esitanne a assè pure da le confine tagliàne u decemmre u scenziate riuscìe a trasmettere u prime segnale radiotelegrafeche transoceaneche da poldhu in cornovaglie regne aunìte a st john s in terranova canada jndr à u sciugne d u però cinghe mise apprisse a morte de nikola tesla na sentenze d a corte suprema de le state aunìte d america attribbuì a tesla a precedenze rispette a marconi d u brevette base d a radio l invenzione de marocni tenève però nu limite a difficoltà de trasmettere le suène ca avesse agevolate a diffusione a levèlle de masse d u strumende nuève u prime ca riuscì jndr à l intente ha state u canadese reginald fessenden u decemmre fessenden riesce a trasmettere a cchiù o mene nu chilometre e mezze de distanze nu messagge vocale breve une doje ttrede quattre neviche addà addò state vuje signor thiesen ce sine vulite telegrafarme avere nate a radio l enorme eco ben pubblecezzate de le trasmissiune de marconi ha state tale ca angore osce a die l inventore d u mezze radiofoneche assaije spesse avène considerate marconi e none fessenden u decemmre fessenden trasmette u prime programme radiofoneche d a storie parole e museche avenèrene sendute jndr à u ragge de km da a stazione trasmittende ca s acchiave a brant rock sus a coste d u massachusetts a radio ere pronde pe trasè jndr à le case de tutte u munne jndr à l anne accumenze a congretizzarse l idèe de diffondere condenute sonore a le masse nasce a radio cumme mezze de comunicazione de masse u termine tecniche pe na tale diffusione jè u broadcasting stu termine infatte indichesce na comunicazione unidirezionale da une verse assaije in gran bretagne jndr à u u post office congedìe na autorizzazzione temboranèe a a stazione marconi de chelmsford in cornovaglie ca u febbrare trasmettìe u prime regolare servizie radiofoneche d a storie pe dohe ore consecutive a u sciurne pe nu periode de doje settimane apprisse ca avere vute u ottommre na licenze de trasmissione ufficiale a westinghouse de pittsburgh trasìe in servizie a partì da u novemmre trasmettenne cu u nome de kdka da nu stabbilimende industriale de washington jndr à picche timbe a radio se deffunnìe in maniere accussì veloce ca jndr à le state aunìte ggià jndr à u se cundavane staziune nu pubbleche in gran crescite e nu numere de riceviture funzionande ca a a fine de quidde anne vè arrive a jndr à u avène funnate in gran bretagne a cchiù andiche radio d u munne tuttore esistende a bbc jè a prima radicale innovazione jndr à le comunicaziune de masse apprisse l invenzione d a stambe e canosce subbete nu successe granne assaije soprattutte in americhe e in europe cumme sembre succede a tecnologgie na vote messe a punde genere condenute nuève linguagge immagginarie e pure produtture e prodotte consume e consumature jndr à le prima decennie de vite le trasmissiune avvenene in modulazione de ambiezze am a radio inizialmende se deffonne jndr à u munne seconde doje modelle nu modelle combletamende libbere affidate a l iniziative private e ca se finanzie cu a pubblecetate e nu modelle monopolisteche affidate a u state e gestite cumme servizie pubbleche u prime modelle se deffonne jndr à le state aunìte e addevende n esembie in americhe settentrionale u seconde modelle se deffonne jndr à u regne aunìte e avène picchiate cumme n esembie pe l europe in itaglie ca sus a u piane tecnologgeche ere de fatte a patrie d a radio u strumende nuève canuscìe maggiore difficoltà a imborse u radiotelegrafe avère state imbiegate in operaziune militare duranne a prima uerra mundiale e na legge d u ne proibbive l ause a le civile se deve a costanzo ciano ministre de le poste jndr à u prime guverne mussolini u quale intuenne l enorme potenzialità d a radio favorì cu diverse provvedeminde legislative a nscite d a prime emittende tagliàne l unione radiofonica italiana ca esordì u ottommre jndr à na sale in viamarije cristine a rome jndr à le vicinanze de chiazze d u popole jndr à nu modeste appartamende de l ammezzate cu le parete e u soffitte cuperte de tende pesande pe attutì le rumore a sere d u ottommre marije luisa boncompagni avère date u prime annunge a le nnande a n enorme microfone dette a catafalche avère semblicemende ditte unione radiofonica italiana stazione di roma uno trasmissione del concerto inaugurale avère seguite l esecuzione de nu quartette d arche opere de franz joseph haydn ha state pò trasmesse d a museche scacchiate e spiccianne a prima trasmissione se congludìe cu u bollettine meteorologgeche a visazze e le notizie lette da ines donarelli combonende d u quartette d arche annungiatrice mbrovvisate tutte cose durarene sulamende n ora e mmenze a le le trasmissiune avenèvane sospese pe fà repusà le valvole esauste nu decreto regio d u stabbilìe pe evità a nascite de emittende private u monopolie assolute d u state sus a le comunicaziune senza file e le presistende imbrese avenèrene ngorporate jndr à l uri jndr à u scennare nascìe u radiorario settimanale ufficiale de l uri ca pubbleche le programme cu l intente de propagandà u mezze nuève e jndr à u condembe de canoscere megghie le guste e le opiniune de nu pubbleche angore da furmà u novemmre l uri accumenzave le comunicaziune regolare sue sciurnaliere comungue le coste ierte de le apparecchie jndr à l itaglie de le anne vende une custave cchiù o mene lire e u reddite medie annue non ge supranave le lire ne limitave l ause a le famigghie cchiù ricche jndr à u traserene in funzione le doje staziune nuève de napule e meláne a n anne da a prima trasmissione se cundavane sus a tutte u territorie nazionale utinde a ricezione ingontrave angore notevole difficoltà e spesse accombagnavane l ascolte boate scoppiettii sibili jndr à u a costruzione de l imbiande nuève de trasmissione de roma sanda palomba purtò nu nette miglioramende intande avèrene state inaugurate le staziune de bolzano genova e torino jndr à u scennare d u l uri addevende eiar ente italiano audizioni radiofoniche cu nu decrete u fascisme stabbilisce ca l imbormazione avèra essere gestite da l agenzie stefani l organe de stambe ufficiale d u reggime intande l eiar canosce na granne diffusione popolare accussì cumme accappe cu a telavisione quacche anne cchiù nnande le crestiane nò putenne permetterse na radio jndr à propria case se ne sceve a senderle jndr à le bar e jndr à le locale pubblece e a propagande fasciste favorìe a diffusione de altoparlande ca cullegate a le apparecchie trasmettevane le descurse d u duce jndr à le chiazze de tutte u paese cu u proggette radiorurale jndr à u a radio avène diffuse jndr à tutte le scole d itaglie e premettìe a nu sbuènne de studinde de approfondì a canoscenze d a lènghe tagliàne ca a settand anne da l aunità d itaglie ere angore scanusciute a a maggioranze de le tagliàne jndr à u accumenzò cu a ccrejazione d a concessionarie sipra a trasmissione de le prime spot pubblecetarie u successe d a radio intande condinuave a crescere grazie a a trasmissione de programme innovative e de granne gradimende popolare jndr à u avène diffuse a prime radiocronache de l ingondre de ballone mbrà itaglie e ungherie a l autunne d u resale u prime trionfe d a radio grazie a a riviste i quattro moschettieri prima pundate ottommre sus a teste de nizza e morbelli abbinate a nu congorse d a case perugina u programme scatenò a cacce a le figurine quotate pe premie jndr à u se cundavane ascoltature ma avveramende le radioamature erane chciù de uette miliune jndr à u in occasione de l invasione tagliàne de l etiopie se deffunnìe u genere d a radiocronache ovvere a cronache in dirette da le luèche de battagghie e sus a l andamende d a uerre jndr à u da rome prato smeraldo avenìe avviate u prime trasmettitore a onde corte pe l estere jndr à u u numere de le abbonate raggiunge nu milione jndr à u reste d u munne a radio se afferme definitivamende e jndr à u avène funnate sus a n imbulse de papa pio xi radio vaticana le eleziune presidenziale americane d u se caratterizzescene proprie pa presenze d a radio ca trasmette e deffonne jndr à le case americane le programme de le candidate da a viva vôscia lore u scoppie d a seconda uerre mundiale e l ingresse de l itaglie u sciugne favoriscene u lange definitive d a radio ca ere a l epoche u mezze cchiù putende e cchiù veloce soprattutte pe le comunicaziune de uerre le difficoltà d a uerre e le bombardaminde alleate rennene cchiù difficile le comunicaziune de l eiar e apprisse u settemmre u paese jèè scuasciate in doje l eiar se trasferisce a melane e da aqquà addevende a radio ufficiale d a repubbleche de salò invece jndr à l itaglie libberate nascene radio nuève radio bari radio napoli radio roma jndr à le territorie occupate invece se diffonde pure ca stavane le tendative de interferenze da vanne de le tedesche l ascolte clandestine de le radio nemiche radio mosca radio vaticana e soprattutte radio londra ca ce pure erane proibbite pe legge e punite pure cu a morte erane l uneca fonde pe canoscere a verità sus a l andamende d a uerre passate a uerre avènene recostruite le imbiande de diffusione e a radio ca jndr à u pigghie u nome de rai radio audizioni italia accumenze u periode d ore sue u prizze de le apparecchie scenne assaije proprie e a radio trase jndr à le case d a maggioranze de le tagliàne jndr à u avène trasmesse in dirette a prime edizione d u festival de sanremo jndr à u a riforme d u sisteme radiofoneche stabbilisce a ccreazione de tre rezze nazionale secondo e terzo e avène regolarizzate u radio sciurnale ca seconde a legge adda essere imbarziale e a tale proposite avène istituite a commissione parlamendare de viggilanze jndr à u l avvende d a telavisione spenge a radio a cercà nove strateggie pe reggere a congorrenze d u strumende nuève a radio avvie a programmaziona soje sciurnaliere e nottirne l invenzione de l autoradio e de le transistor trasformescene a radio jndr à n oggette trasportabbele a tutte vanne e jndr à l anne d u boom economeche jedde addevende a colonna sonore d u sienze nuève de libbertà ca se deffonne soprattutte mbrà le giuvane comungue pure cu u successe strepitose d a tv a radio riesce a reggere a congorrenze grazie a a specializzazzione de le programme e a u radicamende sue jndr à u costume popolare jndr à u stè a differenziazione jndr à ttre canale pe accundendà nu nnumere sembre magigore de utinde u nazionale addevende u primo e se dedichesce a l imbormazione politeche e sociale u secondo apponde sus a prose sus a museche e sus a u varietà invece u terzo addevende u canale culturale ma none troppe jndr à u da u pringipate de monaco accemenzane le regolare trasmissiune de radio montecarlo a quale pò operà in itaglie purcé a staziona soje se iacchie a l estero nasce nu condenziose cu a quale a rai decide de recorrere a u tribbunale ca dè raggione a l aziende de state e costringe radio montecarlo a inderrombere le trasmissiune a nova aria purtate da a condestazione studendesche d u invade pure a radio cange u pubbleche e se affermane nove genere nu programme manifeste de stu periode jè chiamate roma ttre ore de trasmissione quotidiane in dirette telefoneche cu le ascoltature u programme nasce u scennare e jè nu successe strepitose ca arrive a tuccà pure punde de dece miliune de ascoltature u conduscene giuanne boncompagni franghe moccagatta e federica taddei jndr à u parte u fortunate esperimende de le interviste impossibili jndr à le quale le maggiore indellettuale tagliàne immagginane de ngondrà celebre personagge d u passate une de le esembie cchiù celebre jè l inderviste ca umberto eco face a n immagginarie beatrice jndr à u u monopolie d a rai cumme già avère avvenute cu a telavisione jndr à u sus a radiodiffusione avène infrande da a sentenze d a corte costituzionale jndr à u corse d a stessa sendenze se dè atte ca le emittende già attive in itaglie sonde cchiù o mene se tratte de le accussìdette radio pirate ca pò avènene chiamate radio libbere nu fenomene tipeche de le anne settande u numere de le radio libbere pure grazie a a manganze de legge a riguarde jndr à l anne successive cresce assaije proprie u lore numere passe da cchiù o mene d u a d u a radio libbere jè na emittende de dimenziune piccenne sie in termine de tudie radiofoneche andenne de trasmissione ca coste de gestione in grade de cuprì n area de nu picche de chilometre quadrate spesse inderne a na cetate de solite trasmettene in modulazione de frequenze fm na tecnologgie fine a allore picche sfruttate ca garandisce na qualità cchiù elevate a radio libbere nasce e se sviluppe cu intente diverse trasmettere museche indipendende e dediche notiziarie locale programme demenziale idee politeche trasmettene a museche ribbelle de le anne settande snobbate da a rai e conguistane soprattutte u pubbleche giovanile le radio libbere condrebbuischene a rinnovà radicalmende nu settore ingessate grazie pure a idee nuove a programme origgenale e certe vote pure strampalati le prime radio libbere onne tipicamende na connotazione poloiteche de sinistre ma tande nascene semblicemende da a voglie de aggregazione e de langiarse de nu sbuènne de uagnune certe vote nu sbuènne de ste radio trasmettevane le programme in soluziune economeche de fortune a romane rds pe esembie avère u studie sue jndr à na soffitte a prima emissione de radio gemini one de torino avenìe jndr à nu garage ma u case cchiù ecclatande jè quidde d a bolognese radio alice cchiù nnande nascerene otre radio a connotazione tipicamende releggiose cumme radio maria arrecurdame mbrà le radio ca nascene jndr à st anne radio milano international poi radio destinate a divendà a prima granne rezze private nazionale gbr pure jedde de granne diffusione e a le quale se aggiungìe na tv radio radicale assaije seguite pu condenute politeche mbormative radio popolare nate a melane cumme radio de mbormazione radio studio da u radio da rome radio dimensione suono da bologne radio lattemiele e radio alice a seguite d a libberalizzazzione a rai accumenze nu processe de ristruttturazione inderne pe adeguarse a le nove esigenze d u pubbleche e pe affrondà a concorrenze comungue u decline de le ascolte jè davvere pesande jndr à l anne ottande d u novecinde aumende a professionalità de le condutture radiofoneche a qualità de le programme le dimenziune de le studie quistte avviene de pare passe cu l aumende de le guadagne pubblecetarie dovute a mbortanze de le radio pure in termine de ascolte se parle allore none cchiù de radio libbere ma de radio private jndr à u claudio cecchetto rileve radio music e fonne a melane radio deejay destinate a imborse sus a u mercate nazionale cumme l emittende cchiù seguite d itaglie nasce pure radio italia e radio italia network jndr à u a rai lange doje canale nuève raistereouno e raistereodue sus a frequenze nove fm e na riforme strutturale decise favorisce na modernizzazzione de le stile e n adeguamende a le timbe d u modelle de le radio private jndr à u cu a riforme d u servizie radio televisive pubbleche le rezze radiofoneche rai rinungiane a inseguì a congorrenze private in termine de ascolte e pundane sus a qualità trasformannese in programme de approfonnemende e indrattenimende leggere jndr à u stesse anne nasce audiradio ca aunisce a rai a sipra e otre organizzazziune d u settore cu l obbiettive de effettuà indaggene periodeche a levèlle nazionale pa rilevazione de l ascolte radiofoneche jndr à l anne novande se diffonde a formule d u network a u quale se adeguane le prengepàle emittende condemboraneamende se assiste a a scombarse de nu sbuènne de radio cchiù piccenne nascene jndr à st anne radio capital e radio a prima radio tagliàne all news e jè ppure a prima rezze legate a nu quotidiane il sole ore jndr à prima metà de le anne se reggistre nu cale de ascolte pa radio e tanda crestiane penzane ca pu cchiù andiche de le mass media ste arrive a fine in effette a congorrenze cu a telavisione se rileve perdende e u pubbleche jè in forte cale a fiddusione de indernette e a nascite de le web radio a a fine de le anne novande rilange però straordinariamende a radio dannele linfa nove e na nova sociologgie jedde jè infatte u megghie mezze ca se pò collegà cu u strumende nuève e nu sbuènne de emittende se pigghiane nu site web da u se deffonne avveramende senze troppa convinzione a tecnologgia nove dab digital audio broadcasting ca lange a nove radio d u dojemile u dab garandisce na qualità de l ascolte pare a quedde de nu cd prevede l imbieghe de trasmettiture terrestre dab t e satellitare dab s e semblice andenne none direzionale pa ricezione affianghe a u dab ca cumme ditte non ge ave nu granne successe purcé no se iacchie nu vere valore aggiunde a l utende d a modulazione de frequenze avène diffuse pure u drm conziderate de qualità megghie e se sperimende a tecnologgie fmextra ca prevede a trasmissione simultanèe de nu pacchette diggitale aunitamende a quidde analoggeche in fm jndr à l anne dojemile a radio pure quedda tradizionale canosce in itaglie nu successe straordinarie cu ascolte ierte ierte cumme non ge se vedevane da anne favorite forse pure da u condemboranèe cale de le spettature televisive cumme pare confermà nu sondagge d u ca rivelave ca cchià d u de le tagliàne dichiare de preferì a radio a a telavisione a radio soprattutte quedda musecale se demostre in grade de condizionà le guste d u pubbleche assaije de cchiù d u previste cu le proprie programmazziune ma pure a radio generaliste e soprattutte a rai arretorne a le trionfe d u passate programme cumme il ruggito del coniglio zapping e soprattutte viva radio addò le comice fiorello e marche baldini ca propongone sketch e imitaziune de granne spessore riesce a riscuotere ascolte record jndr à storie d a radio tagliàne ma u successe d a radio apprisse u jè dovute pure a l evoluzione de indernette web ca addevende quase nu stuèzze indissolubbele de stu mezze lanemone drummondii jè na species de anemone canosciute cu u nome comune anemone de drummond quiste fiure de cambe jè native d u nord america occidentale da a californie a l alaska jè na piande perenne cò nu curte fuste erette cu fogghie piccenne morbide e rugose ogne piande produce nu certe numere de fiure appariscende ciascune da le cinghe a le uètte sepale ma non ge face petale le sepale sonde normalmende vianghe spesse cò na tonalità blu distinde u cendre d u fiure jè cchiene de nu munne de stame gialle le frutte sonde lanose achenio quèste jè na piande de ambiende de montagne cumme a catene de le cascate e a sierra nevada ca tène n estenzione ca vè da a foreste temberate de conifere a u clime alpine louis michel ha studiete sotte a guida de l attene u pettore jean baptiste van loo jndr à le cetate tagliàne de torino e rome jndr à u a parigge ha vingiute nu prestiggiose premie a l académie royale de peinture et de sculpture cu u ziane u pettore charles andré van loo ha vissute a rome mbrà u e u e jndr à u ha devenute pettore uffisciele a corte de filippo v re de spagna a madrid aqquà ha state une de le fondatore cchiù mbortande de l accademia de petture jndr à u jndr à u ha state chiamete a versailles a corte d u re de frange luigi xv addò evve a possibilità de retrarre nu sacche de vote u re jndr à u pigghiò u poste d u ziane charles andré jndr à direzione de l école royale des élèves protégés jndr à u rializzò une de le fatje cchiù famose e mbortande d a vita soje u ritratte de sebastio josé de carvalho e melo mbortande statista portoghese jndr à famigghie pure le frate franois van loo e charles amédée philippe van loo onne fatte le pettore nu mise jè nu scucchiamènde de l anne jndr à maggior parte de le calendarje u mise dure na trendìne de sciùrne e de conseguenze l anne cunde solitamènde mise jndr ô comune calendarije gregoriane cumme jndr à maggior parte de le calendarije solare l anne jè scucchiáte jndre mise da u punde de viste astronomeche u mise jè u periode de timbe ca corresponne a na rivoluzione comblete d a lune ndorne ad a terre pure ce u calendarije gregoriane de ôsce a die non g ète cchiù sincronizzate satte satte cu jèdde etimologgecamènde u termine mise tène a stesse radice de lle nglise moon e d u tedesche mond totte e dò cu u segnefecate de lune parigge paris in frangése pronunge parì genere maschile andicamende lutèce da u latine lutetia parisorium éte capitale f a frange capeluèche d a reggione de l le de france e l uneche comune a essere pure departimende jè pure u comune cchiù popolose d a frange eppure u quinde de l aunione europèe apprisse londra berline madrid e rome l area metropolitane de parigge jè invece a terze cchiù popolate de l europe cu crestiane le crestiane ca javetene jndr à cetate avènene chiamate pariggine apprisse londra e a reggione d a rhur a cetate costruite sus a n anse d a senna a parte ca jè fondamendale snode de trasporte e traffece d u condinende europèe jè une de le cchiù mbortande e influende metropole mundiale eppure nu cendre culturale politeche e economeche assaije forte sia a levèlle nazionale ca ndernazionale in effette a posizione de parigge a u cendre de nu snode de le prengepàle itinerarie commerciale terrestre e fluviale le permettìe de addevendà une de le cetate cchiù influende d a frange partenne da u x sechele cu a costruzione de le palazze riale de ricche abbazie e dìa celebre cattedrale de notre dame luènghe tutte u corse d a propria storie parigge ha sapute influenzà jndr à nu mode determinande a politeche culture u stile de vite e l economije de l indere munne occidendale già sede jndr à u xiii sechele d a rinascite de le arte e d u sapere jndr à u xiv sechele devende a cchiù mbortande cetate de l indere munne crestiane jndr à l età moderne l influenza soje condinue a crescere jndr à tutte le sienze jndr à u xvii sechele jè a capitale d a cchiù granna putenze militare d u condinende jndr à u settecinde addevende u cenacole europèe d a culture e de le lume pe pò avviarse jndr à l uettecinde a devendà a cetate de l arte de le piacere e d u divertimende scrigne ca tène numerose monuminde da l incalcolabbele valore storeche e artisteche parigge rappresende u simbele stesse d a culture frangese e d u prestigge sue jndr à u munne jndr à u jè seconde le cifre de l organizzazione mundiale d u turisme a u stesse timbe a cetate e u luèche cchiù visitate d u munne cu cchiù de miliune de turiste le turiste le attrebbuiscene spesse u qualificative de cchiù romandeche cetate d u munne titele derivate da u periode d a belle epoque duranne a quale parigge avenìe profondamende trasofrmate da u barone haussmann guidate da u mberatore napoleone iii ca vuleve fà d a capitale frangese a cchiù belle cetate d europe une de le cchiù granne rivoluzione urbanisteche maje canusciute jndr à storie de l umanità l andiche nome d a cetate lutetia e de doje soje quartire le marais e a mundagne de sainte geneviève l andiche lucotecia indicane ca jndr à zone stavane de le palude ma diversamende da quande stu fatte pò fà penzà a zone non g ere paludose ma invece assaije fertile evenduale inondaziune da vanne d a senna avvenivane jndr à u vallone ca da l estremità oriendale d u marais da u canal saint martin prosegue a le granne boulevards mbonde a u ponde de l alma otre non g è ca nu luènghe meandre abbandonate da u fiume probbabbilmende anne fa esistenne effettivamende palude mbrà montmartre e a mundagne de sainte geneviève anne fa tribbù celteche s averen mise pe nu sacche de sechele jndr à n anse d a senna cesare le ngondrò quanne ste dave a cacce a vercingetorige duranne a camnbagne d a conguiste d a gallia jndr à u n c jè possibbele ca erane nomade ce jè corrette a nderpretazione d u lore nome parisii ca avessa derivà da kwar ca signifeche strade o erane semblicemende tribbù ca le romane ngondrarene lunghe u traggitte securamende a posizione d u stanziamende jè inderessande favorisce a mobbilità de le truppe luènghe u fiume e arrecorde na situazione analoghe a quedde de l isola tiberina de rome cu doje isolotte ca aiutane u guade mbrà na rive e l otre d u fiume le romane mettèrene n insediamende lore e u chiamarene lutetia parisorium a palude fangose de le parisii ca puteve essere nu riferimende ironeche a le chiogge frequende conguistate e pacificate a gallia lutetia devende na cetate romane jndr à l aspiraziune e jndr à u stile vicile u site jè in posizione favorevole pe le commerce e le traffece fluviale le popolazziune locale sonde avvandaggiate da l espanzione economeche purtate da le romane ggià cchiù o mene cinguand anne apprisse lutetia se presende cumme n insediamende in vie de espanzione sus a rive sinistre d a senna a rive gauche e lutetia ste addevende nu nome de cetate a cetate romane se dotre de le strutture essenziale pe essere degne de stu nome apprima cose u fore pò le terme le quale reste sonde visibbele scavate bbuène a l hotel de cluny pò l anfitiatre e nu tiatre pò arrevarene le crestiane e siccome lutetia jè na cetate romane jndr à u face pure jedde u promartire sue u vescove dionigi ca cumme pitre quacche sechele apprisse avène elette patrone d a cetate saint denis a crestianizzazzione comungue vè nnande veloce veloce e probbabbilmende accendue u sienze de identità d a cetate ca cchiù o mene verse u pigghie u nome d a gende proprie e addevende paris e pò se converte accussì fortemende a u crestianesime romane da addevendà u prengepàle baluarde d u crestianesime de pitre condre l eresie ariane ca pe diverse sechele jè invece a forme dominande d u crestianesime da le germanece arrestate l avanzate de attila jndr à u grazie a geneviève a cetate se dè a le franghe merovingi jndr à persone de clodoveo i ca addevende u prime re a civilizzazzione romane se cange in civiltà romane barbareche e parigge riesse a sopravvivere a u medioevo mbrà carestie e faticose civilizzazzione u ix sechele passe sotte le ripetute estorsione e a condinue minacce de vichinghe e normanne ma atturne a le istituziune crestiane si coagule a civiltà nove jndr à u u capitole de notre dame jè ggià mete de nu sbuènne de clerici vagantes jndr à u l università de parigge vede recanusciute l autonomia soje e jndr à u nasce a scole d a sorbona parigge s avvie a devendà une de le cendre d a culture europèe jndr à u core d a frange medievale u xii e u xiii sechele vedene parigge a u cendre de na forte crescite economeche e a corporazione de le marcande cumme protagonista soje a rive droite avène urbanizzate duranne u medioevo u nuclèe nuève arrive subbete subbete a supranà in numere de abitande e mbortanze a vanna cchiù andiche note cumme citè de saint germain ma pure cumme université purcé abbazzie scole editure artiste averene elette sede a rive droite adda devendà u nuève cendre direttive mbonde a filippe augusto l urbanizzazzione de parigge pò sindetizzarse jndr à costruzione de le prime cinde murarie e jndr à u prosciugamende de le palude de l edilizie romaneche rumanene comungue avveramende picche tracce pe esembie jndr à l abside de st martin des champs l le de france jè invece a culle de l arte e de l architetture gotiche ca mbrà u xii e u xiv sechele se evolve da u gotiche primitve a u flamboyant a metà d u xiv sechele parigge cerche de fà a proprie politeche municipale tène già cchià de crestiane e attraverse sollevaziune e alleanze a uerre de le cinde anne face vedè de nò vulè renungià a a proprie indipendenze a cetate se estenne soprattutte sus a riva destre e le mure de carlo v comprennene u nzieme d u terze e quarte arrondissement abbesogne arrevà a u purcé carlo vii pò fà de parigge indiscutibbilmende a capitale de le valois a storie d a cetate se intrecce da addà a scè nnande inestricabbilmende cu a storie de frange enrico iii jndr à u fusce da a cetate jndr à u e l ugonotte enrico iv adda convertirse a u cattolicesime e pajà scude pe traserve notra vote sotte a le borbone parigge jè scenarie e protagoniste d a fronde luigge xiv sposte a corte a versailles pe sottrarse jndr à nu sule colpe a le intrighe de le nobbele e a le barrecate d u popole pariggine e procedere libberamende jndr à proprie politeche accendratrice a a viggilie d a rivoluzione parigge occupe ettare e conde cchiù de crestiane fore d a cinde daziarie le mure de le fermiers généraux le sobborghe sonde costituite da villagge notra vote protagoniste non mene ca testimone u popole pariggine scioche a proprie rivoluzione u spirite de ribbellione e d indipendenze de le pariggine avène notra vote represse cu l esecuzione d a prime comune rivoluzionarie u consiglie d a cetate ca segne l inizie d u terrore de robespierre pe cchiù de n anne mbrà u e u le chiazze de parigge ospitane a fatìe indefesse d a ghigliottine cumme assaije apprimme e apprisse a jidde pure napoleone cerche de assoggettà a cetate a u potere cendrale jndr à u quadre d a proprie riforme amministrative quiste non ge mbedisce a le pariggine de insorgere notra vote condre a carlo x jndr à u jndr à u a cetate supranesce u milione de crestiane e thiers allarie n otra vote le mure de cinde ingludenne certe villagge d a cambagne l estetiche avène sembre cchiù rifinite cu u combletamende de le lunghesenna de chiazzhe d a concordie e de l arche de trionfe ma a vera rivoluzione urbanisteche jè quedde condotte da haussmann pe conde de napoleone iii u svendramende de indere quartire vicchie responne a a necessità de libberà a cetate da a congestione viabbilisteche fagocitate da a sovrapopolazzione da sei linèe ferroviarie e da migliaie de veicole a cavadde a costruzione de le granne viale arvulate jè ppure dettate da mutive de ordene pubbleche pe imbedì a le pariggine a possibeletà de dedicarse a a lore attività preferite a rivoluzione jndr à trende anne a cetate raddoppie e jndr à u arrive a miliune pure cu a uerre cu a prussia e u disastre d a comune jndr à st epoche resalene certe monumende famose cumme a torre eiffel e a basiliche d u sacre core a montmartre aqquà sorge u famose quartiere de le artiste simbele de quedda parigge bohemien de fine sechele ggià trasute jndr à l immagginarie collettive mundiale a cetate condinue a crescere a l inzie d a prima uerre mundiale jndr à u a battagglie d a marna a salve da l invcasione tedesche ma non ge vè accussì jndr à u quanne u terze reich occupe a cetate dichiarannele cetate aperte a bandiere cu a svastiche svendole sus a torre eiffel e sus a le monuminde cetadine hitler appassionate de architetture ha sembre ammirate parigge ausannele cumme referimende pa costruzione d a nova berline comungue jndr à l aguste d u in viste de l invasione americane ordene a u guvernatore d a cetate a distruzione totale de le ponde sus a senna de le cendrale elettreche de le industrie e u bombardamende aerèe jndr à le drammatece sciurne d a libberaziona soje parigge insorge ma avène salvate da u stesse guvernatore tedesche von choltitz ca rifiutannese de bombardà a cetate se arrenne a u generale leclerc quase senze colpe ferì a differenze de londra parigge jè l uneca metropole europèe a assè combletamende indatte da a seconda uerre mundiale u aguste u generale de gaulle trase a parigge acclamate da a folle in delirie e u ottommre a l hotel de ville avène proclamate a iv repubbleche u spirite rivoluzionarie pariggine se sveglie jndr à u masce jndr à u quartiere latine cu u sciopere generale avviate da le studinde ca pe quacche sciurne se estenne a totte a frange u resultate sus a u piane de l organizzazzione d a cetate jè u smembramende d a sorbonne in università jndr à reggione de parigge a cetate torne a dedicarse a u proprie sviluppe già jndr à l anne sessande se avère apirte cu u trasferimende de le mercate generale les halles a rungis nu periode de granne fatìe pubblece cu l obbiettive de libberà u cendre storeche d a cetate da a pressione d u traffeche e da le insediaminde popolare e a riqualificarle cu funziune prevalendemende culturale e de rappresendanze le tappe prengepàle d a ristrutturazione sonde granne protagoniste de sta riqualificazione onne state le presidende georges pompidou e franois mitterrand u stemme d a cetate jndr à forme de osce a die resale a u anne jndr à u quale u re carlo v congede u cape araldiche seminate de gigle de frange jidde rappresende le giglie de frange sus a scilicet a nave ca simbolegge l ordene de le mercande ca commerciavane sus a senna u muttette jè fluctuat nec mergitur a cetate de parigge occupesce na superficie de chilometre quadrate ma l agglomeraziona soje jè assaije cchiù granne a corona piccenne comboste da a cetate e da le departeminde confinande de seine saint denis km valle d a marna km e hauts de seine km occupe na superficie de km cu na popolazione de cchiù o mene crestiane a u l altitudine de parigge cange a seconde de le diverse colline d u territorie municipale u clime de parigge jè assaije particolare a metà strade mbrà u clime oceaneche e u clime condinendale u nvirne non g è particolarmende luènghe e riggede jidde jè infatte caratterizzate da n alternanze de periode mite e chiuvuse quanne soffiane le vinde umide e tiepide da l oceane atlandiche e periode invece cchiù riggede e nevose cu minime pure de c quanne soffiane le vinde da u polo nord e da l est a u stesse mode l estate pò rappresendà sciurnate cavede e afose cu temberature massime pure de c c e sciurnate assaije fresche vendose e chiuvuse cu temberature minime sus a le c pò le qaurtire meridionale e oriendale presendane nvirne cchiù riggede rispette a u cendre cetate e a le quartire settendrionale e occidendale le minime nvernale jndr à u cendre cetate raramende sonde particolarmende vasce frazie a u fenomene de l isola de calore urbane le periode cchiù consigliate pe visità a cetate sonde allore a tarde primavere masce e l inizie de l autunne settemmre e inizie de ottommre parigge cu crestiane a u censimende d u jè a cetate cchiù granne de frange e l area metropolitane d a granne parigge le grand paris in frangese ca copre km tène na popolazzione de crestiane date d u censimende d u l area metropolitane d a granne parigge jè a cchiù granne d europe inzieme cu londra e mosca e jè cchiù o mene a vendesime d u munne l area metropolitane d a granne parigge cu nu pil comblessive superiore a quidde de l australia jè u cchiù granne cendre economeche e finanziarie d europe a a pare cu londra ospitesce cchiù d u de le collette vianghe frangise e cchiù d u de le sede cendrale de le combagnie frangise cu u cchiù granne distrette finanziarie d europe pe dimenziune la défense e a seconde cchiù granne borse d europe euronext famose jndr à tutte u munne cumme a ville lumière a cetate de le luce parigge jè une de le prengepàle destinaziune turisteche mundiale a cetate jè renomate pa bellezze de l architettura soje le viale sue e le scorce sue a parte ca pe l abbondanze de le musèe costruite sus a n anse d a senna jè divise jndr à doje vanne a rive droite a nord e a cchiù piccenne rive gauche a sud nu timbe ere capitale de n imbere coloniale ca se stennève sus a cinghe condinende parigge jè angore osce a die considerate cumme u cendre d u munne frangofone e ha mandenute na forte posizione ndernazionale ospitanne u quartiere generale de l oecd e de l unesco mbrà le otre quiste misckate a le attività finanziarie sue affaristeche politeche e turisteche onne rese a cetate une de le prengepàle hub d u munne e parigge jè recanusciute cumme une de le picche cetate mundiale de area metropolitane de parigge se pò parlà pure andecepanne l ause d u termine sule apprisse u jndr à tabbelle ca avène mò le date fornite mbonde a u sonde dedotte da stime recavate da diverse fonde invece chidde relative a u e a u sonde ufficiale fornite da l ufficie nazionale frangese de statisteche insee a patrone d a cetate jè sanda genoveffe sainte geneviève accreditate de avere convinde attila a risparmià a cetate jndr à u v sechele se arrecorde però pure san meredico saint merry ca jè u patrone d a rive droite nuclèe urbane a quale origgene jè posteriore a cause d a presenze de le marais ca angore osce a die se arrecordane jndr à u nome d u quartiere cioè zone a vocazione agricole pa bbona fertilità d u terrene pure san denis jè annoverate cumme patrone d a capitale invece n otre sande mbortande pe le pariggine san germano a rive gauche jndr à u medioeve avenève chiamate pure cetate de saint germain non ge pigghie nisciuna careche fine da le timbe d u medioeve parigge ha sembre attratte furastire da le studinde olandese e svedese d u quartiere latine jndr à u xv sechele a le rifuggiate giacobite nglise d u xvii sechele da le rifuggiate nazionaliste polacche de l inizie d u xix sechele a le operaie belge d a fine d u stesse da le ebbreie sefardite d u nord afriche d a metà d u xx sechele a le africane e est asiatece de le sciurne nuèstre parigge ha ricevute ondate sus a ondate de immigrande ca l onne arricchite osce a die cumme otre cetate d u munne parigge jè na cetate multiculturale le censimende frangise non ge fanne maje dumanne riguardande l etnie o a releggione pe stu fatte non g è possibbele canoscere a combosizione etniche de l area metropolitane de parigge comungue quacche date interessande pò essere estratte da ste censimende jndr à quidde d u stavane crestiane jndr à l area metropolitane d a granne parigge ca averene nate fore da a frange metropolitane cioè u d u totale cumme termine de combronde jndr à u censimende brittanneche d u u d a popolazzione de l area metropolitane d a granne londra avere nate fore da u regne aunìte invece jndr à u censimende statunitense d u u d a popolazzione de l area metropolitane de new york new jersey settendrionale long island avere nate fore da le state aunìte accussì cumme u d a popolazzione de l area metropolitane de los angeles riverside orange county le gruppe cchiù numerose de residende pariggine nate a l estero sonde le seguende elengate approssimativamende in ordene decrescende a u censimende d u ve iavetavene crestiane ca a u censimende precedende d u resultavene residende fore da a frange metropolitane cchiù o mene u d u totale d a popolazzione de l area metropolitane jndr à u le corrende migratorie verse parigge onne cangiate jndr à nu mode significative jndr à l anne novande l immigrazione portoghese combletamende inderrotte invece onne assute fore gruppe nuève de immigrande le gruppe cchiù mbortande a u sonde le seguende in combronde cu u regne aunìte le immigrate da u sud est asiateche non ge sonde angore assaije numerose a parigge pure ce u lore numere ha aumendate assaije proprie jndr à l anne novande in combronde a le state aunìte stè nu numere assaije limitate de immigrate de origgene latine americane e filippine pure le immigrate da u medio oriente non ge sonde assaije ma mbrà chiste stè na numerose comunità libbanese pa maggiorparte ricche libbanese de releggione crestiane esiliate grazie a andiche legame mbrà a frange e u libano pure le russe sonde picche numerose a parigge pure ca stave n andiche tradizione de presenze russe a parigge apprime d a rivoluzione russe d u parigge jè na metropoli de ranghe indernazionale sotte u profile culturale politeche e economeche tène tradizionalmende n indiscusse e eccezzionale supremazie jndr à u condeste nazionale tande da putè nzipparse a simbele d a frange stesse e da costituirse condemboraneamende cumme cause de le squilibbrie territoriale ca affliggene a nazione se iacchie a u cendre d u bacine d a senna ca a colleghe a u mare parigge jè n imbortandissime node d a rete de le comunicaziune infine abbesgone arrecurdà ca le stime aqquà indicate se referiscene a crestiane ca vivene stabbilmende jndr à l area metropolitane de parigge parigge jè a cetate cchiù frequendate da turiste a u munne cu n afflusse sostanziose jndr à ogne periode de l anne a maggiorparte de le turiste sonde furastiere purtanne allora u date riguardande le furastire presende jndr à l area metropolitane de parigge a essere in realtà cchiù ierte d u indicate stu fatte jè evidende jndr à u cendre d a cetate addò jè possibbele cammenà jndr à certe strade addò a maggiorparte de le passande jè furmate da turiste furastire apprime d u parigge faceve parte d u dipartimende d a seine ca condeneve a cetate e le sobborghe circostande da u u comune de parigge jè une de le uette departeminde d a reggione de l ile de france l idendificative sue assolute jè ca se iacchie pure jndr à le targhe de le maghene e sus a le codece postale cu a riforme amministrative avenerene ccrejate nuève departeminde ca formane n anelle atturne a parigge e costituiscene a prima cindure perifereche la petite couronne hauts de seine seine saint denis e val de marne fore le departeminde de val d oise yvelines e dell essonne costituiscene a grande couronne u nzieme costituisce a région parisienne ca jè a metropoli de parigge l ottave dipartimende de l le de france ca da sule rappresende cchiù o mene a metà d u territorie reggionale jè quidde oriendale de seine et marne invece normalmende le departeminde sonde divise in cantune a cetate de parigge jè divise in arrondissement municipale circondarie municipale numerate in ordene progressive partenne da u cendre e spustannese a spirale verse l esterne ciascune de le quale jè nu municipie mairie cu u consiglie sue e u sinnache sue ogne arrondissement d otra vanne elegge pure le proprie rappresentande a u consiglie de parigge conseil de paris ca jè pure u consiglie d u dipartimende le eleziune comunale e de arrondissement sonde contestuale le pariggine scacchiane le consigliere de arrondissement mbrà le quale addevendane condemboraneamende consigliere comunale jndr à ogne arrondissement le eleziune avvenene sus a doje turne a liste ca pigghie a maggioranze assolute o relative a u seconde turne ave a metà de le segge in blocche e na quote proporzionale de le segge ca remanene le liste sonde bloccate e le sinnace sonde elette da le relative consiglie cumme pure le assessore adjoints bertrand delano esponende d u partite socialiste frangese ps jè u sinnache de parigge da u marze e tène nu mandate ca spiccie jndr à u cumme eccezzione a a reghele usuale pe le cetate frangise certe potere normalmende esercitate da u sinnache sonde invece affidate a nu rappresendande d u guverne nazionale u prefette de polizia pe esembie parigge non ge tène na forze de polizia municipale pure ce tène quacche condrollore d u traffeche stu fatte jè na eredità d a situazione vigende mbonde a u quanne parigge non ge tenève nu sinnache ma ere guvernate da l amministrazione prefettizie vè arrecurdate ca a a radice d u smembramende d u departimende d a senna département de la seine nu mutive ere proprie u straordinarie potere ca u prefette d a senna se acchiave a gestì quase pare pare a quidde d u prime ministre le aeropuerte de parigge sonde contraddistinde da u codece aeroportuale iata par parigge jè servite da doje aeropuerte prengepàle l aeropuerte charles de gaulle jndr à vicine roissy en france departimende a nord d a cetate e l aeropuerte de orly departimende ca se iacchie a sud d a cetate nu terze aeropuerte cchiù piccinne jè l aeropuerte de beauvais tillé departimende a km a nord de parigge e avène ausate pe le vole charter e da le combagnie low cost nu quarte aeropuerte prengepalmende cargo jè l aeropuerte de vatry departimende a km a est de parigge l aeropuerte de le bourget departimende osce a die ospite sulamende jet private u salone ndernazionale de l aeronautiche e d u spazie de parigge le bourget e u musée de l air et de l espace a capitale frangese jè u maggior punde de snode ferroviarie nazionale jndr à u quale se accendre pure a quase totalità de le linèe a velocità ierte jè ppure nu node primarie in europe e a rete ferroviarie s irradie da staziune de cape paris austerlitz paris bercy paris est paris lyon paris montparnasse paris nord e paris st lazare a ex stazione terminale de paris orsay achiuse jndr à l anne cinguande jè osce a die nu musèe parigge jè densamende cuperte da nu sisteme de metropolitane u métro linèe accussì cumme da nu granne numere de linèe de pulmann chiste se inderconnettene cu na rezze reggionale e velocità ierte a rer réseau express régional e cu a rezze ferroviarie trene pendolare linèe naziunale e tgv o simile cumme thalys e eurotunnel esistene doje tramvie tangenziale jndr à le sobborghe a linèe t vè da saint denis a noisy le sec a linèe t vè da la défense a issy na terza linèe a sud d a cetate t ha state combletate a a fine d u l indere rezze metropolitane jè cuperte da signale pe le telefone cellulare e jè gestite cumme tutte le trasporte urbane pariggine da a combagnie ratp jè a u studie nu proggette de automazione d a metro ca avessa essere guidate a distanze senze nu condicende a mesure comborterebbe nu cale occupazionale e condemboraneamende l ingremende d u d a frequenze de le corse a linèe jè inderamende automatizzate a cetate jè u node prengepàle d a rezze autostradale frangese e jè ciercunnate da na tangenziale inderne u boulevard périphérique o u périph km e une esterne a la francilienne le svigole d u boulevard périphérique sonde chiamate portes purcé corresponnene a le andiche porte d a cetate essenne u viadotte costruite sus a tracce de le urteme mure de parigge ogne arrondissement jè comboste de quartire se indichescene aqquà distindamende inzieme a quacchedune de le luèche notevole ca ospitescene senze nisciuna pretese de combletezze cercanne però de non dimendicà nisciune de le vie e de le chiazze addòl non ge se pò passà e le cchiù mbortande spazie virde e giardine parigge conde spazie virde mbrà giardine e parche pubblece de varie dimenzione montmartre ha state pe nu sacche de timbe nu villagge separate da parigge sus a l origgene d u nome se fanne doje ipotese pò essere ca derive da mont martis u monde de marte purcé a colline ha state a sede de nu tembie dedicate a marte die d a uerre sotte u periode romane sus a colline se iacchie pure nu tembie dedicate a mercurio seconde notra ipotese u nome derive da a notazione le mont du martyre u monde d u martirie purcé seconde a leggende ha state u poste addò ha state decapitate saint denis prime vescove de parigge atturne a u quanne napoleone iii e l urbaniste sue haussmann decidettere de fà addevendà parigge a cchiù bella cetate in europe avere assute a necessità de garandì a le amice e a le finanziature de haussmann de le granne appezzaminde de terrene vicine a u cendre d a cetate stu fatte spengìe le crestiane origginarie verse le confine d a cetate clichy la villette e verse a colline de montmartre date ca montmatre ere fore da le confine d a cetate libbere da le tasse de parigge e cu na produzione de vine locale angore osce a die conzerve le uneche vigne de parigge addevendò jndr à picche timbe na zona popolare pu divertimende l area se sviluppò cumme u cendre de l indrattenimende decadende a a fine d u xix sechele e a l inizie d u xx rappresendate da u cabaret d u moulin rouge e de le chat noir a iatta gnore jè pure u simbele none ufficiale de montmartre jndr à stu stesse periode montmartre devendò u luèche predilette da petture cumme pissarro toulouse lautrec steinlen van gogh modigliani picasso cchiù nnande a colline ha state sostituite cumme quartiere de le petture da montparnasse jndr à l arrondissement vicine a place de la bastille se iacchie une de le cendre d a vita de notte de parigge rue de lappe na vie strette a traffeche limitate addò se iacchiane nu sbuènne de locale de ogne genere ognune cu caratteristeche e peculiarità differende e assaije frequendate da studinde uagnune pure jndr à stesse rue oberkampf stonne nu sacche de locale piccinne certe apirte pure mbonde a l albe le squadre sportive pariggine cchiù famose sonde u paris saint germain na squadre de ballone e u stade franais paris na squadre de rugby jndr à u baseball a cetate jè rappresendate jndr à u massime cambionate frangese u championnat de france de baseball da u club universitarie paris université club u quale ha vingiute titele naziunale jndr à pallacanestre apprisse a scombarse jndr à u d u paris basket racing a prengepàle squadre d a cetate jè u paris levallois basket parigge jè na cetate de generale maschile cumme testimoniate da le espressiune le grand paris o le vieux paris quiste pure ca in ambite poeteche avene spesse ausate a forme femminile paris est une blonde paris reine du monde mistinguett jndr à lènga frangese a pronunge d u nome d a cetate paris jndr à convenzione de l alfabbete foneteche ndernazionale jè u nome latine d a cetate ere lutetia traslitterate da le frangise in lutèce u nome ha state pò cangiate in paris derivate da u nome d a tribbù galleche de le parisi parigge jè famose cumme paname jndr à u frangese informale le crestiane de parigge sonde ditte parisiens in frangese e parigots jndr à u frangese informale parigge jè gemellate sulamende cu lauriate cu lode in filosofie a l università de salerno addò avìe pe relatore biagge de giovanni docende de filosofie morale ha accumenzate a militanza politeca soje jndr à u gruppe maoiste unione comunisti italiani e condemboraneamende a carriera sciurnalisteca soje sus a u quotidiane servire il popolo edite da a stesse organizzazione cchiù nnande passò a u quindicinale d u pci campano la voce della campania d u quale avere divenute direttore da marze pe nove mise quanne avenìe allundanate pe le posiziune sue eterodosse rispette a a linèe ufficiale d u partito collabborò allore cu l unità il mattino e epoca apprime de essere assunde in rai jndr à u ha fatiate pa radio cumme conduttore de rubbriche e autore de sceneggiate radiofonece via le odiate macchine radio uno jndr à u vionge u premio cimitile cu l opere michele chi edizioni baldini castoldi jndr à televisione apprisse na esperienze piccenne a l estere cu u tg ha realizzate speciale e settimanale ha state autore e conduttore de varie programme jndr à u ha pubblecate u libbre oltre samarcanda ed sperling kupfer e jndr à u michele chi ed baldini e castoldi jndr à u stesse anne ha lassate a rai pe passà a mediaset cumme direttore d a testate moby dick e pò moby s sus a italia jndr à u ha turnate jndr à rai cu u programme circus sus a rai uno jndr à u face nascere sciuscià da l autunne d u stesse anne jè autore e conduttore de il raggio verde sus a rai due apprisse l settemmre propone sembre sus a rai due u speciale siamo tutti americani seguite da a serie emergenza guerra jndr à u l inderviste a marche travaglio a satyricon addò u sciurnaliste parlò de fatte legate a a nascite de fininvest da le rapporte d a famigghie berlusconi cu u boss mafiuse vittorie mangano e de une de le urteme inderviste de paolo borsellino facìe nzeppà nu sbuenne de reaziune da vanne de le politece d a destre e santoro dedicò a l episodie na pundate d a trasmissiona soje il raggio verde l authority comannate da u presidende enzo cheli nominate da u presidende d u conziglie giuliano amato recevìe n esposte de forza italia le quale esponende erane proprie ngazzate assaije da u mode cu u quale veicolave a vicende mangano dell utri in trasmissiune rai cumme chidde de santoro condre a pundate de il raggio verde dedicate a a mafie e a u case satyricon accusate de vioplà a par condicio e de favorì l ulivo l authority però ribbadisce ca il raggio verde non è un programma di comunicazione politica o una tribuna elettorale ma una trasmissione di informazione e approfondimento che deve seguire l attualità le notizie ribadenne pure ca essenne u reggime de par condicio non angore effettivamende accumenzate non g è possibbele procedere in nisciune mode pò seconde u cendredestre a pundate igriminate non g a permesse a le esponende de cendredestre de indervenì invece de fatte avere state u cendredestre stesse a no scè a u dibattite in rai pe proteste condre u caso satyricon imbedenne a le proprie esponende de parteciparve a a pundate ingriminate le raggione d a coalizione de cendredestre avenèrene sostenute da u sciurnaliste paolo guzzanti de il giornale cchiù vote jndr à u a trasmissione il ragio verde sembre accusate da u cendredestre de faziosità a favore d u cendresinistre dedicave assaije spazie a u schieramende de cendredestre soprattutte apprisse ca u case satyricon vedìe scuppià furiuse ngazzaminde da vanne d u cendredestre pe nu preseunde tendative de comblotte politeche in particolare santoro avìe l ordene da l authority de presendà na pundate riparatorie a favore de marcello dell utri pe conzendirle u deritte de repliche condre quedde sus a u case satyricon condestate pu spazie dedicate in gran parte a u case mangano dell utri jndr à quedda pundate riparatorie u cendredestre pe vôsce de dell utri puteve esprimere u proprie dissenze pu libbre l odore dei soldi scritte da marche travaglio e elio veltri ca duranne a presendazione a a trasmissione de daniele luttazzi satyricon facìe scuppià na polemeche sus a presunde comblecetà in mafie d a famigghie berlusconi comungue a pundate condestate da forza italia cumme cundate da u stesse marche travaglio jndr à u libbre regime avère trasmesse a reggistrazione ufficiale d a semiscanusciute inderviste jndr à u d u giudice paolo borsellino a le reporter frangise jean pierre moscardo e fabrizio calvi addò se parlave de le legame de berlusconi e de dell utri cu cosa nostra tramite personalità de mafie cumme vittorio mangano o stefano bontate pò jndr à stessa pundate silvio berlusconi indervenìe telefonicamende scavalcanne pure le indenziune de diserzione d u programme manifestate da vanne d u cendredestre accusanne u programme de essere nu processe in dirette e sostenenne pure a necessità de condinuà a disertà le programme rai pe avè cchiù garanzie de indegrità pe ste mutive eppure pe l atteggiamende sus a u teme d u case satyricon avenìe duramende criticate sus a telemontecarlo da u sciurnaliste libberale indro montanelli duranne n inderviste ca accusò berlusconi e fini colpevole de avere annungiate future epuraziune jndr à rai da vanne d a cdl de fascisme squadriste e de grave intolleranze e senzibbiletà verse a satire riferennese a a condestate pundate de satyricon de daniele luttazzi nda pò jndr à na successiva pundate de il raggio verde santoro mannò in onde a suddette videoinderviste de telemontecarlo a montanelli provocanne le reaziune de vittorio feltri presende in studie ca accusò montanelli de incoerenze marche travaglio ca pure jidde stave in studie respunnìe a feltri parlanne de golpe de berlusconi a a redazione de il giornale ca luò jndr à nu mode brutte proprie a dirigenze d u quotidiane sue a montanelli cchiù nnande indro montanelli telefonò direttamende jndr à u studie ringrazzianne travaglio spieganne le vicende sue cu berlusconi sus a u teme d u quotidiano il giornale congludenne cu nu breve dialoghe cu feltri sus a questione d a preseunde incoerenze attribbuite da feltri a u stesse montanelli u abbrile forza italia presendò a l authority u seconde esposte condre a il raggio verde pa pundate cu dell utri l esposte avenìe sta vote accolte da l authority ma avenìe pò assaije condestate da a rai u cape de l uffice legale rubens esposito condestò duramende l esposte pa presunde inapplicabbeletà a manganze de dettaglie su cumme avera avvenute a violazione e a manganze de possibbeletà de difese e condraddittorie da vanne de santoro a u qyale esposito avere ribbadite l incomprimibile esercizio del suo diritto di opinione e di critica del tutto compatibile e coerente con il suo ruolo di conduttore di una trasmissione puramente informativa e non a tematiche politiche cchiù nnande forza italia presendò otre e doje esposte a l authority pe cercà a chiusure d u programme ma pure sta vote avenèrene respinde e avenìe dichiarate ca u verdette finale de l authority avera essere rinviate apprisse le eleziune politeche d u masce addò silvio berlusconi e a coaliziona soje vingerene na vittorie ca jndr à le sondagge avenìe viste apprime cumme quase certe pò non ge se sapeve ce vingeve apprisse u svolgimende d u programme satyricon u masce u neoelette presidende d u consiglie berlusconi presendò u quinde esposte a l authority ca venìe n otra vote accolte e ca pa prima vote condannò definitivamende a rai a na multe de miliune de lire pe no avè date sufficiende prevalenze a dell utri jndr à pundate reparatorie ma avveramende jè date pe certe ca jndr à quedda pundate ca vedìe condrapposte marcello dell utri e andonie di pietro u prime parlò cchiù d u doppie d u seconde minute pe dell utri e minute pe di pietro pò l authority jndr à sentenza soje non ge citò nisciuna fonde o elemende d a pundate ingriminate ca putesse essere a prove d a sendenze pe chiste e otre mutive u presidende d a rai roberto zaccaria rifiute a condanne difennenne l equilibrie d u programme il raggio verde e facene ricorse a u tar d u lazie ma l authority le respunnìe purtanne a multe da miliune a miliune de lire jndr à u novemmre accumenze sciuscià edizione straordinaria u abbrile duranne na conferenza stambe a sofia in bulgarie santoro u sciurnaliste enzo biagi e u comiche daniele luttazzi avènene duramende attaccate da u presidende d u consiglie berlusconi u quale l avère definite cumme individue ca onne fatte n ause crimimose d a telavisione pubbleche episodie note cumme diktat bulgaro santoro repliche a stu atte censorie de berlusconi definenne u premier cumme nu vigliacche ca abbuse de le putere sue pe attaccà crestiàne cchiù debbole de jidde a le quale non ge congede u deritte de difese u masce vèje in onde l urtema pundate de sciuscià u cda rai a maggioranze de cendredestre scangelle u programme pe mutive de tutele aziendale avènene licenziate e allondanate da a rai pure biagi rapporte cessate pe scadenze d u condratte e none rinnovate e luttazzi l authority apprisse u seste esposte de forza italia richiame a a rai pure u programme sciuscià edizione straordinaria cchiù nnande apprisse a ste fatte e a u conseguende allondanamende da l aziende michele santoro ha fatte cause a a rai pu licenziamende senze giusta cause jndr à na querele ca s a congluse jndr à u cu na sentenze d u giudice d a fatije d u tribbunale de rome ca dè raggione a santoro e allore condanne a rai a nu risarcimende danne ca arrive a milione e mila e ordene a reintegrazione d u sciurnaliste jndr à le funziune in rai pe programme de prima serate cchiù nnande santoro ha turnate cu nu programme rai in prime serate ma sulamende jndr à u settemmre d u apprisse l insediamende d u seconde guverne de romano prodi da stu mumende trasforme quedde ca retène na personale battagghie pa libbertà de mbormazione jndr à n imbegne politeche aderisce a u programme de romano prodi e se candidesce cumme parlamendare europèe jndr à u pa liste de uniti nell ulivo avène elette eurodeputate candidate jndr à le circoscriziune nord ovest e sud e elette jndr à tutte e doje santoro recevìe in totale cchiù o mene preferenze u cchiù ierte numere de preferenze mbrà le none capeliste aderisce a u gruppe parlamendare d u partito del socialismo europeo inzieme a a colleghe lilli gruber candidate jndr à stessa liste a u parlamende europèe ha state membre d a commissione pe le libbertà civile a giustizie e le affare inderne d a commissione pa culture e l istruzione d a delegazione a a commissione parlamendare miste ue croazia d a delegazione a a commissione de cooperazione parlamendare ue russia u ottommre presende le dimissiune sue da parlamendare europèe pe partecipà a a prima pundate d u programme televisive rockpolitik condotte da adriano celentano santoro rescinne u proprie mandate parlamendare pe nò sottostà a le limitaziune sus a presenze de politece in tv imboste da l autorità garande e partecipe a a trasmissione a fine marze avène affidate a michele santoro nu programme televisive nuève de approfondimende incendrate sus a u teme politeche de apprisse l eleziune u programme trasmesse da rai due e inditolate annozero articolate jndr à unnece pundate avera essere trasmesse accumenzanne da u abbrile l avvie d u programme comungue ha accumenzate u settemmre onne state scacchiate cumme ospite fisse u vignettiste vauro le sciurnaliste marche travaglio e rula jebreal e a fotomodelle beatrice borromeo a parte a u collabboratore storeche sue sandro ruotolo jndr à pundate inaugurale a fine trasmissione ere presende fausto bertinotti une de le arguminde de attualità ca ha trattate a prima pundate d u programme riguarde le frequende maltrattaminde de le immigrate jndr à le accussìditte cendre de accoglienze ditte pure cendre de permanenze temboranèe assai spazie ha state date pure a nu reportage sus a situazione lavorative de le operaie de l edilizie in lombardia soprattutte immigrate nu sacche de vote irregolare assaije onne state le polemeche nate jndr à u cendredestre da sembre ostile a le trasmissiune televisive de santoro e da le vertice d a rai da certe prese de posizione de santoro duranne a trasmissione accusate de essere faziose e strumendale jndr à pundate d u novemmre dedicate a a sicilia sus a fatìe ca non ge stè e a le numerose sciurecaminde de turnise pubblece santoro jè accusate de demagoggije da u presidende d a reggione salvatore cuffaro cuffaro a le domande d u conduttore ca u ngalzesce cu le prime pàggene de le quotidiane ca parlane de le stipendie d ore de le dirigende reggionale responne rivelanne u presunde stipendie all anne de santoro a a rai ca jè cchiù o mene doje vote superiore de quidde d u cchiù pajate diriggende siciliane otre purfidiaminde onne state scatenate pure da a pundate d u masce jndr à quale santoro avere nvitate jndr à u studie mbrà l otre l assessore a culture de melane vittorio sgarbi e avere mannate in onde stuezze d u comizie tenute da u comeche beppe grillo a u v day jndr à quale avenevane criticate certe aziune de giorgie napolitano presidende d a repubbleche tagliàne e de umberte veronesi oncologhe attacche pesande a a trasmissione avenerene fatte condre a santoro e condre grillo jndr à nu mode trasversale de cchiù a pundate avenìe caratterizzate da a tipeche irascibbiletà de sgarbi ca lucculanne nzultò beppe grillo e u giornaliste marche travaglio presende jndr à u studie accusò u stesse grillo de andiamericanisme in riferimende a u spezzone de video jndr à u quale grillo parlò criticanne apertamende a presenze de cchiù de base nato in itaglie defennìe le crestiane de napolitano e veronesi suverchianne a vôsce de grillo e de travaglio dicenne ca enzo biagi non g à state cacciate da a rai e ca sembre riferennese a biagi le onne proposte n otre programme sus a rai e jidde non g a accettate u scennare ha state accusate da lucia annunziata da u presidende rai claudio petruccioli da u presidende d a camere gianfranghe fini da l ambasciatore israeliane in itaglie gideon meir e da diverse otre esponende politece da u cendre destre e u cendre sinistre de avè mbostate na pundate de annozero jndr à nu mode estremamende faziose a l annunziata santoro ave resposte invitannele a trasè jndr à u merite de le condenute d a pundate e de no fà criteche a uecchie a u programme nvece a fini ave resposte ausanne u site indernette de annozero dicenne de nò zumbà le combite istituzionale sue chiedenne na censure pe nu programme televisive cumme ditte apprime cchiù vote l autorità e u schieramende politeche d u cendre destre ave denungiate a presunde faziosità d u sciurnaliste jndr à n inzieme de accuse ca pò onne arrevate jndr à na serie de procedeminde e aziune condre a santoro seconde marche travaglio a motivazione ca stè a a base de ste grave accuse e de le procedeminde jè direttamende proveniende da u munne d a politeche e dovute in pringipie a le condroversie politeche sus a u case mangano dell utri e sus a u case satyricon e cchiù nnande sus a oltre case de condizionamende d a gestione d a rai da vanne de le virtece de amministrazione ca sone de nomene politeche sus a certe pundate d a trasmissione anno zero cumme pu case de magistris o pu case grillo sgarbi nfatte cumme cundate jndr à u libbre regime scritte nzieme a peter gomez u meccanisme ca u munne politeche avere acchiate cchiù vote pe mannà santoro purcé personagge scomode avere funzionate cu tecniche ca parterene da le accuse de faziosità pu screditamende mbrà u pubbleche u mbieghe de le esposte a l autorithy pe sckaffà sanziune l editte de sofia arrevanne all urteme a u licenziamende ufficiale da a rai pe mmienze de sciueche e sciucaridde e scuse de tutte le tipe nfatte l authority penzate da le guverne de cendre sinistre jè n aggenzie lottizzate e quinde amministrate totta totte da le istituziune politeche jndr à le quale nu sbuènne de politece soprattutte chidde d u schieramende d u cendre destre cumme cchiù vote ditte demostrerebbere seconde sciurnaliste e studiuse cumme u stesse travaglio tutte l inderesse jndr à l epurazione de santoro cumme sciurnaliste scomode seconde certe commendatore politece santoro ha state nu sciurnaliste e reporter ca ave fatte assè nu sbuènne de aspette sconvolgende d u paese danne vôsce a le vôsce ca ste asseve tanne tanne e minoritarie combrese le movimende politece peccinne cumme u msi o a lega lombarda scunnute jndr à otre trasmissiune rai pe quest urtema caratteristeche de santoro achille occhetto u definìe nu leghiste de sinistre jndr à u umberte bossi dichiarò nnande a commissione culture d a camere sta cose senze le trasmissiune de santoro l itaglie non g avesse pigghiate coscenze de le spreche de le turnise pubbleche e d u disastre sociale d u sud seconde l auditel le trasmissiune de santoro onne avute nu share televisive larije jndr à rai da u mbonde a u partenne da u u programme televisive samarcanda purtò u share de rai all inizie d u mbonde a u invece u programme stesse raggiungìe u de share de medie le pundate de le trasmissiune il raggio verde e sciuscià partenne da u case satyricon mbonde a l epurazione de santoro averene share televisive combrese mbrà u e u pare a u programme de attualità cchiù viste jndr à televisione tagliàne santoro ave pure subbite nu sbuènne de criteche e accuse de faziosità sie da le politece de cendre destre ca chidde de cendre sinistre eppure da na vanne d a stambe corriere della sera la repubblica la stampa ecc apprisse a pundate de anno zero d u scennare ca parlave d u conflitte israele palestinese e lassate in dirette da lucia annunziata michele santoro u novemmre ha state cundannate da u tribbunale de varese pe diffamazione a mezze televisive pe avè accostate jndr à u jndr à na pundate d a trasmissione dirette da jidde il raggio verde l associazione culturale terra insubre a otre moveminde razziste de estrema destre jndr à u mese de sciugne d u a digos indaghe sus a na lettere ca condeneve nu proiettile de fucile winchester e a scritte morirai tar a murè mannate a michele santoro a le ufficie d a rai a procure de rome ave apirte nu fascichele condre a ignote forex ète nu mercate ndernazionale addò se cangiane le turnise de tutte u munne forex avène da parole nglese e u nome satte satte ète foreign exchange market in itaglie a legge dice ca s honne paja le tasse sus a l turnise ca s guadagnane cu ll operazion sus a stu mercat solamende se le doje condiziune s honne verificà assieme in itaglie non g accade maje ca le doje condiziun se verifichescene puccè le banghe rachiuden e riaprene le posizioni sus a stu mercate queste è a tagella ca elenghe le cchiù granne commerciande de turnise a u munne sta tagella jè aggiornate a u masce d u pigghiate a maturità classeche a u licee salesiane valsalice de torinp travaglio se lauriò in storie condemboranea a facoltà de lettere e filosofije de l università de le studie de torino accumenzanne accussì l attività soje cumme giornaliste free lance jndr à testate piccenne de area cattoleche cumme il nostro tempo cu u quale a u timbe collabboreve pure mario giordano u marze duranne n interviste jndr à trasmissione satyricon ideate e condotte da daniele luttazzi presende u libbre sue l odore de le turnise n inghieste sus a l origgine sospette de l arricchimende de silvie berlusconi doje mise apprime de l eleziune apprisse a stu fatte u showman ca l avere ospitete avenìè cacciete da le rezze televisive pe conseguenze d u accussì ditte editte bulgaro pronungete da l allore presidende d u conziglie silvie berlusconi da u settemmre jè ospite fisse jndr à trasmissione de approfunnemende sciurnalistiche anno zero condotte da michele santoro addò conduce na rubbriche da u titele arrivene le mostre da u cura nvece a cupertine mbrà le urteme battaglie sue s arrecorde na decisa opposizione a legge de l indulte d u promulghete da u parlamende da jidde considerete n indegne colpe de spugne a favore d a vanna corrotte d a classe politiche tagliàne jndr à na pundete d a trasmissione annozero de santoro ha pure espresse u parere sue ca ere negative jndr à le combronde d a legge mastella approvete jndr à u luglie da u parlamende da jidde considerete na legge bavaglie purcè assaje limitative jndr à l use da vanne de le sciurnaliste de le ndercettaziune telefoniche urtemamende s à pure espresse negativamende sus a l ipotese de congessione d a grazia a l ex funzionarie d u sisde brune contrada condannete a dece anne pe congorse esterne in associazione mafiose a cause de sta posizione ha state duramende attacchete e condestete da giuliane ferrara sus a u foglio l settemmre ha partecipete cu nu lunghe ndervende a manifestazione v day organizzete da beppe grillo in chiazze maggiore a bologne u abbrile ha fatte parte d u v day partecipanne a manifestazione in chiazze san carlo a torino u o magge jndr à u corse d a trasmissiona condotte da fabie fazio sus a tterza rezze televisive d a raitv travaglio ha parlete d u neo elette presidende d u senate renato schifani militande jndr à u pdl in riferimende a rapporte societarie cu persone a vario titele culleghete cu attività mafiose da stu ndervende ha nate nu caso assaie discusse jndr à le media cu forte prese de posizione da tutte e doje le vanne destre e sinistre da u magge porte nnande na trasmissione in streaming sus a u blog de beppe grillo de nome passaparola l luglie ha partecipate a u no cav day organizzete da paolo flores d arcais furio colombo e pancho pardi pe proteste condre le accussiddette legge canaglie varate jndr à le prime mise d u guverne berlusconi apparte a jidde e a l organizzatore sus a u palche s onne alternete andonie di pietro sabina guzzanti rita borsellino moni ovadia e in video conferenze beppe grillo u febbrare avène premiate da u djv associazione de le sciurnaliste tedeschi cumme u megghie sciurnaliste e scrittore pa libbertà de stambe da u settemmre ha assute nu sciurnale nuève il fatto quotidiano ca avène destribbuite sia cumme sciurnale de carte ca cumme mbormazione via web e ca se propone de dà davvere le nutizie e de none basarse sus a nisciune aiute da vanne d u stato nu sacche de cristiene onne discusse sus a collocazione politeche de travaglio travaglio se definisce nu libberele da sembre o megghie cumme jidde stesse dice libberal montanelliane le collabboraziune sue se spannene pure a la repubblica addò tène na rubbriche on line da u titele carta canta nu spazie addò se sottolineesce le ingoerenze de le politece tagliàne de le commentatore e de le colleghe sue pigghianne mbormaziune da le fonde archivistiche sciurnalistiche jndr à l edizione torinese de la repubblica cure na rubbriche de poste cu le lettore inditolete il cittadino pò scrive pure sus a u settimanele a dirette da maria latella e sus a le periodece micromega giudizio universale linus l espresso addò tène a rubbriche signornò cure pure u blog sus a indernette cu peter gomez e pino corrias e tène a video rubbriche settimanele sus a u blog de beppe grillo nu sacche de lavore sue onne addevenute successivamende a lore pubblicazione de le libbre inghieste u cchiù famose mbra chiste jè senza nu dubbie l addore de le turnise scritte cu elio veltri e pubblichete jndr à u jndr à stu libbre ausanne le varie atte processuele se affronde a questione de le origgine de le furtune de silvie berlusconi a presendazione d u libbre duranne n indervista jndr à trasmissiona televisive satyricon ideete a condotte jndr à u da daniele luttazzi doje mise apprime de le eleziune politeche ca se tenèrene u stesse anne e u successive allondanamende d u showman da le rezze televisive pubbliche producene nu luenghe dibattete relativamende a l imbormazione a censure e a libbertà de opinione jndr à le mass media tagliàne l inderviste otre a tutte scatene dece citaziune a giudizie intentete da nu sacche de sugette silvie berlusconi forza italia mediaset le prengepàle jndr à le combronde d u sciurnaliste eppure condre a daniele luttazzi carlo freccero e elio veltri totte chidde arrevete a sedenze pe mò sonde sei s onne resolte cu nu rigette d a domande e cu a condanne de le attore a u paiaminde de le spese processuele travaglio jndr à carriera sciurnalistica soje ha state cchiù vote querelete o citete in giudizie pe quande da jidde scritte o dichiarete de seguite sonde descritte alcune de le procedeminde ca u vedene coinvolte l iban ète nu codice ca avene usate da le banghe quanne honne pajà o ricevere l turnise sus a u condo corrende iban significhesce international bank account number in tarandine numere nternazionale d u condo bancarije l iban tagliàne tene carattere ca potene essere o numere o lettere le prime e doje carattere sonde u codice da nazione pe nuje tagliàne ète it l otre doje numere sonde numere de controlle po avene jndr à l ordine l iban ète obbligatorije da un luglie e ce no u mettite a banga ve face pajà a multa a multa pote arrivà fine a euro da u sciugne ète ìu sinnache de tarde ete lauriate n medicine e chirurghjie all università de bari jndr à ha sembre fatjate a tarde apprime cumme a urologhe da u a u eppò cumme pediatre da u a u ha stat autore de nu sacc de mission umanitarie in africa jndr à u quanne avère spicciate u viagge in benin ha avute nu premie da l associazione midece senza frondiere da u ète bbuene pe fà u primarije da u a u ha stat conzigliere comunale de tarde apprime cu u pci eppò cu u pds ha state assessore a la sanità jndr à u a le eleziune politeche d u ha state elette senatore mmienze a u pds e doje anne apprisse ha state elette n otra vote a palazzo madama da u sa allundanate nu picche da a politiche puccè s ambignate pe le attività umanitarie e professionale alle eleziune amministrative d u ha decise cu se candidesce sinnache de tarde face a lotta cu giuanne florido euggenie introcaso mario cito pe c addevende sinnache lanemone a fiure de narcise anemone narcissiflora l jè na piande erbacee d a famigghie de le ranunculacee l anemone a fiure de narcise deve u nome soje a la sumiglianze cu u fiure d u narcise le fiure sonde de culore vianghe spesse sfumate a le borde de le petale de russe riunite ad ombrelle de fiure ca stonne n brattee de petale fiurisce da másce a luglie le fogghie sonde palmate pòte arrivà a le cm vive jndre pascule de le pendie sus a substrate calcaree e jè presende n granne parte d a america settentrionale de l europe e de l asia cendre settentrionale in itaglie jè assaje diffuse sus a le alpi addo cresce solitamende ad altezze combrese mbrà le e le m cchiù rare jndr ô appennine tosco emiliane e n quidde abruzzese u mitile mediterraneo mytilus galloprovincialis lamarck ditte pure erroneamende mitile e chiamate volgarmende muscolo jndre reggione nord occidentali peocio n quedde nord orientali e cozza n quedde centro meridionali jè nu mollusche bivalve ed equivalve a tarde se chiame cozzanèra o cozza gnora jè nu mollusche lamellibranche tène branchie a lamelle ca ause pe pigghià l ossigene pe a respirazziune e ca tènene contemboraneamende u mangiare costituite de plancton e de picche partecelle organiche n sospenzione a valve comboste principalmende de carbonate de calcio se presende de fore de culore gnure o gnure viola co dìleche tunne d accrescimende radiale e concentriche verse a parte appuntite de jndre se presende nvece de culore madreperle ma co na superficie liscie le dò valve sonde tenute nzieme da na cerniere cu ttre o quatte dendelle a forme jè grossolanamende quadrangolare cò u margine valvare arrotunnate da nu late e appuntite e picche curve da l otre na vote apirte u mollusche fà vide u mantelle ca tène totte le organe nderne mbrà cui quedde riproduttive a distinzione mbrà le doje sessi jè possibile grazzie a l osservazziune d u culore d u mantelle stesse ca na vote raggiunde a chiene maturità sessuale se presende de culore giallo crema jndre maschie e de culore russe arange jndre femmene a tarde stè na granna produzzione de cozze otre paise ca producene le cozze sonde ancona la spezia in itaglie fore all itaglie se producene cozze jndr à grecie e jndr à spagne giancarlo de cataldo tarde ète nu scrittore e nu magistrate giancarlo de cataldo ète giudice di corte d assise a rrome addò vive da u scrittore traduttore autore de tiatre e sceneggiature pà telavisione ha pubblicate cumme autore nu sacc de libbre assaje de tipe gialle fatja cu a gazzetta du mezzogiorne u messaggere u nueve pais sera e hot in tarandine cavete u libbre cchiù mbortande ha stat romanzo criminale ca po honne fatt nu film e l ha dirette michele placido jndr à giugne ha assut u libbre nueve jndr à le mane satte satte ca ète u prosegue de romanzo criminale ca ète ambiedate jndr à l anne metre sus a u mare m s l m vole ccu dice ca nu punde sciugrafiche pe esembie nu paise o a cima de na mundagne o n oggette ca ste vole cumme a n aerje tène na certa distanze respette a u levèlle d u mare medie a lundananza respette a u levèlle d u mare ète ausete jndr à le trasmissiune de le segnale d a radio o d a telavisione pe valutaje quand è a cuverte d u signale n ôtre use mbortande avveramende ète u condrolle de l altezze de l aerje ca volane eppure a ndviduazione de le punde de le mappe sciugrafiche sta definizione ète artifisciele purcè no ète possibbile determinaje nu valore satte satte pe totte a terra purcè stonne le maree ca cangiane sembre e le onde e tanda ôtre cose a raffo jè na birre lager tagliàne prodotte da u ad u jndr à birrerije omonime de tarde jndr ô u marchie jè state lassate ad u gruppe peroni a birra raffo jè bevute a tarde e provinge u culore ète gialle paglierine propriamende a birra raffo ète na birra de tipe lager a birra raffo jè canosciute da totte cumme a birre de le tarandine a storie soje jè acumenzate jndr ô quanne vitantonio raffo hagghie inaugurate u stabbilimènde de quagghiamènde a tarde a gestione famigghiare ha state attiva mbonde ad u quanne u marchie hé state lassate ad u gruppe peroni ca hagghie conzervate pure a recètte u stabbilimènde e le maestranze jndr à lle anne settande ne fùrene quagghiate cirche ettolitre grazzie ad u soje spannemìnde pure jndr à basilicata e campania oltre ca jndr à pugghie reggione ca cunde da sembre u cchù granne numere de estimatore jndr ô u gruppe peroni decide ccu chiude u stabbilimènde de tarde e ccu spuèste u quagghiamènde a bari decretanne a fine de nu assaje mbortande capitole de storie ndustrijale d a cetate ma nonostande quiste condinue ccu esse a birre de tarde ed a cchiù bevute d a cetate de le doje mare a birra raffo jndr à l urteme anne ha cangiate a grafica e a forma de le buttigghie jndr ô n seguite ad u resultate d u sondagge sonde tarandìne quinne pigghie le decisiune ije organizzate da u gruppe peroni hé state decise nu rennovamènde grafeche de l etichette d a birre ca ôsce a die prevède cumme novità a presenze d u loghe de taras simbole d a cetate de tarde ca se iacche sus a nu delfine al de sutte d a scritte raffo ed a ndroduzione de le culure russe e blu ca scucchiáne l etichette ccrijanne nu effette sule e mare u motte ce honne scritte jè la birra dei due mari u citre in tagliàne citro jè na sorgende d acqua doce ca se iacchje in mmienze a u mare infatte iesse st acque da a croste sottomarine rappresendane u sblocche naturale de chidde corse d acqua ca in timbe assaije remote onne date origgene a le gravine in pugghie e ca scombarse osce da a superficie scorrone in rezze idrografeche sotterranèe sfocianne jndr à u mar ionio e jndr à u mare adriatico jndr à vanne settendrionale de tutte e doje le sene d u mar piccele de tarde sonde localizzate rispetivamende e sorgende sottomarine ca portane acqua doce non potabele mesckate cu acqua salmastre a condenute variabbele de sale a cchiù grosse de queste u quale vortice jè visibbele pure in superficie jè però jndr à u mar granne de tarde e jè chiamate anelle de san catavete a leggende conde infatte ca u sande irlandese avère scettate u proprie anelle in mmienze a u mare pe fà calmà a burrascke plinio u vecchie definì u fenomene gaudent dulcibus aquis ubi plu rimi influunt amnes ca signifeche godere de l acqua doce addò cchiù fonde sonde annesse lanemone trifoliate anemone trifolia l jè na piande d a famigghe de le ranunculaceae assaje simile a lanemone nemorosa sia pè morfologije ca pè habitat sonde canosciute pure ibride mbrà le dò specie piande erbacee perenne ca arrive a le cm de altezze fiurisce jndr à primavere jndre bosche de latefogghie le fiure sonde vianghe rusate o cerulee solitarie de cirhe cm de diametre generalmende costituite de petale glabre ed ellitteche le antere sonde vianghe a lamine fogghiare jè suddivise n ttrè segmende lanceolate semplicemende e regolarmende seghettate le fogghie superiore sonde riunite n verticelle de a d u fuste u rizoma ca stè nu picche de sotte ad a superficie d a terre jè viangastre e permette na veloce diffusione d a specie fine a formare de le tappete jndr ô sottebosche u frutte jè nu achenie jndr à itaglie sonde presende dò subspecie de anemone trifolia l subsp trifolia piande cò u margene fogghiare seghettate regolarmende cu dende profonde mm presende jndre alpi cendrale ed oriendale da u lecchese a u friuli venezia giulia jndre staziune relitte d a pianure padane oriendale e luènghe l appennine d a romagne a le marche e fine a toscana oriendale de petale jndre alpi da a cchiù jndr ô appennine subsp brevidentata ubaldi et puppi cu fogghie a margene picche seghettate cu dende picche profonde mm de petale fogghie verde gleucescende pallide jè presende jndr ô appennine ligure jndr à seziune cchiù occidentale d u appennine tosco emiliane e jndre alpi ligure u spuènze jndr ô tagliàne uovo di mare jè nu frutte de mare ca appartene a la famigghie de le ascidie u cuerpe non ge tène na forme definite ma jidde jè cchiù o mene a forme de otre e jè dette tuniche jè difficile da vide perché stè jndr ô mare scunnute da organisme varie cumme alghe spugne ma se jè sfiurate o misse n ombre se contrae e face vide le striature russe de le sifone u cuerpe massicce jè fissate sus a u funne cu putènde filamende ca stonne sus a soje parte vendrale tène pure na tuniche spesse e coriacee u sifone d a vocche jè assaje sviluppate e se pote vide pure quanne l animale jè cuntratte u culore jè brune grigiastre cu sfumature rossastre mendre de jndre jè russe le sifone sonde nternamende striate cu bande violette chiare e scure pote arrivà a le cm de lunghezze vive sus a le funnale rocciose o detritiche e mbrà le praterie de posidonie da picche metre fine a m de profondità se pote mangià se mange crude e jè oggette de peshe pè essere ausate cumme frutte de mare assaje ricercate se apre cu nu curtelle u sacche ndestinale e se mange a parte de jndre gialle u guste jè asckuande assaje a birra peroni o semblicemènde peroni jè na birre lager tagliàne funnate a vigevano jndr ô tène a sede a rome da u e jè de proprietà de le sudafricane d a sabmiller ste pure n otre tipe de birra peroni ca jè quèdde russe granne reserve a birre peroni ète angore quagghiate ôsce a die cu a recètte origgenale peroni ngrediende già jndr à lle prime anne d u sèchele a peroni promuove u soje prodotte tramite mascotte populare personaggi cume u ciociarette ca vonne cercanne ccu avvicine pure le cete cchiù scuriscite ad u munne d a birre inoltre hé state nvendate nu formate piccele assaje ditte peroncine na bottigghie da cc ca ère equivalènde a nu piccele bicchiere tradiziune pigghiate de nuève de recende cu bottigghie cu nu nuève disegne jndr à lle anne sessande hé nasciùte a bionda peroni na uagnèdda bèdde assaje mbersonate jndr ô timbe da deverse modelle ca cu ô slogan chiamami peroni sarò la tua birra hagghie accumbagnate u prodotte fine a lle sciùrne nuèstre a prime bionda peroni jè state a tedesche solvi stubing jndr ô seguite da ll americane jo whine jndr ô a nglise michelle gastar a sudafricane anneline kiel l americane lee richard a tagliàne milly carlucci a svedese filippa lagerbck a slovacche adriana sklenarikova l americane jennifer driver e urteme a danese camilla vest iso it ète na convenzione iso ca definisce le codece sciugrafece de le cetate tagliàne ete nu sottogruppe d u codece iso ca face referemende a l itaglie le codece dicene ce sonde le reggione e le provinge a prima parte ète fatte da u codece iso it ca dice ca ste parlame de l itaglie a seconda parte ète fatte da nu gruppe de doje carattere ca sonde numere pe le reggione e lettere pe le provinge pe mò le codece accufanescene tùtte e vinde le reggione tagliàne e le provinge ca stavane jndr à u non g onne state fatte le codece pe le provinge nuève ca sonde provinge de barletta andria trani provinge de fermo e provinge de monza e d a brianza le codece a doje lettere sonde cùmme le targhe de le maghene tagliàne cu doje differenze probbriamende l iso ha tenute le codece de le provinge de forlì fo e de pesaro ps le targhe de le maghene sonde fc pe forlì cesena e pu pè pesaro urbino mietta s avvicine a a museche quanne ere angore adolescende quanne apparte a frequendà na scole de cande e recitazione nzieme a doje otre uagnedde ccrejane na cover band le ciak jndr à u avenne vinde nu congorse radiofoneche nasce una stella iesse cu nu ruole de popstar jndr à na radio novelle u stesse anne firme nu condratte cu a fonit cetra cu u nome d arte mietta suggerite da claudio mattone debbutte a u festival de sanremo cu u brane sogno scritte da u stesse mattone sembre jndr à u partecipe nzieme a otre candande a u singole per te armenia le quale recave onne state date a le vittime d u terramote jndr à u vinge u festival de sanremo jndr à categorije nuovi cu canzoni scritte da amedeo minghi avenne pure u premie d a critiche mia martini e u teleiatte d argende cumme artiste emergende megghia megghie ave pure u dische d ore pe le chciù de copie vennute d u gire nato a taranto è a storiee de daniele ca quanne tenéve quatt anne facij na scuvèrte u mare nu cunde suse a beddèzze e a mbortanze d a cetate de tarde scuvrènne l vurràzze storech e culturale u cunde éte accume na strate ca vé da tarde vècchie e lle do mare e spicce a tarde nuéve a tarde vècchie jidde se mmagginésce de stà addà de refiatà l arie de le strìtele de sendè le vôce de le tarandine ca so mmùseche d a parole dialettale trasènne jndr ô côre d a tradezzione nu cumbronde cu a parta nôve ca passe da marc polle personagge stòreche d a cetate cu a vita soja studianne l aspiette folklorìsteche l ausànze a storia ngocchie a nnuje quanda ricchèzze téne a cettà nostre jè ttuèste scuvrè tutte cose ce no nge vè réte jndr ô tijmbe cercanne le vurràzze perdut e scerrate ndendènne u presènde vutanna l uècchje ô passate a quidde ca ha state aiuto provincia a provinge de brinnese ète na provinge d a pugghie meridionale de crestiáne cu u capeluèche brinnese ha state istituite jndr à u pe scorporazione de l andiche terra d otranto e combrende comune apparte u capeluèche sie da nu punde de viste demografeche ca pe quanne reguarde a superficie rappresende a quinde provinge d a reggione a provinge de brinnese ète affacciate a nord est sus a u mar adriatiche e confine a nord cu a provinge de bari a ovest cu quedde de tarde e a sud est cu quedde de lecce jndr à l urteme anne sta provinge ha canusciute nu processe de cangiamende d u probbie assette economeche ca na progressive diminuzione d u pese de l industrie e na crescite d u settore terziarie significative l aumende d u turisme grazie a na bbone dotazione de infrastrutture rispette a u reste d u mezzoggiorne e a a valorizzazzione de le numerose resorse naturale e artisteche presende jndr à tutte u territorie a provinge de brinnese estese pe chilometre quadrate jè a seconda provinge cchiù piccenne d a reggione apprisse a provinge de barletta andria trani ma a l inderne sue combrende nu sacche de territorie a l estreme nord restringennese fine fine a tuccà u confine cu a provinge de bari tocche u limite meridionale d a terre de bare a u cendre e a sud invece trase jndr à subrregione d u salende a u nord trase jndr à subreggione de le murge invece sus a direzione nord ovest a u confine cu a provinge de tarde e parte d a provinge de bari trase jndr à valle d itria a est stè u litorale adriateche luènghe km in parte rocciose ricche de approde piccinne e insenature ca se alternescene a lunghe spiagge sabbiose u territorie cange assaije da zone a zone jndr à le settore a ovest a u cendre e a nord u paesagge jè caratterizzate da colline lame vosche e da le tipece trulle a sud invece u paesagge se presende assaije piatte e in granne parte adibbite a le coltivaziune cumme quase tutte u paesagge salendine u territorie provingiale seconne a carta geologgeche d itaglie fatte da u servizie geologgeche d itaglie jè comboste da diverse tipe de terrene jndr à zone cendre meridionale prevalene calcare dolomitece presende generalmende jndr à zone occupate da l altepiane de le murge deposite eluviale piccinne rene pure argillose certe vote belle cemendate lime grigge lagunare palustre recende presende jndr à le territorie de frangaville fundane oria e san donaci calcarenite e calcare tipe panghine calcare bioclastece cemendate bbuène e rene calcaree cemendate picche jndr à zone cendre settendrionale invece prevalene calcare de bare e de mola ca resalene a u cretaciche superiore e deposite calcarèe arenacèe o calcarèe arenacèe argillose ca resalene a u pleistocene l altezze massime raggiunde a u nderne d a provinge jè de m s l m vecine a selve de fasane le otre rilieve prengepàle sò de picche cchiù vasce e si iacchiane tutte jndr à zone cendre settendrionale luènghe a soglie messapeche jndr à zone ca vèje da villa castidde a ceglie e luènghe u versande adriateche jndr à zone ca vèje da ostuni a fasane le colline se nzippane forte forte invece a sud scennene doce doce verse a piane de brinnese non ge stonne jume significative pe colpe d u territorie carseche ma se condane nu sbuènne de sorgende ca iessene de colpe da u sottosuole e alimendane corse d acque poccinne de minime portate mbrà chiste corse d acque u cchiù luènghe jè u canale reale jidde iesse jndr à u territorie de villa castidde a u confine cu frangaville fundane e iesse jndr à riserve naturale de torre guaceto luènghe a litoranèe pò stonne nu sacche de stagne e lache piccinne d acqua doce alimendate da le falde acquifere ca acchiannese vecine a u mare iessene da u sottosuole u clime d a provinge jè mediterranèe cu staggiune cavede e nvirne none eccessivamende fridde luènghe a coste le zumbe termice sò mene frequende ca jndr à le zone ndrne e lk azione mitigatrice d u mare adriateche face lievità leggermend le temberature medie in colline e jndr à le zone pianeggiande nderne a temberature jè generalmende cchiù vasce rispette a a coste u clime d a zone pò essere nfluenzate da corrende fridde ca avenèvane da le balcane ca facene avascià de diverse grade le temberature provocanne jndr à l inverne gelate larije e certe vote pure abbondande nevicate o da corrende cavede ca avènene da u nordafriche ca d a staggione rennene u clime particolarmende cavede e afose le precipitaziune non ge sòassaije abbondande e se aggirane atturne a le mm de pioggie ogne anne da le numerose acchiaminde archeologgeche fatte jndr à tutte a provinge s ha putute dicere ca ggià da a preisotire stu territorie ere javetate da quacche popolazione ca vivève prengepalmende jndr à grotte e cacciavane jndr à le foreste abbondande de selvaggine cchiù nnande jndr à u neoloteche onne nate certe villagge ne onne state acchiate tracce a oria ceglie messapeche frnagaville fundane e ostuni addò se furmò na organizzazzione primitive suggiale cchiù nnande mbrà u viii e u vii sechele n c arrevarene da l illirie le messape ca furmarene nu sacche de cendre pure de dimenziune granne quacchedune de chiste devendarene le cetate de oscie a die de brinnese mesagne oria carovigno villa castidde ceglie messapeche e san pancrazio salendine mbortande le site archeologgeche de egnazia vecine a fasane e a muro tenente vecine a mesagne jndr à u periode messapeche a terre de brinnese tenève dohe puèrte prengepàle egnazia vecine a quedde ca osce a die jè fasane pezza petrosa jndr à u territorie de villa castidde jè nu phrourion nu villagge cu funzione de avamboste d a cetate de tarde a provinge seguì a storie d u reste d a reggione avenìe conguistate da le romane jndr à u n c perdenne ogne diritte politeche brinnese devendò colonie latine jndr à u n c e pò municipie jndr à l n c crescenne economicamende e strateggicamende pa posizione e pa ricchezze de le prodotte agricole l uegghie ìu vine e u frumende pure oria devendò municipie pa posiziona soje mbrà tarde e brinnese stipò a funziona soje de condrolle d u territorie luènghe a vie appia cchiù nnande jndr à u d c u mberatore traiano urdenò de lastricà a vie ca pigghiò appunde u nome de vie appia traiana seguenne a coste mbrà u iv e u v sechele accumenzarene a nascere le prime luèche de culte crestiane e jndr à le sechele successive nascerene pure le nzediaminde rupestre cumme le grotte de san biaggie jndr à le vicinanze de san vito de le normanne cu a cadute d u mbere romane d occidende jndr à u u territorie d a provinge cumme totte l itaglie meridionale devendò tiatre de scondre mbrà gote e bizzandine ca scuasciarene e saccheggiarene nu sbuènne de cetate allore da u vi a u ix sechele le popolazziune canuscerene nu periode de migrazione da le zone costiere verse l endroterre in particolare sus a le murge meridionale ca offrivane cchiù securezze pu fatte ca erane cchiù ierte e furmarene le casale cendre de dimenziune piccinne atturne a u arrevarene le franghe guidate da ludoviche ii ca apprisse ca avere libberate bare da le saracene jndr à u facerene a stessa cose a oria e se mettèrene jndr à certe casale vecine jndr à u ix sechele oria avère raggiunde u punde chciù ierte d u sviluppe economeche e culturale sue devendanne na cetate famose jndr à tutte u mar mediterranèe pe l influende soja comunitate ebbraiche e pa ricchezza soje u territorie apprisse l xi sechele canuscìe nu periode nuève de rinascite cu le normanne ca nglobbarene tutte u territorie de quedde ca osce a die jè a provinge de brinnese jndr à u pringipate de tarde ca costruirene nu sbuènne de chiesere e castidde san vito de le normanne mesagne ostuni angore osce a die esistende pò a popolazzione returnò a javetà le cetate sus a u mare pure le sveve cu ferediche ii lassarene u lore segne costruirene u castelle fortezze de oria pe condrollà l adriatiche e u mar ionio u castello de terre a brinnese jndr à u punde addò spicce a vie appia allariarene u castelle de mesagne e d u reste d a provinge brinnese duranne tutte u vasce medioeve recuperò in parte a mbortanza soje da aqquà passave infatte a vie francigena percorse da nu sbuènne de pellegrine crociate e mercande de totte europe ca mbarcannese da u puèrte brinnesine raggiungevane a terra sande pò jndr à cetate se mettèrene le cavaglire spidaliere le cavaglire temblare e l ordine teutoneche jndr à u u conde normanne goffrede de conversano in occasione d u sinode de melfi cercò a papa urbano ii de scè a brinnese pe consacrà a cattedrale jndr à sta occasione avenìe nzippate da sede episcopale a arcivescovade jndr à u cchiù o mene u pringipe de tarde giuanne andonie orsini del balzo vulenne difendere megghie a cetate facìe fà u nderramende d u canale ca collegave u puèrte nderne a quidde de fore le effette collaterale furene disastrose le acque stagnande causarene a malarie ca facìe respopolà a cetate le nzediaminde rurale a u condrarie se svilupparene cu fortune soprattutte jndr à le territorie de frangaville fundane san vito de le normanne ostuni e fasane addò sembre jndr à le stesse anne averene state nzippate nu sbuènne de fortificaziune sotte a u dominie de le aragonese e u pericole nuève de le attacche de le turche ca jndr à u avèrene assediate otranto avenèrene costruite nu sbuènne de fortificaziune pure lunghe a coste assaije de lore angore osce a die se ndrucane bbuène verse a metà d u cinghecinde a provinge cumme u reste d u regne de napule avenìe nvase da le cappellette cavalleriecappellette ca saccheggiarene nu sacche de cetate cchiù nnande apprisse u congiglie de trénde pure jndr à stu territorie se deffonnerene nuève ordine releggiose cumme le carmelitane e le cappuccine atturne a u l arcivescovade de brinnese e u vescovade de oria se separarene dividennese pure le cetate da condrollà jndr à prima metà f u xvii sechele jndr à nu sacche de comune d a provinge scuppiarene revolte popolare condre a le oppressiune feudale ca da sechele oramaije mboverivane le cete debbole assaije preste le nobbile se organizzarene pe nu condrattacche riunendese a frangaville e stabbilenne de accumenzà a attaccà tarde pe pò spargerse jndr à tutte a terra d otranto e sedà pure jndr à u sanghe tutte le fermende revoluzionarie pe tutte u corse d u xviii sechele se succedettere nu sacche de carestie e pestilenze ca causarene nu sacche de vittime jndr à totte a provinge cchiù nnande cu l arrive d a notizie d a rivoluzione frangese se avèrene scondre violende mbrà giacobbinismegiacobbine sosteniture de le ideale frangise e sanfediste sosteniture d u guverne borboneche a a fine de le scondre le borbone restabbilirene u putere lore pure jndr à nu mode cchiù precarie jndr à le prime anne d u uettecinde se svelupparene le muveminde carbonare e u fenomene d u brigandagge crescìe de ndensità soprattutte jndr à le comune nderne pe quiste u regne de le doje sicilie mannò l esercite reducenne u fenomene e a fucilazione de nu sacche de brigande mbrà le quale ciro annicchiarico une de le cchiù granne esponende d a malavite locale ma non ge riuscierene a sradicarle combletamende duranne tutte u xix sechele pò avenèrene avviate jndr à totte a provinge nu sacche de opere nfrastrutturale cumme a costruzione d a ferrovie tarde brinnese inaugurate jndr à u e l inizie d a costruzione de strade de collegamende mbrà le comune pò se facerene progresse pure pe migliorà le condiziune igieniche de le cetate jndr à u ma avveramende ggià quacche anne apprime villa castidde presendò le prime richieste de autonomie da u comune de frangaville fundane ma a l inizie non ge avìe ascolte jndr à le stesse anne cu l aperture de l accussì dette valigge de le indie na linèe mercandile marittime ca collegave rapidamende attraverse u puèrte brinnesine e u canale de suez londra a l india brinnese acchiò arrete nu belle slange mbrà u xix e u xx sechele s ave sveluppate l industrie d a trasformazione de le prodotte agricole a brinnese san pitre vernoteche mesagne ostuni e fasane pò se onne diffuse stabbileminde de vine e de uegghie pò sembre a brinnese onne nate le fabbriche de botte pu commerce d u vine duranne a granne uerre brinnese condrebbuì jndr à nu mode forte forte a le fatte de uerre sfruttanne l ambiezze e a securezze d u puèrte e le industrie meccaneche fatiavene a ritme da pacce probbie jndr à u avenìe istituite a provinge de brinnese sus a u territorie d u soppresse circondarije de brinnese d a provinge de lecce cchiù le comune de cellino san marche cisternine fasane san pitre vernoteche e torchiarole jndr à le prime anne sessande a brinnese avenìe fatte na granne industrie petrolchimeche ca se aggiungeve a le mbrese meccaneche e aeronavale ca onne putute dà fatìe a tecnice e operaie ca avenèvane da u territorie provingiale ma pure da le provinge e reggione nzeccate u territorie provingiale invece se specializzò jndr à l agricolture de tipe ndenzive caratterizzate da mbrese piccinne e medie cu a crise d a granne industrie chimiche e a ccrejazione de nu granne pole industriale a tarde se ave verificate na migrazione de operaie specializzate verse bare e tarde date a posiziona sciugrafeche soje puèrte pe l europe oriendale brinnese e pure a provingia soje jndr à le anne ottande ha state nu punde nevralgeche d u traffeche de sigarette de condrabbanne ca avenèvane da le balcane e destinate a tutte u mercate europèe jndr à le stesse anne a criminalità organizzate pugghiese raggiungìe l apice sue favorenne assaije de cchiù u fenomene d u condrabbanne e aumendanne a serie de estorsiune a le danne de le commerciande brinnesine stu fenomene criminale ha state quase combletamende luate apprisse le granne operaziune andimafie purtate jndr à u e jndr à u da l esercite tagliàne comungue angore osce a die a criminalità organizzate ave nu certe levèlle provingiale specie jndr à u traffeche de droghe e jndr à u settore immobbiliare osce totte a provinge ste canosce u successe d u processe de terziarizzazzione de l economije ca apponde sus a u sviluppe e a commercializzazzione de prodotte locale de qualitate eppure na valorizzazzione d u patrimonie artisteche e naturalisteche ca stonne a a base de nu solide turisme culturale descrizione araldeche d u stemme descrizione araldeche d u gonfalone mbrà le chiesere prengepàle d a provinge ste da segnalà a provinge jè ricche assaije de castidde e architetture fortificate ca se iacchiane jndr à tutte u territorie a provinge jè ricche de site archeologgece pure de dimenziune granne assaije sparse jndr à tutte u territorie appartenene a diverse epoche preistoreche messapeche romane medievale e sò assaije diverse mbrà lore stonne grotte cultuale o reste de tembie messapece ma le reste brucate de cetate andiche cu mure strade javetaziune edificie pubblece e necropoli mbrà le cchiù granne e mbortande site archeologgece provingiale stonne jndr à u territorie provingiale stonne pure assaije riserve naturale a tabbelle ca avène reporte l evoluzione d u numere de le residende jndr à provinge da u a u a u decemmre jndr à u territorie provingiale stonne iscritte furastire ommene e femmene ca so cchiù o mene l d a popolazzione indere aqquà sotte stonne reportate le comunitate cu cchiù de individue a provinge de brinnese jè varie da u punde de viste lenguisteche le dialette nfatte appartenene a nu sacche de famigghie u dialette brinnesine o salendine settendrionale jè na variande d u salendine e pure ca esistone de le differenze piccenne mbrà le diverse comune a radice rumane invariate quiste jè parlate apparte ca a brinnese jndr à u territorie de quacche comune nzeccate e cu differenze piccinne jndr à quacche comune d a provinge de tarde da u dialette salendine standàrd se distingue apparte ca pa pronunge de certe parole pa caratteristeche de cangià a e finale de parole jndr à u tagliàne jndr à i pe esembie il melone u melone addevende lu milone jndr à u salendine standàrd e lu miloni jndr à u brinnesine u gruppe d a doppie ll jndr à u tagliàne addevende dd jndr à u brinnesine pe esembie u dialette leccese o salendine cendrale jè na variande d u salendine e jè diverse da u salendine settendrionale pa presenze de le cangiaminde metafonetece sulamende parziale in particolare se note u dittongamende jndr à j e w pe le sole condinuature de seguite da i u dente denti dende dinde avènene rese cu tente tienti buona buono bbone bbuène avènene rese cu bona buenu ma pure quacche esite metfoneteche condizionate pe le sole condinuature de mese mesi mese mise avènene rese cu mese misi pure cu sfumature piccinne mbrà nu comune e l otre u dialette leccese copre a vanne cendre settendrionale d a provinge de lecce e quedde meridionale d a provinge de brinnese san pitre vernoteche torchiarole cellino san marche e san donaci ce pure ste a differenze mbrà dialette pugghiese settendrionale e dialette salendine ca segue na linèe assaije nette ca fusce sotte de le cetate de tarde villa castidde ceglie messapeche e ostune a varietà dialettale parlate lunghe sta demarcazzione indicate assaije vote cu u termine soglie messapeche presendane jndr à u lessice e jndr à le costrutte caratteristeche de transizione mbrà u dialette barese e u salendine allore l ipotese de classificarle a u nderne de le dialette pugghise settendrionale pure ce assaije diffuse non g è recanusciute da tutte a u nderne d a provinge facene parte de stu gruppe de transizione le dialette seguende u dialette barese jè a varietà lenguisteche italoromanze parlate jndr à cetate de bare e in generale jndr à l arèe cendrale d a pugghie se tratte de n idiome ca s ha sviluppate a chiane chiane sus a na base latine volgare e s ha cangiate cunge cunge jndr à u tiembe pure grazie a le condrebbute lenguistece avute da le popolazziune furastire ca se onne avvicendate jndr à l arèe sciugrafeche nderessate da le arabe a le spagnule nzigne a le crestiane de le balcane e ca onne condrebbuite a caratterizzà l inflessione pe nu sacche de crestiane ngombrensibbile soprattute in relazione a u levèlle fonologgeche de l analisi lenguisteche u barese avène parlate apparte ca jndr à totte a provinge de bare e jndr à quedde de barletta andria trani pure jndr à provinge de matera pò a sud arrive nzigne a soglie messapeche raggiungenne u nord d a provinge brinnesine e combrendenne le comune de fasano e cisternino seconne a ricerche d u il sole ore sus a qualitate d a vite jndr à le provinge tagliàne a provinge de brinnese ave avute jndr à l urteme anne sta posizione jndr à classifeche le prengepàle università se iacchiane a brinnese sò le sede distaccate de l università de bare e de l università d u salende pò a mesagne vecine a ss ha state istituite a cetadelle d a ricerche cendre de ricerche e polo universitarie addò stonne nu sacche de aziende de l università d u salende s assomigghie a a cetadelle u ciasu cendre ndernazionale studie ierte universitarie granne stabbilimende universitarie a fasane cu u scope de condrebbuì cu le università le mbrese le cendre de ricerche e le ente locale a u sviluppe d u territorie attraverse ricerche e sperimendaziune jndr à le cambe de granne inderesse sciendifeche e didatteche le istitute de struzione secondarie superiore se congendrane soprattutte apparte ca jndr à u capeluèche jndr à le comune de a provinge cumme ceglie messapeche fasane francaville fundane e ostune mbrà le prengepàle musèe d a provinge le prengepàle emittende radiofoneche provingiale sò ciccioriccio ascoltate quase jndr à tutte u sud itaglie e cu sede a brinnese e canale radio ascoltate prengepàlmende jndre a le confine provingiale e cu sede a frangaville fundane pe quanne reguarde a stambe le redaziune prengepàle onne tutte sede jndr à cetate d u capeluèche jè presende la gazzetta del mezzogiorno cu a redazione d a gazzetta de brinnese ca tratte esclusivamende a cronache d a provinge u nuovo quotidiano di puglia pure jidde cu redazione provingiale e le quotidiane brindisisera e senza colonne stonne pure otre quotidiane settimanale e periodice cu sede jndr à le rispettive comune ca trattane sulamende a cronache comunale a provinge de brinnese ha state cchiù vote scacchiate cumme set cinematografeche jndr à nu mode particolare jndr à le film de sergio rubini mbrà le cchiù famose film e serie televisive girate jndr à stu territorie stonne la terra d u un anno eccezionale d u l uomo nero d u e il giudice mastrangelo fiction de canale mbrà le numerose emittend televisive cu sede jndr à provinge avènene ditte pe popolarità puglia tv studio tv telerama puglia channel canale d a piattaforme sky quase tutte cu sede distaccate a brinnese e trcb cu sede cendrale a ostune u tiatre cchiù mbortande a levèlle provingiale jè u tiatre gesèppe verdi ca se iacchie a brinnese jè une de le cchiù granne tiatre d u mezzoggiorne e pò tenè spettature jndr à platèe e jndr à gallerie sotte a u tiatre onne state scuperte costruziune de epoche romane angore osce a die visibbile grazie a u ndervende de l architette enrico nespega ca nzippò u tiatre sus a le scave archeologgeche da aqquà ha nate pure u nome de tiatre sospese jndr à u reste d a provinge stonne otre tiatre de dimenziune assaije cchiù piccenne a cucine de totte a provinge de brinnese jè legate a a tradizione agricole e pescherecce assaije famose jè a cetate de ceglie messapeche ca vande n affermate tradizione gastronomeche grazie a nu sbuènne de restorande assaije de le quale sò de notevole carature e se iacchiane jndr à le megghie guide gastronomeche assaije piatte nfatte avènene nzaporite da le spezie e da le erbe ca crescene spondaneamende sus a u territorie cumme u rosmarine u time ecc jndr à totte a provinge a paste pe eccellenze sò le chianghiaredde pò stonne pure otre tipe de paste pure lore ausate jndr à le ricette locale cumme le cavatelle cu le cime de rape o le raviole cu u ripiene de ricotte jndr à le panificie apparte a u pane de grane dure osgne sciurne se sfornane le tipece taradde pugghiese le panine cu le alie jndre e le fresédde mbrà le dolce acchiame le carteddate nastre de pasta sfoglie sottile tipeche d u periode natalizie stonne pure le zeppole fritte o a u furne a paste de ammennole e le biscotte cegghiese tipece de ceglie messapeche fatte de paste de amennole e marmellate de cerase o uve cu fragranze de limone e cafèje cuperte de na glasse fatte de zucchere e o cacao infine fatte sulamende jndr à u territorie de frangaville fundane acchiame le amennole ricce prodotte tradizionale pugghiese se tratte de amennole toste ngamiciate de zucchere arrezzate a grazie a nu movimende condinue oscillatorie e infine glassate mbrà le prodotte veggetale acchiame le fiche secche fatte seccà a u sole e pò scottate jndr à l acque asckuande e cuperte de zucchere otre specialità sò le lambasciune le marangiane e le scarcioppole sotte uegghie le pomodore secche a u sole a alse de pummedore e u famose uegghie collina de brinnese dop avène prodotte soprattutte jndr à le territorie de carovigne ceglie messapeche fasane ostune san michele salendine san vito de le normanne e villa castidde jndr à ste territorie passe a strade de l uegghie percorse enogastronomeche ca porte a a rescuperte d u vere guste de l uegghie jndr à provinge de brinnese jè possibbile fà aleatiche de pugghie doc ostune doc brinnese russe doc brinnese rosate doc e pugghie igt pure pu vine ha state ideate a strade appia de le vine ca passe mbrà le territorie de ostune san vito de le normanne latiano mesagne e brinnese addò jè possibbile ndrucà le vitigne d u poste cumme a malvasia gnore de brinnese u sangiovese u negramare l ottavianelle de ostune e u susumanielle a scamiciate jè na rievocazione storeche ca se tène a fasane pe arrecurdà a vittorie condre a le turche jndr à u apprisse ca avère state abbandunate jndr à u xix sechele jndr à u a tradizione ha state repigghiate da nu gruppe de cetadine ca onne costituite u comitate pu sciugne fasanese e ca onne organizzate nu cortèe storeche u cortèe jè comboste da nu sacche de figurande ca indossane vestite d epoche e se iapre cu nu gruppe de sbandierature seguite da trombe tammorre e bandiere seguone le gruppe ca rappresendane le famigghie nobbile de l epoche ogneune cu u probbie stendarde e apprisse le autorità civile releggiose e militare d u tiembe jndr à le uniforme lore sus a le carrozze d epoche tirate da cavaddere avènene apprisse le armate le alabbardire mbrà le quale vonne le turche e spiccianne u popole jndr à u tipiche costume tradizionale ca face cande e balle atturne a varche d u trionfe u cortèe spicce cu a consegne de le chiave d a cetate a madonne da vanne d u uagnone ca mbersone u general sinnache presse a sacre immaggine esposte jndr à chiazze ciaia fasano jazz jè na manifestazione musecale inaugurate jndr à u ca se tène nzieme cu a scamiciate sta manifestazione tène u scope de valorizzà u talende de le uagnune museciste ca stonne a iessene da a museche jazz a cavalcate de sand oronzo jè n avvenimende tipiche ca avène u aguste de ogne anne a feste attire turiste da totte itaglie famose pa cavalcate e le fuèche le cavaddere avènene decorate cu tessute preggiate e avènene cavalcate da le capestipite de le famigghie ostunise cchiù andiche le fuèche de sand oronzo sò particolarmende seguite pa bellezza lore avènene sparate da u cambe fore boarie e le crestiàne pe uardarle vonne sus a u viale oronzo quaranta ostune jndr à u periode de sand oronzo se ienghie de fiere bangarelle cu prodotte tipece e servizie de catering a cavalcate parte da a cattedrale addò avène purtate in prugessione a famose statue de sandìoronzo nzigne a u cendre d a cetate a a fine a statue avène mise a u poste sue e avène repigghiate sulamende pa cavalcate prossime n emozzione chiamate libbre jè a punde d a ricche programmazzione culturale de l estate de ostune queste jè na conferenze ca se tène ogne anne jndr à u cortile d u municipie d a cetata vianghe addò avènene invitate autore de rilieve de varie libbre ca avènene commendate e presendate personalità cumme a robberte saviano o serena dandini stone nu sacche de vote a sta manifestazione culturale de rilevanze nazionale le rite ca se fanne durante a sumàna sande a frangaville fundane sò de origgene andiche ca resalene a a dominazione spagnole jndr à l itaglie meridionale tradiziune assaije sendute pure da vanne d a popolazzione ste rite se iaprene u venerdìe ca andicipe a dumeneche de le palme ca a prugessione d a madonne ddulurate u mercredìe jè a vote de le piatte cestine addobbate cu germoglie de grane ca avènene purtate in gire pa cetate da le piccinne andicamende ere nu segne de riappacificazione mbrà famigghie o amice da u sciuvedìe sande a a matine d u venerdìe le pappamusci caratteristeche figure ngappucciate pe non farse recanoscere cu nu cappidde ngape e cu u tipiche bordone vulenne espià le peccate commesse girane in coppie pe le chiesere d a cetate a scazate a sere d u venerdìe sande e pe totte a nuttate sfile pe le vie d a cetate a prugessione de le mistere ca ripercorre tutte le tappe d a via crucis a prugessione avène jndr à nu mode lende e u silenzie avène inderrotte sulamende da u rumore d a troccole une de le caratteristeche de sta prugessione sò le crocifere penitende pure lore a scazate e ngappucciate ca seguenne l esembie de gesù portane pe tutte a durate d a prugessione na granna croce de legne sus a le spalle a chiudere le rite d a sumàna sande jè a prugessione d u criste abbevesciute ca iesse a dumeneche de pasche quase tutte le statue ca avènene purtate sus a spalle duranne le prugesiune onne state fatte de cartapeste policrome e sò databbile a u uettecinde a fiere nazionale de l ascenzione terze pole fieristeche apprisse bare e fogge jè n esposizione cambionarie ca se face a frangaville fundane jndr à u quartiere fieristeche penzate ggià jndr à u cumme esposizione de prodotte agricole da michele imperiali avenìe a chiane chiane abbandunate pe pò essere ripigghiate jndr à u da u podestà pompeo pisciotta osce a die a fiere se sveluppe jndr à nu sacche de settore gastronomije artiggianate ndustrie ecc e rechiame nu sacche de aziende da nu sbuènne de vanne de l itaglie u tornèe de le riune de oria jè na combetizione ca se face da u duranne a seconde dumeneche de aguste mbrà le riune d a cetate de oria a tradizione vole ca u tornèe de le riune avère state penzate da federiche ii jndr à u mendre ca aspettave a mugghiere jolanda di brienne pe stu fatte osce a die a combetizione se base sus a diverse gare in stile medievale l ariete u ponde a botte e u forziere e le partecipande tènene nguèdde le vestite medievale u rione ca ave cchiù punde vinge u palie consegnate direttamende da u mberatore mbersonate da crestiàne famose u barocche festivàl jè na mnifestazione musecale ca se tène a san vito de le normanne normalmende mbrà aguste e settemmre ha nate jndr à u pe arrecurdà u museciste de san vito leonardo leo e porte museciste e appassionate de museche barocche u salende finibus terrae festivàl jè na rassegne cinematografeche e de cortometragge organizzate jndr à staggione a san vito de le normanne tène u scope de promuovere le atture e le reggistre ca iessene dedicanne nu sacche de seziune diritte umane animazione bullisme ecc u festivàl jè patrocinate da l assessorate a u mediterranèe d a reggione pugghie d a provinge de brinnese da l assessorate a a culture d u comune de san vito de le normanne e da u i circole didatteche don tonino bello da a commissione tagliàne de l unesco e da u comitate tagliàne unicef jndr à provinge se fanne nu sbuènne de otre manifestaziune duranne tutte l anne totte a provinge rappresende nu territorie storicamende vutate a u settore agricole cu na superficie de produzione agricole de ettare ca riesce a raggiungere mediamende na produzione lorde vendibbile de miliune de euro condrebbuenne jndr à nu mode mbortande assaije a l economije d a reggione indere mbrà le coltivaziune dominescene l ulive cchiù o mene ettare de ulivete cu chiande secolare ca pigghiane forme uneche e particolare nu patrimonie de assolute valore paesaggisteche e le vignete ettari cu le uve tipeche cumme u negramare e a malvasie da a quale se fanne vine a denominazione de origgene condrollate sus a le colline d a valle d itrie non ge mangane le amennolete invece jndr à pianure le peschete se alternane a le otre fruttete nu sbuènne e diverse comunicaziune ortive de qualitate cumme u pummedore a scarcioppole le cereale e le melune da chiste nascene le origgenale piatte d a gastronomije locale genuine e profumate le aziende agricole iscritte jndr à u reggistre d a camere de commerce de brinnese sò invece sò le aziende de coltivature dirette iscritte a l inps pure u patrimonie zootecniche jè assaije forte cu imbrese ca allevane cape bovine e ovi caprine a pesche date a manganze de comune ca se affacciane direttamende sus a u mare apparte brinnese non g ave avute nu granne sveluppe cumme pe l agricolture u piane regolatore de l arèe de sviluppe ndustriale de brinnese a prime a essere fatte in pugghie nzieme a quedde de tarde prevede n agglomerate industriale prengepàle a brinnese e ttre agglomerate satellite a fasane ostune e frangaville fundane nzigne a nu picche de tiembe fa jndr à provinge stavane disponibbile cchiù de ettare pe nzediaminde ndustriale nuève a bbona dotazione nfrastrutturale pò face de brinnese e de tutte u territorie provingiale nu poste addò se ponne scè mettere nzediaminde ndustriale e commerciale nuève jndr à u capeluèche se congendrane nu sbuènne de mbiande gruèsse attive jndr à le settore d u chimiche d u petrolchimiche de l energie e de l aeronauteche cu le mbiande ndustriale de l alenia aeronautica avio e agusta jndr à l agglomerate ndustriale satellite invece se onne sviluppate mbrese piccenne e medie attive jndr à le settore d u tessile d a meccaneche leggere de l abbigliamende e otre ca offrone fatìe pure a le crestiane de le cendre cchiù piccinne addò le aziende sò pa maggiorparte de trasformazione agricole pe quanne arreguarde a ndustrie alimendare da u ha cresciute particolarmende a dimenzione medie de addette cu n aumende d u jndr à lavorazione e conservazione de frutte e ortagge e d u jndr à u combarte vitivinicole a provinge de brinnese jè une de le cchiù gruèsse produttrice de energije elettriche jndr à l itaglie grazie a a presenze de ttre granne cendrale elettriche ca stonne tutte a brinnese jndr à u cambe de le energije rinnovabbile a provinge tène une de le cchiù ierte tasse de densità de parche fotovoltaice d europe cu na produzione de cchiù de megawatt pò stonne in proggette jndr à u territorie comunale de brinnese a costruzione de nu parche fotovoltaiche granne metre quadrate ca adda producere n energije ogne anne de gw a ll ore devendanne de fatte u cchiù granne parche fotovoltaiche de l europe u commerce jè assaije sviluppate a brinnese e jndr à le cendre cchiù granne jndr à st aree infatte onne nate nu sbuènne de cendre commerciale pa maggiorparte succursale de granne catene commerciale ndernaziunale pure de granne dimenziune duranne u decennie jndr à provinge onne aumendate d u da a le fatiature jndr à u settore de le servizie sie tradiziunale ca sofisticate escluse sulamende u commerce ca combrennene tutte le attività ca vonne da le trasporte a da le comunicaziune a u turisme da u credite a da le assicuraziune a le libbere professiune a coste jè securamende une de le punde de forze d u turisme d a provinge e presende nzediaminde turistece mbortande e avviate specie a nord d u capeluèche na caratteristeche jè però u fatte ca a domande jè in granne parte tagliàne condre a u de quedde furastiere e assaije staggionale abbesògne considerà però ca da stu punde de viste jndr à l urteme anne onne state fatte nu sacche de pazze nnande registranne resultate megghie rispette a u reste d a pugghie non ge mangane mbortande zone naturalisteche prutette de particolare pregge ambiendale sò da segnalà torre guaceto e u parche de le dune costiere da torre canne a torre san leonarde a cetate ca face da modelle e carresce nzigne da le anne novande u turisme brinnesine jè secure secure ostune corteggiate sie da personalità de nu certe levèlle ca da u turisme de masse grazie a qualitate de le acques ue ave infatte da cchiù o mene anne a bandiera blu fee e da anne le cinghe vele de legambiente uneche jndr à pugghie cu otranto e a le bellezze d u cendre storeche sue definite cetata vianghe jndr à l urteme amme pure cisternine e ceglie messapeche cu nu sacche de manifestaziune culturale stonne a crescene jndr à stu settore u capeluèche brinnese tène nu ruole da tramite ca cu u puèrte sue e l aeropuèrte dèje possibilità a l economije de stu settore di vitale mbortanze pe stu territorie luènghe tutte stu percorse onne state indivisuate le reste de cchiù de fortificaziune mbrà torre e otre sisteme de avvistamende e difese d a coste testimonianze storeche de granne inderesse sò le numerose castidde presende quase jndr à ogne paese da chidde mbortande nate cumme poderose sisteme de fortificazione a chidde fatte cumme residenze de certe sovrane a otre trasformate jndr à u tiembe jndr à abitaziune fortificate o palazze baronale a le zone coltivate seguene pure le arèe voschive e a macchie mediterranèe a cambagne ha devendate jndr à u tiembe na sede ideale de vacanze agrituristeche jndr à le tanda massarie certe fortificate o jndr à abitaziune signorile e jndr à le tipece e vianghe trulle addò jè facile ngondrà mbortande nzediaminde rupestre cu cripte e tembiette origgenarie d u vi sechele a opere de le monace basiliane grotte de san biagge a san vite de le normanne otre cumule de petre ca rappresendane le misteriose specchie nstallazziune megaliteche nate jndr ò l epoche romane cumme torre de avvistamende o cumme luèche de brucaminde iessene a l imbrovvise jndr à le zone de frangaville villa castidde e ceglie arèe archeologgeche de epoche messapeche e romane sò presende jndr à totte l arèe provingiale cu necropoli terme strade cinde murarie e domus onne date nu sbuènne de reperte monete cerameche statue osce a die custodite jndr à le musèe jndr à le cetate cumme frangaville fundane san vito de le normanne ceglie messapeche cisternine e ostune stonne mbortande esembie de architetture ca resalene a u periode romaneche e barocche a suggettate stp brindisi face le collegaminde urbane jndr à le magghie cetate d a provinge brinnese ostune frangaville fundane mesagne collegaminde extraurbane jndr à tutte le comune d a provinge a provinge de brinnese jè passate da nu sacche de strade provingiale e strade statale u capeluèche jè u punde de ngrocie mbrà le cchiù granne arterie stradale d a provinge a strade statale vie appia ca colleghe brinnese a tarde a strade statale adriatiche ca colleghe le cchiù granne capeluèche da coste adriatiche mbrà le quale brinnese e a strade statale brinnese lecce ca colleghe brinnese a lecce le ferrovie prengepàle d a provinge sò ddoje tutte e doje le linèe sò gestite da a rfi e se congiungene a brinnese ste pure nu raccorde ferroviarie cu a zone industriale de brinnese e u puèrte mercandile ca aijute le operaziune de careche e scareche d a merce jndr à certe comune de l entroterre u servizie ferroviarie jè garandite da le ferrovie d u sud est cu a linèe martina franghe lecce a stazione ferroviarie prengepàle d a provinge jè a quedde de brinnese ca face da collegamende e baricendre a le doje direttrice ferroviarie prengepàle d a provinge quedde adriatiche e quedde ca colleghe u capeluéche cu tarde a stazione de frangaville fundane invece jè l uneche a u nderne d a provinge addò se pò fà nu inderscambie mbrà le ferrovie d u sud est e le ferrovie d u state u puèrte prengepàle d a provinge jè quidde de brinnese mercandile pescherecce e turisteche face collegaminde soprattutte cu l albanie a grecie e a turchie pe le scambie commerciale jè considerate a porte d oriende otre puèrte pescherecce e turistece de rilieve se iacchiane jndr à le territorie de fasane torre canne e savelletri ostune villanove rosa marine diana marine costa merlate carovigne torre sanda sabbine e specchiolle e san pitre vernotiche cambe de mare l aeropuèrte de brinnese papola casale tène collegaminde cu le cchiù grane cetate tagliane e europèe u scale lundane km da u cendre cetadine serve a ndere provinge de brinnese quedde de lecce e parte de quedde de tarde jndr à u onne passate in totale passeggere onne state mbarcate merce pe t e onne fatte scale aeromobbile collegate cu le otre cetate d a provinge cu a linèe d a suggettate aeropuèrte pugghiese l aeropuèrte tène doje piste une jndr à direzione nw se longhe m l otre jndr à direzione ne sw longhe m attive ggià apprime d a seconda uerre mondiale l aeropuèrte de brinnese avìe da u collegaminde regolare cu valone jndr à l albanie addò seguirone chidde da u sus a linèe brinnese atene rodi e brinese atene istanbul nderrotte jndr à u pe le avveneminde de uerre l attività civile repigghiò jndr à u mbrà u e u a seconde piste avenìe allungate mbonde a metre de osce a die jndr à le anne ottande d u millenovecinde le strutture avenèrene cangiate assaije cu u nzippamende de nu sacche de edificie mbrà le quale na caserme de le vigile d u fuèche e na strutture pu traffeche merce osce a die a strutture jè gestite da a s e a p aeropuèrte de pugghie e jè parte indegrande d u sisteme aeroportuale pugghiese cu le scale karol wojtyla de bare gino lisa de fogge e marcello arlotta de tarde vurtàgghie apparte a u trasporte ferroviarie quidde a u nderne d a provinge jè garandite da nu sacche de linèe de autobus gestite soprattutte da a stp brinnese ca collegane tutte le comune a u nderne d u territorie provingiale e le diverse località turisteche apprisse le ballottagge d u e sciugne u presidende d a provinge de brinnese ha state massimo ferrarese ca ave avute le vote de partito democratico unione di centro liste civiche ferrarese presidente movimende io sud e partito socialista apprisse le dimissione presendate da massimo ferrarese u ottommbre devendate irrevocabbile u ottommre u ottommre ha state nnomenate cumme commissaire straordinarie u dott cesare castelli appartènene a a provinge de brinnese comune u settemmre jndr à sede d u comune de brinnese comune capefile le sinnace de comune d a provinfe apparte cisternine ca face parte de l arèe vaste d a valle d itrie cchiù a provinge de brinnese onne firmate nu piane strateggeche pe condividere nu metode nuève suggerite da a reggione pugghie pa spese de le fonde comunitarie sò previste nu sbuènne de indervende jndr à u cambe de l economije e d u sviluppe jndr à quidde d a culture e d u welfare de l ambiende e d u territorie e jndr à u cambe d a mobbilità e de le trasporte ste indervende avènene coordinate mbrà le diverse amministraziune comunale e pure mbrà le ende locale u brinnese jè a suggettate de ballone prengepàle d a provinge quanne a staggione avère spicciate apprisse nu cambionate addò stave sembre sus a classifeche u brinnese ave avute a promozione jndr à u cambionate lega pro seconde divisione turnanne jndr à u ballone professionisteche apprisse anne passate jndr à l sire dilletttanisteche n otra formazione mbortande jè la s calce fasane a suggettate prengepàle de pallacanestre d a provinge e de totte a pugghie jè a new basket brinnese ca partecipe a u cambionate nazionale de serie a e ave sciucate pure nu sbuènne de cambionate de legadue otre squadre ca stonne sus a u territorie sonde u mbiande sportive cchiù gruèsse d a provinge jè u stadie franghe fanuzzi de brinnese ca pò tenè nzigne a crestiane otre stadie de na certe mbortanze jè u vito curlo de fasane ca na capienze de crestiane mbrà le palazzette d u sport u cchiù granne d a provinge jè u palapentassuglia a brinnese cu na capienze de crestiane mbrà le personalità sportive cchiù famose nate jndr à provinge stonne a provinge de cambevasce ète na provinge d u molise de crestiáne a provinge de cambevasce ète affacciate a nord est sus a u mar adriatico e confine a nord cu a provinge de chieti a sud est cu quedde de fogge a sud cu quedde de benevende e caserta e a ovest cu quedde de isernia jndr à u territorie s onne succedute nu munne de populazzioni jndr à le timbe andiche jidde ere parte d u sannio apprisse le territorie tràse a face parte d u mbere rumane jndr ô medioevo u territorie ète parte d u ducate de benevende appartenende a u terrotorie de le longobarde u territorie ète vaste assaje tène colline laghe fiume e u mare jidde ète varie e diversificate e tène nu granne endroterre mmienze a cui stonne na vote aggrappate sus a le pitre na vote distese sus a le colline borghe paise e cetate u territorie ète traversate da le valli d u trigno d u biferno e d u fortore chiste honne n andamende generalmende rettilineo circondate da le pendie de colline e montagne pe poi farse larghe assaje jndr à le presse d u mare l iso cumme parte d u stàndàrd iso déje le codece pe le nome de le naziune a state pubblicate ò prima vote jndr à u d a l organizzazione ndernaziunale pe le standardizzazioni e dìce ttrede differende codece pe ogne zone l iso no g jè l uneche stàndàrd pe le codece naziunale a liste ca avène mò téne tutte e le codece assignate cu tutte e ttre le parte de le codece d u stàndàrd iso sonde in ordine fabbeteche asseconde u nome tagliàne suverchie a le codece assignate stonne otre codece ca onne state riservate o s onne fatte vicchie le codece riservate sonde codece ca pure ca non ge fanne propriamende parte de l iso avènene ausate pe otre mutive pe farle addevendà combatibbele cu le codece iso e dà flessibbeletà a u sisteme a u solite se referiscene a l organizzaziune ndernaziunale e a quacche paise rrete a u màre pure le codece vicchie le codece ca no se ausane cchiù pònne essere stipate cumme riservate pe combatibbeletà cu le sisteme d apprime pe vedé le codece riservate d u stàndàrd iso ve vide le seziune satte satte ca stonne jndr à liso numereche no téne codece riservate nu paise o na zone pò avéje nu codece nueve ce cange u nome o ce cangene le confine cu l otre paise le cangiaminde sonde scritte jndr à newsletters da l aggenzie p u mantenimende de l iso questa jè l elenghe de le newsletter ca onne state scritte iso id ète n iso stàndàrd ca dìce le codece geografeche jè nu sotto nzieme de l iso ca s applechesce a l indonesia west papua a state crjete da nu stuezze occidendele da provinge de papua a febbrare accumenzanne sotto u nome de irian jaya barat e pò a state nnomenate papua barat west papua u febbrare a suddivisione remane cu nu picce de ngazzaminde a novembre na corte indonesiane s accurdate ca a suddivisione je condre a le legge sus a l autonomia de papua però a corte ha ditte ca no se pò fa ninde purcè a provinge a state crjete e avess remanè separata da papua a corte a ditte pure ca non ge se pò ccrjà n otra provinge ca aver state proposte central irian jaya purcè a suddivisione non g è previste a giugne iso non g a pubblichete angore u codece pe west papua ma vedénne le precedende avessa essere id pb iso gb ète n iso stàndàrd ca dìce le codece geografeche jè nu sotto nzieme de l iso ca s applechesce a u regne aunìte le codece corresponnène a le divisiune amministrative d u regne aunìte l isole de channel e l isole de man non ge sonde parte d u regne aunite però l iso deje le codece sotte a gb a prima parte pe ogne codece ète pe l iso gb p u regne aunìte e a seconda parte jè nu codece de lettere l iso ha pure ausate codece pe quacche area cu le nome d u galles e le codece these codes are used by the bs and were added to iso in newsletter with the exceptions of the isle of man and channel islands bs also has welsh language code for welsh names of wales and its subdivisions where they differ from the english language names these are not listed here liso ète na codifiche sciugrafiche standardizzete divise jndrìà stuezze pe codificà le nome de le state de le territorie dipendende e de le prengepàle suddivisiune amministrative de le paise pubblicate a prima vote jndr à u da l organizzazione ndernazionale pe le standardizzazione iso u nome uffisciele ète codes for the representation of names of countries and their subdivisions codece p a rappresentazione de le nome de le paise e de le loro suddivisiune u stàndàrd iso jè mandenute da liso maintenance agency iso ma agenzie pe l aggiurnamende de l iso ca ste addò se jacchje l ufficie cendrele iso a ginevra in svizzera quanne ha state crjete l ufficie stave da deutsches institut fr normung din a berlino in germanie dopo a prima pubblicazione d u l iso ha state cangete nu sacche de vote jndr à l anne cu l assute de nu sacche de ediziune successive u stàndàrd jè divise jndr à stuezze iso tène tutte le codece de le paise ca tènene codece vicchje de l iso da quanne ha state pubblichete jndr à u avène assignete nu codece de quattre carattere alfabbetece pe ogne codece de paise le prime e doje carattere sonde le carattere lassete da u codece d u paise mendre le urteme doje carattere onne state allochete accurdanne le regole ca avènene mò a liste ca avène mò jè de le codece iso pe ogne paise u codece jp de quattre lettere e avène date cumme a prime mbormazione pò avène u nome d u paise u codece originele alpha alpha numereche u timbe ca stu codece ha state valede e spiccianne spiccianne le note finele na vode ca onne passate cinge anne da quanne u codece ha state lassete a vanne d u codece a doje lettere pò essere assignete n otra vote cumme ha state fatte pe ai cs ge e sk però pò essere ca certe codece remànene u stesse pure ca avènene superete le cinge anne vide codece reservete ca non ge spiccene maje nu sacche de codece a doje lettere onne state lassete prime de l indtroduzione d u dns e accussì non g onne state maje ausete sus a indernette cumme dominie de prime levèlle cctld comunque quacche cctld ca ause codece ca onne fatte vicchje se jacchje angore vide su tp e yu u codece iso alpha cs ha state lassete doje vote a prima vote purcè a cecoslovacchia s a squasciate facenne nascere a repubbleche ceca e a slovacchia e a seconda vote purcé serbia e montenegro s onne squasciate e onne fatte nascere serbia e montenegro sus a newsletter i assute u u codece cshh avère state assignete a serbia e montenegro e quindi s a ccrejete confusione cu a cecoslovacchia ma successivamente cu a newsletter i assute u s a sistemete u probleme assignanne u codece csxx a serbia e montenegro ce u paise cange solamende u nome ma non ge cange le confini territoriele u codece numereche remane sembre u stesse da a prima pubblicazione de l iso jndr à u cinge newsletter onne state pubblichete pe dicere de le cangiaminde ca onne state sus a u stàndàrd l iso è a seconda vanne d u stàndàrd iso ha state ccrejate pe codificà le nome de le suddivisiune territoriale de le naziune e de le aree dipendende u scope d u stàndàrd jè quidde de stabbilìe na serie de abbreviaziune ndernaziunale de le poste da ausà pe le etichette de spedizione le condeniture e cchiù in generale a tutte le vanne addò nu codece alfanumereche pò essere ausate pe ndicà na localitate jndr à nu mode mene ambiggue e cchiù prateche d u nome comblete jndr à uicchipèdie le codece naziunale avènene ausate pe crrejà le collegaminde a le pàggene de le versiune naziunale ca so tande cchiù o mene le codece iso sonde fatte de doje vanne separate da nu a prima vanne jè u codece iso comboste da doje carattere alfabbetece a seconda vanne pò essere alfabbeteca o numereche e jè comboste da une doje o ttrede carattere sta vanne jè basete sus a stàndàrd nazionale aqquà stonne elengate tutte le cangiaminde ca onne state fatte annungiate ausanne le newsletter pe acchiaje le codece iso de ogne nazione s adda vede n elenghe d u stàndàrd iso ce une tène n ause familiare de le codece a doje cifre pò ausà a tagella aqquà sotte jndr à tutte le mode s arrive all articole nditolate iso xx addò xx jè u codece iso pe esembie porte l elenghe de le codece pe l itaglie indr à l itaglie u codece de avviamende postale acroneme cap avène ausate da u servizio postale pe facilitaje l individuazione d u luèche de destinazione d a poste ha state ndrodotte jndr à u u cap jè formate da cinghe numere quanne ha state ccrejate e onne state definite le codece onne state ccrejate aree territoriale ca onne state chiamate reggione postale ca cumbrendevane provinge nzeccate lassanne perdere a ce reggione appartenévene pe reggione ordinarie a l epoche erane sulamende reggione definite sus a carta ma non g esisteve l ente amministrative e pe ogne une avenìe assegnate nu codece iniziale ca sceve da a jndr à chiste aree ha state assignate nu codece ca ve da xxxx a xxxx pe ogne provinge pe le capelueche de provinge ha state assignate u codece xx a tutte l otre cendre onne state assignate codece ca vonne da xxx a xxx a quarta cifre d u codece jè definite cumme stradario e avessa facilità u nstradamende da corrispondenze partenne da le cendre de smistamende comprensoriale cmp e provingiale cpo subbete subbete onne state previste de l eccezziune a a cetate de gorizia ha state assignate u cap e tène allore u stesse codece provingiale xxx de trieste de conseguenze a tutte le località d a provinge de gorizia ha state attribbuite u cambe de codece ca vè da x a x a chidde d a provinge de trieste quidde ca vonne da x a x jndr à u stesse mode s a fatte cu a costituenda provinge de pordenone rimaste stuezze d a provinge de udine fine a u assignanne a u capelueghe u codece apprisse a u codece de udine nvece pe le comune d a relative provinge onne state misckate e allore ndistinguibbele jndr à le provinge stituite partenne da le anne settande u cap d u capelueche ha state costituite da u codece provingiale d origgene seguite da xx isernia oristano nvece u territorie remanende tène u codece d a provinge origgenarie e se differenzie sulamende pe u cambe de le codece ca vè da xxx a xxx sta situazione provvisorie osce a die jè angore anomale da u pe tenè cunde de le uette provinge nueve ca onne nate jndr à u biella verbano cusio ossola lecco lodi rimini prato crotone vibo valentia e pe tenè cunde de le tre provinge onne nate jndr à u monza e d a brianza fermo barletta andria trani le regole onne cangiate nu picca picche sulamende p a provinge de prato e p a provinge de barletta andria trani ha state assignate nu codece ca non ge s ausave rispettivamende u xxx e u xxx seconde le regole ca esistave apprime pe tutte le otre provinge le prime doje numere non ge indichescene cchiù necessariamende na sola provinge e pe capì ce se tratte de na località capelueche jè necessarie verificà ce u tterze numere jè dispari xxxx pe le provinge esistende e partenne da xxxx pe le provinge nuève le località ca non ge sonde capelueche onne nu numere pari cchiù peccinne di quidde identificative d u capelueche quindi xxxx pe le province ca esistevene e partenne da xxxx pe le provinge nuève u stesse cap pò corrisponnere a cchiù località pure ca non ge confinane mbrà lore ma pe le provinge nuève s a adottate u pringipie de l attribbuzione aunivoche de le codece a le aggenzie de recapite n aggenzie de recapite pò avè cchiù codece ma a u stesse codece non g onne corrisponnere cchiù aggenzie le comune cchiù granne es napule ponne avè cchiù cap ca indentifichescene caseggiete quartire aree cetadine stu fatte vale pure pe verbania purcè apprime ca avenève nnomenate provinge ere fatte da sei differende località postale corrispunnenne a le località ca osce a die formane stu comune antoliva fondotoce intra pallanza suna e trobaso pe nu totale de quattre aggenzie de recapite fondotoce intra pallanza e trobaso nfatte jndr à le ediziune d u volumne cap apprime d u a diciture verbania non g ere proprie cenzite pe le capelueche de provinge cu cchiù cap esisteve pure nu cap generiche ca tenève le urteme doje numere a pe esembie u cap genereche de rome ere quidde de melane avenève ausate solitamende pe l ufficie cendrale locale e pe l inoltre de corrispondenze a granne utenze ministere granne industrie ecc a state tuttavie abolite cu l urtema riforme ca parte da u settemmre le capelueghe de provinge cu u cap ca depenne da u stradarie sonde angone bari bergàme bologne brescia cagliari catania firenze genova la spezia livorno messina melane napule padova palermo perugge pescara pisa reggio calavrie rome salerno torino trieste venezia verbania verona jndr à l otre state esistene codece postale zip code jndr à le state aunìte d americhe numere postale d avviamende in svizzera codece postale inderne jndr à repubbleche de san marino postcode jndr à u regne aunìte plz jndr à le paise de lènga tedesche jè a sigle ca ause pure poste tagliàne jndr à le module bilènghe pe l ufficie postale d a provinge autonome de bolzano ecc le codece de avviamende postale onne state reformate jndr à u settemmre e a reforme ha trasute in vigore u settemmre le cangiaminde onne reguardate prengepàlmende avène presendate na tagelle ca tène le cap de le provinge tagliàne combrese a valle d aosta e chidde de nova costituzione escludenne le ttre provinge ca onne essere attivate d a repubbleche de san marino e d a cetate d u vaticano ca facene parte d u sisteme postale tagliàne a tagella jè aggiurnate a a revisione cap d u e jè arrengàte pe numere de codece postele in sardegna onne state istituite jndr à u provinge nuève e onne state cangete le confini di chidde ca esistevene a riforma d u cap ha formalizzate le sigle postale nuève ma a suddivisione de le codece postale respecchie angore a vecchia suddivisione amministrative cu le provinge jndr à u decemmre cu na nota d u departemende d a funziona pubbleche d u consiglie de le ministre e d u ministere de l economia e de le finanze onne state definite le sigle dentificative definitive de le provinge nuève cangianne a sigle d a provinge d u medio campidano da md a vs pure ca u numere de le provinge tagliàne osce a die jè superiore a provinge operative non g onne state ausate tutte le codece numerece p u cap precisamende osce a die non g avènene ausate u xxx u xxx u xxx u xxx u xxx u xxx e u xxx u codece xxx già ausate ha state assignate a a provinge de prato jndr à l anne u pringipate de monaco ca jè parte d u sisteme postale frangese jè identificate cu nu codece sulamende u mc malta ause nu sisteme postale autonome fatte sus a u modelle di quidde brittanneche doje località tagliàne ca sonde sede de ufficie postale d a poste svizzera tènene a parte a u cap tagliàne pure u codece npa d a svizzera le sede e l organizzaziune militare d u regne aunìte in itaglie tènene apparte a u cap sciugrafeche tagliàne pure nu codece postale dedicate da u servizie postale militare brittanneche ca se chiame british field post office bfpo nu numere ète n entità astratte ausate pe descrivere na quanditate eppure na posizione jndr à n elenghe de eleminde le numere sonde generalmende descritte cu l aijute de le cifre asseconde nu sisteme de numerazione le numere ponne essere manipolate cu le quattre operaziune fondamendale somma sottrazione moltiplicazione e divisione u studie de le proprietà de chìste operaziune jè parte de l algebra elemendare stonne nu sacche de tipe de numere chìdde ca sonde ausate de cchiù de tutte sonde le numere naturale ca avènene ausate pe cundà e u sione ète a lettera n a presenze d u zero mbra le numere naturale depènne d a a convenzione scacchiate u zero jè comungue previste da le assiome de peano ce s introduce a differenza de segne e u zero destinguenne mbra numere posetive e numere negative s ottenéne le numere ndere ca ausene cumme sione a lettera z esembie ce le numere ndere avénene ausate pe definì nu rapporte s avene le numere raziunale cioè ca se ponne scrivere ausanne na frazione ratio jndr a u latino l inzieme de tutte le numere raziunale ausane cumme sione a lettera q esembie le numere raziunale non ge cumbrendene tutte le numere ca se ponne esprimere cu a virgola stonne certe numere cu nu numere ca non ge spicce de cifre decimale no periodiche ca no ge ponne essere scritte cumme na frazione di doje ndere pe esembie pi greche ste numere avènene ditte irraziunale purcé no se ponne pigghià da le fraziune l aunìone de le numere ndere raziunale e irraziunale fanne crejà l inzieme de le numere reale ca tène cumme sione a lettera r doje esembie de numere reale assaije famose sonde u nzieme de le numere reale non g avaste a furnì tutte le soluziune de le equaziune algebriche pe esembie l equazione non ge tène soluzione jndr à u cambe de le numere reale purcé jndr à quiste nzieme u quadrate de nu numere jè sembre positive pe resolvere quiste probleme ha state ndrodotte l aunità mmaginarie ca tène cumme sione a lettera i accussì avène stu numere non g appartiene a l nzieme de le numere reale ma a quidde de le numere comblesse a soluzione de le equazione addò cumbàrene radice quadrete de numere negative ète possibbile cu l indroduzione de le numere comblesse sonde granenezze ca pe essere definite tènene abbesogne de coppie de numere riele u nzieme c de le numere comblesse tène cumme elemende z ogne numere comblesse z ète furmete da na coppia de numere riele z a b u prime numere a forma a parte d u comblesse ca se chiame parte riele e u seconde numere b serve p a parta mmaginaria a caratteristica de le numere comblesse jè u mode a cumme se operesce tra loro a b c d a c b d a b x c d ac bd ad bc accussì u numere i c avène multiplicate pe se stesse deje le siune ca ndichescene l nzieme ca onne state descritte speese avèene scritte in grascette accussì le numere comblesse onne state pure spannute avènne le quaternione ma a moltiplicazione de le quaternione non ge tène a proprietà commutative le ottonione pure loro spannène le quaternione ma sta vode se perde a proprietà associative propriamende l unece sisteme associative cu dimenzione finita a parte le numere riele sonde le quaternione e le numere comblesse le numere prime so chidde numere ca sò divisibbele sulamende pu numere e pe lore stesse sotte puè leggere n elenghe de le numere prime mbonde a u l uneche numere prime ca jè pari jè u numere tutte l otre numere prime sonde sembre dispari le numere onne essere distinde da u loro nome ca avèe ausate pe ndicà le numere siccome ca le numere sonde de le cuncette e pure ca le nome ausate jndr à le lènghe cangene le cuncette remànene sembre le stesse a notazione de numere cumme serie de cifre jè definita da le sisteme de numerazione le popolaziune quasi sembre associane a de le numere ausate assaje assaje de le nome particulere a parte chidde ausate da u sisteme de numerazione assaje vode chiste nome sonde ausate jndr à condeste precise precise nu classiche esembie ète a dozzina l urteme sviluppe d a teoria de le numere onne state le numere iperriele e le numere surriele ca estennène le numere riele da le numere infiniteseme fine a sce spiccià a le numere infinitamende granne ausanne l inserimenti mendre ca le numere riele sonde infinitamende prolungabbili a destra d u punde decimale se pò pure pruvà a spannère le numere a sinistra in mode infinito e quiste porte a le numere p adici pe gestì de le nzieme infiniti le numere naturale onne state generalizzete jndr à le numere ordinele e jndr à le numere cardinele u prime nzieme avène ausate pe definì l ordene d inserimende de le nzieme u seconde definisce u formete d inserimende jndr à u case d nzieme infiniti sonde auguale le operaziune aritmeteche sus a le numere sonde addizione sottrazione moltiplicazione e divisione chiste operaziune sonde generalizzete jndr à na vanne de l algebra ca se nnomene algebra astratta ca condiene le cuncette de gruppe anidde e cambe jndr à nu sacche de culture a rappresentazione grafiche de le numere jp assaje assemigghiande le numere une doje e ttrede de le andiche romane erene scritte cumme i ii iii numere romane le cenise ausavene na notazione ca s assemegghije cu le cifre in orizzondele o in vertichele ma a u condrarie de le romane ausavene nu sisteme posizionele ca s assemegghje a quidde d ôsce die cu le cifre da a le numere ditte tsu o hng cangiavene oriendamende a seconde d a posizione ere ere le tsu erene vertichele le hng orizzondele le numere sus a u cinghe avèrene na bacchette ca ere perpendicolere a l ôtre u sisteme ere mbieghete cu le bacchette p u calchele ca le cenise ausavene cu na velocità mbressionande ca se stupivene pure le prime missionarie nestoriani però non ge steve nu signe univoco pe definì u quattre tra le romane nvece pe le cenise ere le romane ausavane na notazione a sottrazione cioé discevene ca u quattre era na v cinghe cu nnanze a i une a lettera i c avenève mise nnanze a u cinghe v vulè ccu deceve ca ste sottraemme une a cinghe accussì avenève quattre iv assignanne nu simbele particulere a u cinghe asséve nu belle vandaggie andropomorfiche a màne tène cinghe diciete e steve pure nu mutive scunnute ca mettève nmienze u cervidde nuestre le psicologi onne demustrate ca u cervidde nuestre tèene difficoltà a distinguere cchiù de cinghe simbele vecine nfatte pruvate cu u sguarde a dicere ci è cchiù granne mbrà o è cchiù semblice dicere c u screvime cumme ix e x u sisteme aduttete osce die in europa jè u sisteme de numerazione decimele ditte pure de numerazione araba ca in realtà avène da l india e quasi certamente avène da u numere corsive egiziene ca se chiamavene le numere copti a cifra jè assaje assemigghiande a u simbele romane e nvece sonde variande d u stesse simbele ca consende de scrivere le numere senza c amma azaje a penne e quindi consendene na scrittura veloce veloce però cunzervene sembre l idea de na linea orizzondele nvece cu u simbole a corrispondenze se perde certe numere onne parole ca le idendifechene sotte iacchie n elenghe de le parole cchiù famose a sardèdde nome sciendifiche sardina pilchardus sardina tagliàne sardina ète nu pésce d a famigghie de clupeidi se ne iacchiane assaje jndr à u màre mediterraneo ma pure jndr à l ôtre màre temperate d u globe otre nome da sardèdde ète falloppe a sardèdde tène u cuèrpe a forme de ueve cu a carena picca picche sviluppate a vocche stè a u cendre tutte u cuèrpe luate a cape ète cuverte de scàme tène le fianghe e a vendra viànghe u dorse ète vèrde azzurre pò essere luènghe mbonde a cm ause a pinna dorsale e quèdda caudale pe natà a sardèdde cumme l ôtre specie de le clupeidi face migraziune orizzondale e verticale a primavére da u funne d u màre nghiane sus a superficie e s avvecine a costa pe chiandà l ove certe vote stè vecine a costa pe tutte l anne a pèsche se face soprattutte mbra le mise de marze e settemmre cu le rezze a strasciche da poste o cu chìdde de circuizione certe vote facene avvenè le pìsce cu a luce artificiale càrne saporite presciate tanda frische ca se ponne preparà sott uegghie o sotte u sàle l alose nome scientifico alosa fallax nilotica tagliàne alosa ète nu pésce da famigghie de clupeidi se ne iacchiene assaje jndr à u màre mediterraneo ma pure jndr à l ôtre màre temperate d u globe u nome vulgare alose pò essere riferite jndr à u genere sulamende a quacche specie in particolere all alose alose e certe vote pure a l alose fallax le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze sus a u dorse tène u colore azzurre o vèrde e azzurre de late e sus a vendre jè argenteo u genere cumbrenne nu sacche de specie quasi tutte marine esistene pure specie d acqua dosce cumme a l alose agone e nu sacche de specie marine cumme a l alose alose ponnè nghianà le fiume pe lunghe stuezze quedda c avène mò jp na liste de le specie de alose ca se iacchjene jndr à u munne mbrà le specie ca non ge stonne in italie jè assaje apprezzete pe quand è bbone de carne a specie nordamericana alose sapidissima nu cendre speciele de differenziazzione de le specie de alose se iacchje intorno all area d u màre gnure e d u màre caspio addò se iacchjene ninde ninde na duzzine de specie endemiche l alose vive jndr à u màre ma quanne arrive a primavere all epoca d a riproduzione nghiene per nu belle picche de strade u corse de le fiume e proprie addà durende a mundata ca forme oggette de intensa pèsche cu le ualanze e cu l otre rezze carne bbone ca no tutte l apprezzene a u stesse mode so megghje chidde peschete jndr à l acqua dosce lalìce nome scientifico engraulis encrasicolus tagliàne alice o acciuga ète nu pésce da famigghie de le engraule se ne iacchiene assaje jndr à u màre mediterraneo ma pure jndr à l ôtre màre temperate d u globe cuèrpe slangiete ca tène le scàme caduche le pinne vendrele stonne rete a le pinne pettorele e cu na pinna dorsele ca tène le raggie molle molle e muse breve le pinne pettorele sonde normale e manga a pinna adipose a pinna caudale jp forcuta quiste nzieme de caratteristeche jè proprie de le pìsce teleostei cu le pinne vendrele addominele e ca formene a famigghie de le engraule l alìce jè diverse da l otre pìsce clupeidi purcè tène a mascella nferiore cchiù breve d a superiore u culore jè vèrde azzurre e le fianghe e a vendre sonde d argende lunghe le fianghe stè na linea marrone l acciuga è longhe cchiù o mene cm fine a nu massime di cm l alìce cambe in profondità a primavere s avvecine in branchi certe vote numerose assaje a coste per lassà l ove a pèsche è bella chiena da màrze a settemmre questa se face cu le rezze a strasciche da poste o cu le rezze de circuizione calate a profondità deverse atteranne le pisce cu le luce o cu na pasta fatta a base de caure che jndr à certe località avène ausete pe fa scattà le rezze carne bella gustose ca se conzumene frische o salate cu u sucche de l alìce salate e combresse se fece na salsa da leccarte le baffe cumme quedda ca facevene l andiche romane u garum l alìce salate se ponnè ausà pe cucinà a pasta cu le rape a rennenèdde nome scientifico cypsilurus rondeleti tagliàne rondinella ète nu pésce da famigghie de clupeidi le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze seconne ragge superiore de le pinne pettorele semblice u dorse jè de culore grigge e bluastre a vendre è argentea le pinne pettorele sonde de culore grigge plumbeo marginete de vianghe le pinne vendrele sonde de nu culore vianghe azzurrine u granne sviluppe ca onne avute le pinne pettorele cunsende all anemale de zumbà fore dall acque e de vulaje pe metre prime cu se tuffe n otra vote jndr à l acque a rennenèdde jè nu pesce pelagiche ca in granne numere certe vote se iacchje jndr à le màre de l italie meridionele a putenze de vole ca tene le dè na màne quanne addà scappaje da a caccia de le nemici acquatece a catture avène eseguita durante le mise de l estate cu le rezze de circuizione e da poste carne discrete pure ca non g avènene ricerchete stè però ce penze ca ste carne sonde delicate assaje e de sapore ca te puà alliccà le baffe jndr à certe poste le rennenèdde cu le granne pinne pettorele artatamende ridotte avènene cu l inganne vennute pe traule u luzze nome scientifico scomberesox saurus tagliàne luccio jè nu pésce da famigghie de lesocidae cuerpe allunghete fusiforme prolunghete dannanze cu nu becche peccine peccine jdde non g è luenghe assaje e jè sottile tène a mascèdde superiore cchiù strette de quedda nferiore e jè armete de dinde peccine rete a le pinne dorsele e anale sonde presende pinnule a vanne de sotte de le pinne pettorele jè presende na macchia azzurre scure u culore du dorse jè azzurre grigiastre le fianghe e a vendre sonde argentei arrive fine a na lunghezza de cm cumme l agùgghie e u gastaurello fece nu sacche de migraziune vertichele e orizzondele e s avvecine in branghe numerose a coste addò jndr à le mise autunnele avène catturete cu le stesse struminde ausete pe catturà l agùgghie carne nu munne presciate cunzumete frische certe vote avènene cunservete salate a capòzze nome scientifico mugil chepalus tagliàne muggine ète nu pésce d a famigghie de le mugilidae le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze spazie giugulare ovele uecchje cuperte da na palpebra adipose a guise de vele membranose ca spicce fine a l opercole ca limitesce n orbita vertichele le bochere du nase sonde lundane mbrà lore u dorse jè grigie scure a vendra vianghe argendea tène doje pinne dorsele e pò pesà fine a kg le capòzze sonde pìsce ca jndr à nu certe numere vonne natanne jndr à l acque tranguille d a costa specialmende vecine addò ièssene le acque doce e de scarte certe pìsce vivene bbuene pure jndr à lagune jndr à l acque de le laghe costiere e de le fiume ca nghianane pe belle tratte de strade le capòzze se peschene jndr à tutte l anne ma soprattutte jndr à le mise d a primavere e jndr à chidde de l autunne specialmende jndr à le sciurnate addò face cavede de scirocche e apprìsse le chiogge le maresciate e jndr à l acque nzevate se pigghene cu a lènze cu le nasse cu le rezze quadre mugginarie e ualanze nnande a foce d u fiume e cu le rezze da poste uscapiete cannete tramegghie eppure cu le rezze a strasciche e cu a focene sulamende c avènene richiamate cu na luce s ause nnescà l ame o l angorette d a lènze cu a paste fatte de molliche de pane e furmagge gorgonzole a sardèdde fresca fresca fatte a lènze lènze jè na bbona esca pe fà avvicinà le pìsce s ause u brumeggie ca se face cu a molliche de pane vagnate furmagge gorgonzole e pìsce aringhe o sardèdde a poltiglie ca iesse fòre avène scettate jndr à u màre a picche picche a pesche sotto a l acqua pò essere assaje ce u cefale avène pigghjete a securdune specialmende quanne jidde s avvicine a u funne pe sce mangianne ce l animale avène scandate fusce cumme a na saette e sparisce nnande a l uecchie a catture avène ajutate ce a focene ha squasciate le vanne vitale cervidde core colonna vertebrele ce nò u pesce c avène pigghjate sus a vendre tande jè forte ca azzecche e se ne vè mbrà tutte le muggene queste jè a cchiù presciete purcè tène le carne tueste e sapurite assaje cu le ove salete se fanne le bottarghe so megghje le carne peschete jndr à u màre ca chidde peschete jndr à l acque salmastre cumme a lagune u vrìchene nome scientifico mugil capito tagliàne cefalo calamita ète nu pésce da famigghie de le mugilidae le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze spazie giugulare ovele le uecchje non ge tènene a palpebra adipose orbite circulere piccenne u muse jè depresse e larje le bochere d u nase sonde vecine mbrà lore l opercoli sonde senza macchia gialla u dorse jè brune cu le riflesse de metalle a vendre jè grigie argendea le vrìchene sonde pìsce ca jndr à nu certe numere vonne natanne jndr à l acque tranguille d a costa specialmende vecine addò ièssene le acque doce e de scarte certe pìsce vivene bbuene pure jndr à lagune jndr à l acque de le laghe costiere e de le fiume ca nghianene pe belle tratte de strede le vrìchene se peschene jndr à tutte l anne ma soprattutte jndr à le mise d a primavere e jndr à chidde de l autunne specialmende jndr à le sciurnete addò fece cavede de scirocche e apprìsse le chiogge le maresciate e jndr à l acque nzevete se pigghene cu a lènze cu le nasse cu le rezze quadre mugginarie e ualanze nnande a foce d u fiume e cu le rezze da poste uscapiete cannete tramegghie eppure cu le rezze a strasciche e cu a focene sulamende c avènene richiamete cu na luce s ause nnescà l ame o l angorette d a lènze cu a paste fatte de molliche de pane e furmagge gorgonzole a sardèdde fresca fresca fatte a lènze lènze jè na bbona esca pe fà avvicinà le pìsce s ause u brumeggie ca se face cu a molliche de pane vagnete furmagge gorgonzole e pìsce aringhe o sardèdde a poltiglie ca iesse fòre avène scettate jndr à u màre a picche picche a pesche sotto a l acqua pò essere assaje ce u cefale avène pigghjete a securdune specialmende quanne jdde s avvicine a u funne pe sce mangianne ce l animele avène scandete fusce cumme a na saette e sparisce nnande a l uecchie a catture avène ajutete ce a focene ha squasciete le vanne vitale cervidde core colonna vertebrele ce nò u pesce c avène pigghjete sus a vendre tande jè forte ca azzecche e se ne vè le carne sonde tueste ma senza sapore jè nu munne megghje a capòzze u vrànze nome scientifico mugil auratus tagliàne cefalo dorato ète nu pésce da famigghie de le mugilidae le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze spazie giugulare ovele le uecchje tènene a palpebra adipose terra terra ca limitesce l orbite circulere piccenne le bochere d u nase sonde vecine mbrà lore l opercoli sonde cu na macchia gialla u dorse jè grigie scure a vendre jè argendea le vrànze sonde pìsce ca jndr à nu certe numere vonne natanne jndr à l acque tranguille d a costa a differenze de l otre tipe de muggine a u vrànze le piace l acqua salate le vrànze se peschene jndr à tutte l anne ma soprattutte jndr à le mise d a primavere e jndr à chidde de l autunne specialmende jndr à le sciurnete addò fece cavede de scirocche e apprìsse le chiogge le maresciate e jndr à l acque nzevete se pigghene cu a lènze cu le nasse cu le rezze quadre mugginarie e ualanze nnande a foce d u fiume e cu le rezze da poste uscapiete cannete tramegghie eppure cu le rezze a strasciche e cu a focene sulamende c avènene richiamete cu na luce s ause nnescà l ame o l angorette d a lènze cu a paste fatte de molliche de pane e furmagge gorgonzole a sardèdde fresca fresca fatte a lènze lènze jè na bbona esca pe fà avvicinà le pìsce s ause u brumeggie ca se face cu a molliche de pane vagnete furmagge gorgonzole e pìsce aringhe o sardèdde a poltiglie ca iesse fòre avène scettate jndr à u màre a picche picche a pesche sotto a l acqua pò essere assaje ce u cefale avène pigghjete a securdune specialmende quanne jdde s avvicine a u funne pe sce mangianne ce l animele avène scandete fusce cumme a na saette e sparisce nnande a l uecchie a catture avène ajutete ce a focene ha squasciete le vanne vitale cervidde core colonna vertebrele ce nò u pesce c avène pigghjete sus a vendre tande jè forte ca azzecche e se ne vè mbrà tutte le muggene queste è quedda ca tène le carne cchiù preggiete le carne sonde tueste e sapurite assaje u cèfale pezzute in tagliàne cefalo verzelata o cefalo musino nome scendifiche liza saliens ète nu pesce d a famigghie de le mugilidae le pìsce de stu genere arrivane mbonde a cm de lunghezze uecchje senze a palpebra adipose muse assottigliate nnande vocca piccenne le narice sonde avvicinate mbrà lore le opercole cu nu sbuenne de macchie dorate u dorse grigge scure e a vendre de colore argende le fianghe tènene le linèe longtudinale azzurrastre le cèfale pezzute sonde pìsce ca jndr à nu certe numere vonne natanne jndr à l acque tranguille d a costa specialmende vecine addò ièssene le acque doce e de scarte certe pìsce vivene bbuene pure jndr à lagune jndr à l acque de le laghe costiere e de le fiume ca nghianane pe belle tratte de strade le cèfale pezzute se peschene jndr à tutte l anne ma soprattutte jndr à le mise d a primavere e jndr à chidde de l autunne specialmende jndr à le sciurnate addò face cavede de scirocche e apprìsse le chiogge le maresciate e jndr à l acque nzevate se pigghene cu a lènze cu le nasse cu le rezze quadre mugginarie e ualanze nnande a foce d u fiume e cu le rezze da poste uscapiete cannete tramegghie eppure cu le rezze a strasciche e cu a focene sulamende c avènene richiamate cu na luce s ause nnescà l ame o l angorette d a lènze cu a paste fatte de molliche de pane e furmagge gorgonzole a sardèdde fresca fresca fatte a lènze lènze jè na bbona esca pe fà avvicinà le pìsce s ause u brumeggie ca se face cu a molliche de pane vagnate furmagge gorgonzole e pìsce aringhe o sardèdde a poltiglie ca iesse fòre avène scettate jndr à u màre a picche picche a pesche sotto a l acqua pò essere assaje ce u cefale avène pigghjete a securdune specialmende quanne jidde s avvicine a u funne pe sce mangianne ce l animale avène scandate fusce cumme a na saette e sparisce nnande a l uecchie a catture avène ajutate ce a focene ha squasciate le vanne vitale cervidde core colonna vertebrele ce nò u pesce c avène pigghjate sus a vendre tande jè forte ca azzecche e se ne vè le carne sonde bbuène sonde tueste e saporite u càneluènghe nome scentifiche mugil saliens ète nu pesce da famigghie de mugilidae le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze spazie giugulere ovele uecchje prive de palpebre grasce u muse jè assottigliete nnande a vocche jè piccenne le narice sonde avvicinete mbrà lore l operchele tènene nu sbuenne de macchie dorete u dorse jè grigge scure a vendre jè argendea e le fianghe tènene linee longitudinele azzurrastre assaije assomigliande a u cefale dorete a u punde da essere quase quase indistinguibbile presende però certe caratteristiche ca sonde differende l uniche carattere secure de recanuscemende però conziste jndr à l osservà u numere e a forme de particolere de le organi inderne s assomigghiescene a chidde d a capòzze o mugil cephalus le carne so bbuene e sonde belle tueste e cu nu belle sapore u curnle cpekiàtte nome scientifico atherina hepsetus l ète nu pésce piccinne de acqua doce d a famigghie de le atherinidae le pìsce de stu genere arrivene fine a cm de lunghezze u curnle cpekiàtte tène nu muse prominende u dorse jè grigge pundeggiete de gnure a vendre jè vijanghe le fianghe cu na fasce argendea senze pundeggiatura gnora le curnle cpekiàtte cambene sus a le fundele fangose e arenose vicine a coste addò nu sacche de vote se iacchiene jndr à nu belle numere se peschene durande tutte l anne ma specialmende jndr à le mise estive cu le rezze a strasciche o cu le rezze de circonzione stennute indorne a na sorgende luminosa le carne sonde de scarse preggie apposte apposte le curnle cpekiàtte avènene confuse e mischiete cu le engraulis pure ca se distinguescene purcè tenene le pinne dorsele lalozza nome scientifico sphyraena sphyraena tagliàne luccio di mare ète nu pésce da famigghie de spiraneide se iacchije jndr à coste atlandiche da u gurfe de guascogna a totte a coste africane eppure jndr à u mar mediterranèe e jndr à u mar gnure le pìsce de stu genere arrivene tènene na lunghezza medie de cm ma stonne certe esemblere ca spiccene mbonde a metre l alozza tène u cuerpe allunghete fusiforme cu a cape ca vè spicce jndr à nu muse luenghe e stritte a vocche jè armete de robbuste dinde aguzze a mascelle nferiore cchiù longhe de quedda superiore tène le pinne d a vendre e addominele doje pinne dorsele ca sonde lundane mbrà lore a seconda pinne dorsele uguale e opposte a quedda anale a pinne d a code jè biforchete lalozza vive sus a le funne de sabbie e detritice addò se pesche duranne tutte le mise de l anne ma specialmende jndr à le mise estive cu le rezze a strasciche da poste e de circuizione sembre ca apprime s addà ausà na fonde luminose a pesche fatte cu le lenze de superficie e de profonnetà jesse attraende p a granne attività e a granne voracità d u luzze de mare le carne sonde vijanghe tenere bbone pure ca no tutte le cristiàne le piaccene a trègghie de scuègghie nome sciendifiche mullus surmuletus linnaeus tagliàne triglia di scoglio ète nu pésce d a famigghie de le mullidae le pìsce de stu genere arrivane mbonde a cm de lunghezze mullide cu u muse allungate e cu a cape cu nu profile nu picche oblique a prima pinne dorsale jè listate da doje fasce russe cchiù o mene scure u culore d u dorse jè russe quidde de le fianghe jè cchiù roseo cu ttre o quattre strisce longitudinale gialle quidde d a vendre jè vianghe otra caratteristiche d a trègghie de scuègghie sonde le dinde ca se iacchiane jndr à vanne de vasce d a vocche cioè addò stè a mandibbole le fèmmene de sta specie sò cchiù luènghe de le maschele a trègghie de scuègghie cambe sus a le funne cu le rocce e mbrà le scuègghie jndr à na profondità de metre se pesche duranne tutte l anne cu le rezze da poste cu chidde a strasciche e pure cu le nasse e le lenze a pesca sportive fatte cu u fucile jesse difficile pe le dimenziune d u pesce ca ète nu bersaglie piccinne ce u colpe avène sbagliate o a presenze d u pescatore jè avvertite da u pesce quiste se ne fusce veloce veloce e sparisce mbacce a l uecchie le uagnune avènene pescate jndr à le mise de l estate vicine a a coste cu le rezze radende le carne sonde tueste e profumate de qualità superiora a quidde d a trègghie de fànghe pe fà esaltà u culore russe vive d u pesce le pescature ausane luarle le sckame subete apprisse ca l onne pigghiate a trègghie de mògghie nome sciendifiche mullus barbatus tagliàne triglia di fango ète nu pésce d a famigghie de le mullidae le pìsce de stu genere arrivane mbonde a cm de lunghezze mullide cu u muse allungate e cu a cape cu nu profile assaije oblique quase verticale a prima pinna dorsale manghe de le macchie scure u culore russe ca vè cchiù sus a nu roseo sus a vendre stè nu culore argendeo mangane le linèe longitudinale gialle sus a le fianghe sta specie ha state classificate jndr à doje sottospecie diverse a trègghie de mògghie cambe sus a le funne de mògghie e cu le detrite mbonde a na profondità de metre cchiù o mene se pesche tutte l anne cu le rezze radende duranne le mise da sciugne a aguste avènene raccolte certe vote pure jndr à quantità straordinarie le uagnune cu le rezze radende carne de qualità a uerre proprie ma mene apprezzate d a trègghie de scuègghie a pèrchie nome sciendifiche serranus cabrilla tagliàne perchia sciarrano comune ète nu pésce d a famigghie de le serranidae le pìsce de stu genere arrivane mbonde a cm de lunghezze percide cu pinna dorsale uniche preopercolo dendellate a eccezzione d u margine nferiore mascedde uniforme nude u culore ète generalmende rossastre cu fasce verticale russe ca vonne da a e fasce longitudinale giallastre a pèrchie ète assaije frequende mbrà le scuègghe litorale e se iacchiane a na profondità de metre e pure cchiù sotte addò avène pescate duranne tutte le mise de l anne ma specialmende jndr à le mìse d a staggione cu le lenze cu le nasse e cu le rezze a strasciche carne buenne ma non ge valene assaije a settìne nome sciendifiche serranus hepatus tagliàne sciarrano epato serrano epato ète nu pésce d a famigghie de le serranidae le pìsce de stu genere arrivane mbonde a cm de lunghezze percide cu pinna dorsale uniche preopercolo dendellate luenghe tutte u margine culore giallastre e grige rossicce cu cinghe fasce verticale e na macchia gnore sus a le ragge muelle d a pinna dorsale a settìne vive a de le profonnetà variabbele da a metre sus a u funne fangose arenose e rocciose addò se pesche specialmende duranne le mise d a staggione cu le rezze a strasciche eppure cu le nasse u pregie alimendare de le carne sue non jè assaije nu sacche de vote se iacchie mmienze a le scurcele a spìne nome sciendifiche dicentrarchus labrax tagliàne spigola o branzino ète nu pésce d acque salate d a famigghie de le serranidae tène nu cuerpe luènghe leggermende combresse e co nu peduncule caudale ìrte assaje a cape jè robuste e termine cu n ambie vocche munite de nu munne de dende piccenne ca a spìne ause pe pigghiare e ngoiare prede de grannezze superiore a u d u cuerpe soje tène dò pinne dorsale distinde mbrà lore a differenza de le otre specie appartenende a la famigghie de le serranide ca ne tènene une sule a spìne vive jndre acque temberate d u mediterranee mar gnure e atlàndeche oriendale d a norveggie a u senegal generalmende in acque costiere e quacche vote fine a nu cendinaie de metre de profunnetà stè sus a ogne tipe de funnale da quidde rocciuse a le praterie de posidonia oceanica bbuen tollerande a le cangiaminde de salinità jè n grade de risalire le fiume pe nu munne de chilometre pe cercà le prede soje jè nu predatore principalmende notturne mange picche pìsce anellidi cefalopodi e crostacei de cui jè ghiotte se pesche duranne tutte l anne cu le rezze da poste cu chidde a strasciche e pure cu le palamite le carne sonde bbuène sonde tueste e saporite apprezzate assaje da le pescature a curvìedde nome sciendifiche sciaena umbra tagliàne corvina ète nu pésce d acque salate d a famigghie de le sciaenidae a curvìedde tène nu cuerpe luènghe combresse sus a le fianghe cu a cape a punde e fronde ìrte ca vè verse u luènghe peduncule caudale disegnando n arche u profile vendrale jè orizzondale le pinne sonde arrotunnate a livrea tène nu culore de funne brune dorate cu riflessi argentei pinne pelviche e pinne anale de culore gnure cu borde vianghe anteriore a pinne caudale jè tendente a u gialle gnure sus a u borde nferiore mendre a pinne dorsale doppie giallastre jè marcate assaje raggiunge na lunghezze de cchiù de centimetre quèste specie jè diffuse jndr ô mediterranee occidentale e lunghe a coste atlàndiche oriendale da u canale d a maniche fine ad a sierra leone solitamende stè sus a le fundale rocciuse da picche metre de profunnetà fine a quacche vote se spinge fine a metre specie gregarie tène abitudini notturne de solite jè lenta assaje ne le movimende capace però de scatte mbruvvise n case de besogne le maschie de quiste specie fanne nu suène simile a quidde de nu tammorre tramite l aziune de muscule sus a la vesciche natatorie a curvìedde mange picche pìsce e crostacei tène na carne bbuène e assaje saporite e pe quiste jè pescate in totte u mediterranee e jndr ô atlàndeche oriendale pure ce non g ète molto canosciute jndr à turchie le otolite sonde ausate cumme rimedie pe le nfeziune d u tratte urinarie u codece iso alpha jè a vanne cchiù canusciute d u stàndàrd iso partenne da a metà de l anne le codece a doje lettere onne state ausate jndr à le dominie indernette addò avènene ausete pe furmà u codece nazione d u dominie de levèlle jerte tld n eccezzione jè a granne bretagna addò l icann non ge segue u stàndàrd iso e ausw uk nvece de gb le doje lettere d u codece iso crejene le prime doje lettere de le codece stàndàrd iso pe le valute sonde pure ausare pe le numere de condo corrente bancarie ndernaziunele iso jndr à u numere de identificazione ndernaziunele de le struminde finanziarie isin iso jndr à l iso jndr à u stàndàrd iso iec pe le documende de viaggie ca ponne essere litte da le maghene jndr à l un locode p a codifiche de le nome de puerte e aeropuerte ecc e jndr à u stàndàrd wipo st pe codificà a nazione ca cerche nu brevette le cangiaminde a l iso alpha sonde tracciate da l iso ce nu codece non ge ste jndr à liste allre pò essere ca ète nu codece vicchje allore se jacchje jndr à liste de le codece riservete o vicchje a liste ca avène mò ète na liste comblete de le codece uffisciele a doje lettere d u stàndàrd iso alpha le codece aa zz e le codece combrese mbrà qm qz e xa xz ponne essere riservete pe n uso private pe defini suddivisiune territoriale o sciugrafiche pe na cosa statisteche e ca non ge sonde previste da u stàndàrd iso eppò oo è ausate cumme codece de escape le codece reservate sonde codece ca pure ca non ge fanne parte de le codece iso avènene ausate jndr à certe applicaziune apprisse a loro l iso ma le reserve accussì non g avènene ausate jndr à codece iso uffisciele creanne accussì uerre tra u stàndàrd e le applicaziune suje a liste de le codece alpha resèrvete osce a die jè a seguente le reservaziune eccezziunele de le codece alpha sonde reservaziune permanende purcè ausate pe mutive particolere l iso ma autorizze l ausaminde lore sole pe le mutive particolere pe le quale onne state ccrjete le reservaziune eccezziunele sonde pure le seguendi codece erene state riservete fine all aggiornamende d u ca l ha mise jndr à liste de le stàndàrd uffisciele na reservazione de passagge se referisce a nu codece ca apprime ere presende jndr à l iso e ca non g a state angore scangillete arremàne accussì pe almene cinge anne accussì a ce ause u codece vicchje tène timbe cu s aggiorne pe ausà quidde nueve le reservaziune de passagge sonde le reservaziune ca non ge spiccene maje de le codece alpha sonde codece ausete pe identificà le veicoli seconde le convenziune p u traffiche stradele de le naziune aunìte ausete mbrà u e u ste codece sonde differende da chidde ausete jndr à l iso l iso ma ste spere ca chiste codece avènene sostituite da le codece iso però jndr à u frattembe remànene pe evità conflitte mbrà iso e le convenziune e pe facilitaje u passagge tra le codece de le convenziune e le codece iso le reservaziune ca non ge spiccene maje sonde vide bbuene osce a die l iso ma ha ditte ca non ge s onne ausà le codece c avènene de l alpha d u stàndàrd wipo st comunque ste reservaziune non ge sonde classificate cumme a tranzitorie indeterminete o eccezziunele purcè non ge sonde riferite a naziune dipendenze o otre reggione sciugrafiche angore u stàndàrd wipo st ause ea pe l organizzazione eurasiatica de le brevetti comunque l iso ma ha ditte ca non ge pò garantì a reservazione d u codece ea purcè jè ausete pe mutive doganali pe rappresentà ceuta e melilla l iso ma avere ditte jndr à u ca u wipo ausasse u codece ev a richieste ha state cacate da u wipo ste codece sonde vicchje e onne state reterete vò ccu dice ca non ge sonde cchiù reservete de passagge e non ge ponne essere cchiù ausete u codece iso alpha jè a vanne cu a codifeche a ttre lettere d u stàndàrd iso sonde ausete da l iso iec p a lettura ottica de le passaporti a liste ca avène mò jp na liste comblete de le codece uffisciele a ttre lettere d u stàndàrd iso alpha le codece ca vonne da aaa a aaz e mbrà qma e qzz mbrà xaa e xzz e mbrà zza e zzz ponnè essere reservete pe ause privete pe definì suddivisiune territoriele o sciugrafeche pe nu descurse statisteche ca non g è previste da u stàndàrd iso vide bbuene ca ooo jè ausete cumme nu codece de escape le codece reservate sonde codece ca pure ca non ge fanne parte de le codece iso avènene ausate jndr à certe applicaziune apprisse a loro l iso ma le reserve accussì non g avènene ausate jndr à codece iso uffisciele creanne accussì uerre tra u stàndàrd e le applicaziune suje a liste de le codece alpha reservete osce a die jè a seguente le reservaziune eccezziunele de le codece alpha sonde reservaziune permanende purcè ausate pe mutive particolere l iso ma autorizze l ausaminde lore sole pe le mutive particolere pe le quale onne state ccrjete le reservaziune eccezziunele sonde pure le seguendi codece erene state riservete fine all aggiornamende d u ca l ha mise jndr à liste de le stàndàrd uffisciele na reservazione de passagge se referisce a nu codece ca apprime ere presende jndr à l iso e ca non g a state angore scangillete arremàne accussì pe almene cinge anne accussì a ce ause u codece vicchje tène timbe cu s aggiorne pe ausà quidde nueve le reservaziune de passagge sonde le reservaziune ca non ge spiccene maje de le codece alpha sonde codece ausete pe identificà le veicoli seconde le convenziune p u traffiche stradele de le naziune aunìte ausete mbrà u e u ste codece sonde differende da chidde ausete jndr à l iso l iso ma ste spere ca chiste codece avènene sostituite da le codece iso però jndr à u frattembe remànene pe evità conflitte mbrà iso e le convenziune e pe facilitaje u passagge tra le codece de le convenziune e le codece iso le reservaziune ca non ge spiccene maje sonde u codece ca avène mò ha state riassegnete osce a die l iso ma ha ditte ca non ge s onne ausà le codece c avènene de l alpha d u stàndàrd iso iec p a letture ottiche de le passapuerte comunque ste reservaziune non ge sonde classificate cumme a tranzitorie indeterminete o eccezziunele purcè non ge sonde riferite a naziune dipendenze o otre reggione sciugrafiche ste codece sonde vicchje e onne state reterete vò ccu dice ca non ge sonde cchiù reservete de passagge e non ge ponne essere cchiù ausete berline pu tedesche berlin jè a maggiore cetate e condemboraneamende nu land d a germanie quinde na cetate state capitale federale d a repubbleche federale de germanie e sede d u guverne sue jè une de le cchiù mbortande cendre politece culturale fieristece e mediatece d europe e apprisse a londra u seconde comune cchiù popolose de l aunione europèe berline se iacchie jndr à vanne nord oriendale d a germanie a km da u confine polacche se iacchie jndr à reggione sciugrafeche d u brandeburghe ma non ge face parte de l omonime land da u quale comungue jè inderamende circonnate a cetate tène na superficie assaije vaste de km l estenzione in sienze nord sud jè de km in sienze est ovest de km u cendre de berline nasce sus a le rive d a sprea spree in tedesche jndr à n ambie valle de origgene glaciale berliner urstromtal mbrà le altopiane de barnim e teltow oriendate in sienze est ovest jndr à u quartiere perifereche de spandau a sprea sfocie jndr à l havel ca scorre in direzione nord sud formanne le lache tegeler see e groer wannsee jndr à vanne oriendale se iacchie invece u mggelsee le lache berlinise jndr à le mise estive sonde assaije frequendate da le bagnande jndr à u territorie cetadine stonne pure certe alture a maggiore jè u groer mggelberg jndr à u quartiere de mggelheim ca arrive a n altezze de m s l m u terrene jè comboste prengepàlmende da materiale sabbiose ghiaie e selce berline jè cendre d a reggione metripolitane berline brandeburghe ca conde crestiane a zone de berline tène nu clime temberate mesotermale e assaije assutte rispette a a medie europèe le temberature massime sciurnaliere jndr à certe sciurne estive generalmende a sciugne arrivane vicine a le c na vota sole jndr à tutte u novecinde onne state mesurate c a febbrare u vinde in estate jè cchiù costante e soffie normalmende da ovest de nvirne jè cchiù variabbele e spesse avène pure da sud fattore ca face addevendà assaije variabbele u timbe pure jndr à stessa sciurnate se condane mediamende temborale a l anne tabbelle temberature e precipitaziune medie mensile l area urbane cendrale presende nu microclime cu mbonde a c de cchiù rispette a a periferie l arie jè relativamende nu picche inguinate grazie a u vinde a le granne aree verde e a l efficienze de le trasporte pubblece ca fanne addevendà scorrevole u traffecje automobbilisteche berline confine cu comune d u brandeburghe de le quale sonde cetate mbrà le quale ste quedde extracircondariale de potsdam avènene aqquà repurtate le otre comune suddivise pe circondarie landkreis partenne da nord est e procedenne in sienze orarie berline nascìe probbabbilmende cumme borghe commerciale de origgene slave jndr à u xii sechele in corrispondenze de n isole d a sprea origginariamende stavane doje cetate distinde berline a est d u fiume e clln sus a l isole ca avenèrene riunite jndr à u non ge rumane assaije de chidde comunitate andiche osce invece l imbressione ca se ave visitanne berline jè quedde de na granne discondinuità ca riflette visibbilmende le sconvolgeminde d a storie tedesche d u xx sechele jndr à le sechele successive berline acquistò sembre cchiù mbortanze sus a le otre cetate d u brandeburghe jndr à u devendò residenze de le margrave de brandeburghe da u capitale d u regne de prussie da u capitale d u mbere tedesche jndr à u avenèrene inglobbate nu sacche de comune e cetate circostande ccrejanne a granne berline terze cetate a u munne pe numere de crestiane capitale d a germanie pure durande l epoche nazionalsocialiste ha state une de le obbiettive prengepàle de le bombardaminde alleate duranne a seconda uerre mundiale spicciate in europe proprie cu a rese incondizionate d a germanie l masce d u a a fine d a uerre avenìe divise jndr à quattre zone d occupazione e allore divise jndr à doje parte congorrende le ttre settore occidendale berline ovest e u settore sovieteche berline est mendre ca berline est devendò capitale d a repubbleche democrateche tedesche berline ovest devendò n enclave d a repubbleche federale e d u munne occidendale oltre a cortine de firre lassanne u ruole de capitale a bonn l inizie d a uerra fredde ha state u blocche de berline da u sciugne a l masce efficacemende condrastate da l accussìditte ponde aerèe u cchiù granne trasporte umanitarie d a storie mise in atte prengepàlmende da le state aunìte d americhe e da a gran bretagne ca in seguite avenèrene viste cumme pure a frange no cchiù cumme forze de occupazione ma cumme forza de protezione pure u successive tendative sovieteche de annettere berline ovest a a ddr l ultimatum de chruv d u avenìe respinde da le alleate occidendale u aguste u guverne d a germanie est avute u permesse da mosca nzippò u mure de berline pe fermà a fughe in occidende de le proprie cetadine a solidarietà americane cu le berlenise de l ovest ere condizione essenziale d a vite de l accussìditte avamboste d a libbertà l espressiona soje cchiù famose e cchiù incisive sonde le parole ditte da l allore presidende de le state aunìte john f kennedy jndr à u descorse sue tenute u sciugne ich bin ein berliner tar ije sonde nu berlinese a cadute d u mure jndr à tarde serate d u novemmre rendìe possibbele a wiedervereinigung riunificazione tedesche cu a quale berline ha turnate a essere a capitale d a germanie aunìte le strutture d a metropoli de osce a die eppure chidde de singhele edifice sonde u resultate de cchiù de uette sechele de storie pure a funzione de berline cumme capitale d a marche de brandeburghe da u d u regner de prussia da u d u mbere tedesche da u d a repubbleche de weimar e de l accussìditte terze reich limitatamende a a parte oriendale d a ddr e osce a die d a repubbleche federale tedesche comblete apprisse l aunificazione d u ha lassate le signe sue ben visibbele berline ggià nate da l aunione de doje comune berlin e clln crescìe a partì da metà d u seicinde attraverse a fondazione de sobborghe nuève a vecchie berline corresponne a le parte cendrale d u quartiere de osce a die mitte cu l isole cendrale jndr à u fiume spree e a corrispondende rive oriendale sus a u late oriendale d a porzione cendrale de l isole se iacchie l accussìditte castelle d a cetate ca tène na storie ca parte da u castelle riale fine da u sotte a federiche i de prussie abbattute da u guverne comuniste jndr à u cchiù o mene jndr à posizione d u castelle a ddr costruì da u a u l accussìditte palast der republik tar palazze d a repubbleche ca ha state scettate nderre da u a u in mode da putè costruì nnande a chiazze d u castelle schloplatz n edifice nuève ca almene jndr à le dimenziune e jndr à l aspette de le facciate prengepàle riccreje l aspette de l andiche castelle a nord d a chiazze osce a die na granne superficie picche strutturate se iacchiane u lustgarten osce a die chiazze verde pubbleche nu timbe giardine d u stesse castelle e u duomo de berline presende mbonde da u pure ce l aspette de osce a die jè prevalendemende quidde d u l indere punde settendrionale de l isole costituisce l isole de le musèe cu le sue cinghe granne edifice dedicate a le esposiziune e costruite partenne da u osce a die une de le cchiù mbortande comblesse museale d u munne dedicate soprattutte a le collezune archeologgeche e a l arte d u uettecinde l andiche e caratteristeche architetture d a vanne meridionale de l isole l accussìditte fischerinsel tar isole de le pescature ha state destrutte combletamende da le bombardamende d a seconda uerre mundiale l uneche elemende andiche jè u ponde piccinne jungfernbrcke collegamende cu a terra ferme a ovest de l isole subbete a est de l isole se iacchie u quartere recostruite nikolaiviertel cu a nikolaikirche chiesere de san necole a chciù andiche chiesere de berline none tanda lundane se iacchiane u municipie russe da u caratteristeche colore de le mattune jndr à forme de le sessande d u uettecinde ma jndr à posizione d u municipie medievale e a marienkirche chiesere funnate jndr à u xiii sechele da l isole porte verse ovest e mbonde a a porte de brandeburghe ìu viale unter den linden tar sotte a le tiglie trasformate jndr à u da polverose sendiere pe cavalcà in viale arvulate e ambliate cchiù vote jndr à storie u viale jè tagghiate a metà da a perpendicolare friedrichstrae ca colleghe a sud de le tiglie a friedrichstadt tar cetate de federico funnate jndr à u ingorporate cumme quartiere de berline jndr à u e famose pa chiazza soje gendarmenmarkt cu le chiesere frangise e tedesche e u schauspielhaus sinonime de tiatre frondeggiate da a statue de friedrich schiller eppure a nord d u granne boulevard a dorotheenstadt nate quinnece anne apprime d a friedrichstadt e inglobbate cumme pure u sobborghe de friedrichswerder cu u stesse atte amministrative d u luènghe u viale de le tiglie se iacchiane a staatsoper unter den linden e a cattedrale cattoleche de sand edvige tutte e doje costruite sotte a federico u granne pure a staatsbibliothek unter den linden a guardia nuova d u e u lussuose hotel adlon d u se affaciane sus a u viale a nord d u cendre storeche se iacchie u scheunenviertel addò jndr à u corse de le sechele se acchiarene rifugge le rifuggiate ebbreie vittime de le persecuziune jndr à l europe oriendale aqquà apprime de l avvende d u nazisme fiurì perfettamende sckaffate jndr à u condeste sociale na comunità ebbraiche ricche e culturalmende attive jndr à stesse zone se iacchie a neue synagoge inaugurate jndr à u danneggiate da le bombardaminde jndr à u scettate nderre da le autorità d a ddr jndr à u e recostruite jndr à u cumme centrum judaicum ca combrende pure na sinagoghe piccenne notevole jndr à zone sonde pure a sophienkirche tar chiesere de sanda sofia e u kulturzentrum tacheles atelier d artiste osce a die nu sacche de edificie d u quartiere onne state restaurate e costituiscene attrattive turisteche cumme le hackesche hfe nu comblesse de edifice cu nu sacche de cortile inderne costruite jndr à u da august endell cu na mbortanze riforme territoriale jndr à u avenèrene indegrate jndr à cetate de berline le sobborghe de wedding moabit tempelhofer vorstadt osce a vanne meridionale de kreuzberg cu l omonime colline jndr à u viktoriapark e schneberger vorstadt osce a vanne oriendale de schneberg accumenzanne da u face parte de berline pure u tiergarten u granne parche cendrale già riserve de cacce de le re de prussie aperte a u pubbleche da federico u granne jndr à u ettare de verde a u quale cendre se iacchi a siegessule colonne d a vittorie e affianghe u famose giardine zoologgeche u haus der kulturen der welt ex cendre congresse u schloss bellevue tar castelle belvedere osce a die sede d u presidende federale eppure d u reichstag sede d u parlamende fedrale bundestag avenìe funnate cumme prime parche comunale d a cetate jndr à l anne quarande d u uettecinde u volkspark friedrichshain u quale nome avenìe date jndr à u pure a u quartiere pe adeguà le infrastrutture d a cetate e de l immediate circondarie sue a a rapide crescite d a popolazzione jndr à u avenìe adottate l accussìditte piano hobrecht pe pruggettà e ottimizzà u traffeche le acquedotte e le fognature atturne a a storeche berline se averene sviluppat nuève quartire jndr à seconda metà d u uettecinde se averane furmate a parte a le granne insediaminde industriale quartire de casermune pa crescende poplazzione jndr à certe zone a denzetà abitative supranave le crestiane pe km a maggior parte de ste quartire pure a l inizie d u novecinde pe quande bene collegate a a cetate non ge facevane parte d a municipalità berlinese pure otre cetate e villagge atturne certe de le quale funnate apprime de berline erane cresciute partecipanne a u boom economeche d a capitale cumme spandau kpenick wilmersdorf infine avenerene funnate atturne a a fine d u sechele diverse quartire residenziale in particolare a sud ovest de berline cumme nikolassee wannsee sus a l omonime lache e lichterfelde famose pure pu granne giardine botaneche apirte jndr à u ma pure jndr à otre zone atturne a a granne cetate cumme frohnau a nord a maggior parte de ste fondaziune nuève erane fine da l inizie bene collegate cu a cetate emblemateche u case de nikolassee a quale prima villa ere a stazione ferroviarie osce a die stazione d a s bahn schnellbahn cioè ferrovie veloce berlinese u movimende a favore de na riforme territoriale de l area metropolitane avera luttà condre a varie inderesse de parte cumme chidde de le piccenne ma ricche assaije zone d u sud de berline ca averane paure de perdere cu a reforme le condribbuende benestande le doje granne merite de stu movimende sonde condiziune essenziale d a vite de berline angore osce a die pe assicurà l approvviggionamende de acque pa metropoli e di stipà spazie naturale pa popolazzione l associazione a favore d a granne berline jndr à u avère conguistate cchiù de ettare de foreste atturne a cetate cu otre successive acquiste e grazie a a legislazione sostanzialmende invarate de l epoche berline dispone osce a die de cchiù de oltre km de foreste sus a u territorie comunale de le quale a cchiù granne e condemboraneamende cchiù cendrale jè u grunewald tar bosche verde e de otre km fore da le confine comunale cchiù de ogne otre metropoli europèe l otre e cchiù famose resultate de stu movimende ere a legge trasute in vigore u ottommre d u u numere de le abitande resultò raddoppiate da miliune a cchiù del miliune a superficie d a cetate passò da km a km e corrispondeve a parte certe cangiaminde piccinne a quedde de osce a die sette erane le cetate trasute jndr à granne berline a cchiù granne ere charlottenburg a cavalle mbrà seicinde e settecinde villagge atturne a u castelle de charlottenburg jndr à u cetate ricche cu crestiane ca costituitive l ovest nuève d a metropoli cu l elegande viale kurfrstendamm tiatre e puteje u condrebbute de neuklln ere de crestiane assaije de chiste operaie mbrà a vecchie berline e charlottenburg se iacchie schneberg jndr à u cetate abbastanze borghese cu crestiane u municipie d a cetate pò d u distrette adda fà duranne le anne d a divisione a funzione de municipie de berline ovest u kadewe funnate jndr à u jè angore osce u cchiù granne e lussuose granne maiazzine de berline lichtenberg cetate industriale a est de berline consegnave berlenise nuève wilmersdorf mandene angore osce u caratere sue de località tranguille jndr à u tenève crestiane u cendre storeche de spandau jè cchù andiche de berline se iacchie a chilometre a ovest d u cendre storeche de berline ha date crestiane e ne de le edificie cchiù andiche d a granne berline a fortezze zitadelle spandau a cchiù piccenne mbrà le cetate neoberlenise ere kpenick cu crestiane pure jedde funnate apprime de berline cu kpenick traserene jndr à u territorie nuève berlinese pure le larie zone virde jndr à u sud est u granne lache mggelsee cu le foreste sue e le parche cchiù cendrale treptower park e plnterwald mbrà le numerose otre località indegrate a le quale berline adda dà u soprannome cetate de le cinde villagge resulte pure a maggior parte de le quartire residenziale elegande chidde cchiù periferece e pure chidde cchiù vicine cumme grunewald a le margine de l omonime foreste o westend addò osce a die se iacchiane l olympiastadion stadie olimbeche e u funkturm torre d a radio jndr à matinate d u ottommre d u berline ere a seconda cetate d u munne apprrisse los angeles pe superficie e a terze pe numere de crestiane apprisse londra e new york le vicchie e ormaie stritte confine d a cetate cumme u ponde oberbaumbrcke non g esistevane cchiù quanne spicciò a uerre resultave distrutte jndr à nu mode irrecuperabbele u de le edificie u jndr à le quartire cendrale km d u territorie urbane averene state recoperte da macerie non g erane cchiù iavetabbele appartaminde le strutture industriale e commerciale resultavane ausabbele sulamende in parte gravemende scuasciate averene state le infrastrutture in particolare le linèe ferroviarie urbane s bahn ed u bahn da unterbahn ca signifeche ferrovie sotterranèe o ferrovie metropolitane a ricostruzione de le cchiù mbortande strutture urbane accumenzò subbete subbete apprisse a fine d a seconda uerre mundiale in particolare servive fà funzionà n otra vote pure a chiane chiane le rezze de approviggionamende almene le ponde cchiù mbortande e u traffeche pubbleche servive sgomberà le macerie sta fatìe avenìe fatte soprattutte da le femmene le accussìditte trmmerfrauen femmene de le macerie in tarandine infatte le combetenze professionale de le ommene presende chidde ca non g averene muèrte none gravemende feriti e priggioniere de uerre non angore libberate erene indispenzabbele le singhele mattune ausabbele n otra vote avenèvane purtate in diverse zone soprattutte perifereche a furmà colline pò cuperte de terre e piandumate a maggiore de ste colline jè u teufelsberg a le margine d u grunewald e ierte m s l m jndr à totte a cetate le eleminde andiche sane restaurate o recostruite convivone cu chidde moderne le resultande condraste costituiscene u stile tipiche d a berline de osce a die e sonde condemboraneamende na testimonianze indirette de le distruziune d a uerre u cchiù famose e comungue une de le picche edificie ca angore osce a die donne n idea dirette de le distruziune causate da le bombardaminde a le incendie e a a battagghie finale jè a gedchtniskirche tar chiesere d a memorie stipate a u state de rudere pe volere d a popolazzione de berline ovest e circonnate da le eleminde architettonece moderne d a chiesere nove inaugurate jndr à u decemmre d u a zone atturne a a gedchtniskirche u nuève ovest de le prime anne d u novecinde mbrà le quartire de charlottenburg wilmersdorf e schneberg addevendò veloce veloce n imbortande zone commerciale de berline ovest pure a sole berline ovest duranne le anne d u mure de le km totale ere na cetate policendreche otre mbortande zone commerciale erane e angore osce a die sonde u cendre storeche de spandau e a schlostrae de steglitz addò jndr à l abbrile d u avenìe apirte une de le prime cendre commerciale tedesche cu cchiù de puteje nascìe invece jndr à na zone perifereche de berline ovest nguedde a u confine verse u settore sovieteche e da u d u mure u kulturforum u prime edificie nuève avere state a philharmonie costruite mbrà u e u sus a nu proggette de hans scharoun n otre resultate evidende d u sviluppe separate ere a presenze de istituziune parallele u giardine zoologgeche e u tiergarten le tiatre de l opere a est e a ovest nu sacche de musèe divise jndr à doje apprisse le ngazzaminde iniziale sus a l evenduale chiusure osce ne resulte na ricchezze culturale angore cchiù granne a popolazzione de berline ha state mbonde a a uerre de le trend anne assaije vasce accumenzò allore a nghianà costandemende superanne le crestiane atturne a u e u milione atturne a u cu l indistrializzazzione a cetate rechiamò n immigrazione forta forte particolarmende da le reggione oriendale pure le cetate e le comune atturne crescerene d imbortanze jndr à u a ccrejazione d a granne berline purtò a popolazzione a cchiù o mene miliune de crestiane apprisse le perdite d a seconda uerre mundiale a popolazzione assaije ridotte cundave cchiù o mene miliune de crestiane jndr à u periode d a divisione d a cetate jndr à doje blocche berline ovest avìe n andamende demografeche ca sceve cchiù o mene da a miliune de crestiane invece a berline est u numere de le crestiane sceve da a miliune apprisse a a riunificazione a popolazzione arrevò cchiù o mene a le date de osce a die cu na flessione mbrà u e u a longa tradizione de tolleranze releggiose in prussie ha purtate jndr à u corse de le sechele a l immigrazione de diverse gruppe releggiose perseguitate jndr à propria patrie pure in dimenziune rilevande pure le ondate de immigrazione diversamende causate onne purtate a a presenze osce a die a berline de tutte le cchiù mbortande releggiune d u munne na prima rilevande ondate de assute da le doje granne chiesere crestiane jndr à berline prevalendemende protestande mbonde a u ha state quedde de le anne vinde d u novecinde ca inderessave cetadine politicamende oriendate a sinistre ingidenne allore particolarmende mbrà le operaie d a cchiù mbortande cetate industriale tedesche l abbandone de le chiesere duranne l epoche nazionalsocialiste sie pe convinzione ca pe opportunità tuccave pure berline duranne le anne d a divisione a vanna est no sule ha seguite a rapide emarginazione de le praticande crestiane a opere d u reggime d a sed u partite de aunità socialiste de germanie ma ha pure ingise in mesure angore maggiore date a sproporzionate presenze de membre d u partite e de funzionarie jndr à capitale d u state assaije cendraliste jndr à vanna ovest l abbandone corrisponne qualitativamende a quidde generalmende in atte in germanie sie a cause d a kirchensteuer sie pa visione criteche spesse cchiù sus a u piane politeche ca sus a quidde releggiose da vanne d a popolazzione tradizionalmende crestiane osce a die a percenduale de membre de le doje granne chiesere a berline corrisponne allore a nu picche cchiù d a metà d a medie tedesche pure ca resulte assaije cchiù granne d a medie calcolate jndr à le reggione territoriale d a ex ddr de l arcidiocese de berline cu sede jndr à storeche st hedwigs kathedrale face parte apparte a cetate nu territorie larije appartenende a le doje reggione federale d u nord est d a comunitate ebbraiche berlinese fine da u settecinde quedda maggiore in germanie sulamende crestiane averene riuscite a sopravvivere a berline quacchedune purcé nzurate cu tedesche none ebbreie quacchedune clandestinamende grazie pure a l aiute prestate da nu sacche de berlenise a a shoa ca accedìe ebbreie berlenise invece cchiù de riuscirene a salvarse a l estere in particolare cu le recedne immigraziune da le state de l ex aunìone sovieteche berline pure osce a die tène a cchiù numerose comunitate ebbraiche tedesche corrispondende a cchiù d u d a popolazzione ebbraiche tedesche de osce a die a presenze musulmane jè legate a l immigrazione de le urteme decennie prevalendemende d a turchie l urteme censimende de l appartenenze releggiose resale a u le cifre resultane da chidde furnite da ogne comunitate releggiose mangane certe gruppe minore ca non g onne collabborate in particolare resultane cchiù o mene u de le berlenise non g appartene a nisciuna comunitate releggiose berline tène na rezze de trasporte pubblece estese e assaije funzionale pure u traffeche private jè assaije scorrevole u sisteme de trasporte pubbleche se articolesche cu diverse mezze mbrà lore comblemendare tutte gestite da a bvg berliner verkehrsbetriebe gesellschaft tranne a s bahn comungue indegrate jndr à nu sisteme tariffarie uneche a rezze ferroviarie mertopolitane se articolesce sus a doje rezze s ed u bahn ca inzieme cupriscene assaije proprie a superficie cetadine apprisse a a riunificazione d a cetate le fatìe de recuciture d a rezze onne state combletate jndr à picche anne berline jè n imbortande node ferroviarie d europe une de le punde de congiunzione mbrà l est e l ovest de le trasporte condinendale a rezza ferroviaria soje pure a cause de le fatte ca onne successe jndr à u xx sechele ha avute nu sacche de cangiaminde mbrà le quale a perdite d u sisteme de staziune de cape a raggiere assaije estese a londra mosca e parigge jndr à cetate assaije sonde le granne staziune ferroviarie accussì cumme le reste de le vicchie terminal mbrà le quale l anhalter bahnhof jndr à le prime anne novande mendre ca avenevane recostruite le varie tracciate de le ferrovia tedesche db u traffeche a longa percorrenze ha state apprime ingendrate jndr à stazione e pò condivise cu l ostbahnhof ca avere state a stazione prengepàle mbonde a u masce jndr à quedda date avenìe inaugurate a nova stazione berlin hauptbahnhof mbrà le cchiù granne d europe e u tiergartentunnel cu otre doje staziune nuève a longa percorrenze gesundbrunnen e sdkreuz a rezze ferroviaria tène na strutture cchiù o mene a croce ingendrate sus a le asse d a stadtbahn est ovest e d u tiergartentunnel nord sud cu varie diramaziune mbrà l ex settore oriendale e svariate comune d a curresce urbane mbrà le quale potsdam jndr à u brandeburghe se iacchie u berliner auenring nu percorse ferroviarie circolare eredità de l epoche d u mure ca servive a raccordà tutte le ferrovie locale verse berline est nu sacche sonde le collegaminde ndernaziunale da berline le cchiù distande de le quale collegane berline cu a russie l ucraine e periodicamende u kazakistan berline cundave fine a nu picche de timbe fa sus a berline tène na rezze autostradale ca se raccorde jndr à l a u raccorde anulare cetadine le otre linèe autostradale sonde a a verse hannover dortmund e oberhausen a a verse monaco de baviera a a verse amburghe a a verse francoforte sus a l oder a a verse dresda a a verse stettino e l urbane a parte de l avus prime autostrade costruite a u munne u tracciate de l a face parte de nu circuite autostradale ndernazionale costruite sule in varie spezzone ca adda congiungere berline a varsavia minsk e mosca assaije comblesse jè pure a rezze de strade statale mbrà le numerose arterie stonne pure le bundesstrae e ca attraversane u territorie nazionale l une in direzione est ovest l otre in direzione nord sud assaije pure le percorse de le strade europèe mbrà le quale le cchiù mbortande sonde a e cork samara e ufa e a e helsingborg kalamata a rezze de le piste ciclabbele jè assaije sviluppate normalmende chiste occupescene na fasce d u marciapide sus a totte e doje le late d a strade signalate da u culore russe de le linèe sus a u marciapide lore se sviluppescene tande a u cendre quande jndr à le zone de le bosche e d a periferie viste pure u diffuse ause d a biciclette cumme mezze de locomozione assaije vote ca sostituisce l automobbele le biciclette onne pure accesse sus a tutte le mezze pubblece cetadine cu n aumende piccinne sus a u bigliette o sus a l abbonamende berline ave avute da u reste d a germanie apprisse a cadute d u mure nu sbuènne de finaziaminde pa recostruzione tenènne osce a die nu debite cchiù o mene ca arrive a migliarde de euro pò cchiù o mene a metà d a popolazzione a berline vive de penzione o de sussidie statale e u reddite medie jè cchiù o mene de euro a u mese u coste d a vite jè vasce assaije e le abitaziune sonde economeche le studinde universitarie ponne mandenerse facilmende e pajà l affitte cu na fatìe part time a disoccupazione de masse jè in bona parte combensate da a granne crescite de richieste de fatìe pa costruzione e recostruzione de infrastrutture soprattutte jndr à l ambite d a modernizzazzione de chidde de berline est mbrà le prengepàle fonde economeche stè u turisme ca jndr à l urteme decennie jè assaije aumendate purtanne a cetate mbrà le prengepàle mete europèe quase quase cumme a cendre cumme londre e parigge otre setture prengepàle cu na crescite veloce veloce sonde chidde de le servizie tecnologgie de le comunicaziune mobbilità media e museche biologgie scienze ambiendale trasporte e ingegnerie medeche mbrà le aziende granne presende in cetate stonne a siemens cu sede jndr à u quartiere siemensstadt d u distrette de spandau a daimlerchrysler l allianz a bmw le deutsche bahn e a locale combagnie de trasporte pubblece a bvg cchiù nnande se iacchie na tabbelle de combronde d u prodotte inderne lorde de berline jndr à l ambite de l aunìone europèe seconde le date de eurostat assaije famose jè a berlinese u cchiù mbortande festivàl d u munne revolte a u granne pubbleche e condemboraneamende une de le cchiù mbortande festivàl d u cineme se face ogne anne a febbrare nu sacche de otre manifestaziune in particolare jndr à le settore d u tiatre cineme museca classeche e d a museca condemboranea se fanne a berline attiranne nu sbuènne de ospite da tutte u munne jndr à u ha nate a berline a loveparade repetute ogne estate mbonde a u e pò repigghiate jndr à u s à svolte jndr à l urteme manifestaziune sus a strae des juni a u cendre d u parche urbane d u tiergarten jndr à u onne partecipate seconde le organizzature cchiù de nu milione de crestiane e comblessivamende a manifestazione ha raccolte jndr à l anne na decine de miliune de crestiane jè sicuramende une de le cchiù granne manifestaziune de balle e collettive de osce a die cu museche diffuse a nu volume ierte ierte da imbiande fisse e mobbile sus a enorme autotrene jndr à l urteme periode apprisse u diviete de farle a berline s à decise de spustarle ogne anne jndr à na cetate diverse d a germanie berline jè une de le cetate fieristeche cchiù mbortande d u munne se face a internationale grne woche funnate jndr à u e osce a die a cchiù granne fiere d u munne jndr à u settore alimentare e agricolture cu espositure ca avenene da paise cu na superficie de esposizione de metre quadrate cu visitature e cu cchiù de sciurnaliste inviate da paise pure a ifa funnate jndr à u jè a cchiù mbortande fiere d u settore sue quidde de l elettroneche de consume da u a cetate ospitesce a itb osce a cchiù granne fiere d u turisme a u munne a innotrans ca se face ogne doje anne jè a fiere de referimende jndr à u munne d a tecniche ferroviarie nu sbuènne de otre fiere revolte in parte a u granne pubbleche in parte sulamende o prevalemendemente a le esperte combletane l offerte a l aeropuerte berlinese de schnefeld se face a ila internationale luft und raumfahrtausstellung a cchiù andica fiere de l aviazione d u munne funnate jndr à u a frankfurt am main spustate jndr à u a berline e organizzate n otra vote a berline ogne doje anne da u une de le cchiù mbortande esposiziune d u settore e pure pe numere de visitature jndr à u cchiù de crestiane e pe le velivole esposte jndr à u erane le palazze e parche prussiane de berline e potsdam sonde dichiarate da l unesco patrimonie de l umanità jndr à u l isole de le musèe ha trasute a fà parte de l elenghe jndr à u jndr à u n otra vanne de berline ha trasute a fà parte de le patrimonie de l umanità se tratte de sei gruppe de edifice realizzate jndr à le prima anne d u xx sechele ca l unesco ha recanusciute de mbortanze ndernazionale assegnannele u nome de residenze in stile moderne de berline berline jè na cetate ca offre musèe de diverse genere u nome isole de le musèe ha state date pu granne numere de musèe de mbortanze ndernazionale ca se iacchiane jndr à l area le musèe sonde parte d u gruppe de le musèe statale de berline appartenende a a fondazione culturale prussiane stiftung preuischer kulturbesitz l altes museum jè u cchiù andiche de le musèe u neues museum osce a die in restaure adda tenè pure reperte de arte egizie jndr à l alte nationalgalerie stonne opere d arte d u xix sechele invece jndr à u bode museum cu a caratteristeca soje cupole in rame sonde esposte opere romane e bizandine spiccianne ste u pergamon museum famose pe ospità l altare de pergamo a porta de ishtar babilonese u mercate de mileto le origgenale mure d u palazze omayyade d a mshatta e in genere ricche collezziune de arte greche babilonese e islameche u comblesse ha state realizzate partenne da le anne cinguande d u xx sechele a u scope de ccrejà nu cendre culturale pe l allore berline ovest cumme a a museumsinsel pe berline est aqquà stonne le musèe berline tène na granne varietà de musèe musèe egizie ospitate jndr à u neues museum u bauhaus archiv l archivije d u bauhaus addò sonde custodite parte de le archivije d a scola famose u brhan museum cu le opere sue in art nouveau jndr à u brcke museum jè condenute na collezzione de opere legate a u movimende artisteche die brcke u ponde invece jndr à u museum berggruen na collezzione raccolte da heinz berggruen l interessande musèe d a tecniche e l east side gallery nu musèe a l aperte costituite da graffite sus a nu tratte d u mure de berline opere de arte condemboranèe sonde esposte a l hamburger bahnhof invece jndr à u martin gropius bau se tènene esposiziune temboranèe probbie cumme jndr à u kunsthaus tacheles jndr à l edificie de daniel libeskind acchiame u jdisches museum jndr à u distrette oriendale de lichtenberg jè possibbele visità u musèe dedicate soprattutte a l attività inderne d a stasi ministere de le servizie segrete d a ddr le berliner philharmoniker ufficialmende berliner philharmonisches orchester da nu sacche de crestiane conziderate a megghie orchestre simboneche d u munne onne elette jndr à u sir simon rattle cumme direttore prengepàle a sede de l orchestre jè a philharmonie prime edificie nuève d u kulturforum u konzerthaus origgenariamende schauspielhaus a u gendarmenmarkt invece jè a sede d u konzerthausorchester berlin mbonde a u berliner sinfonie orchester o bso a terza granne orchestre simboneche classeche jè u deutsches symphonie orchester berlin dso da u a u rias symphonie orchester pò mbonde a u radio symphonie orchester berlin cchiù specializzate sus a museche d u xx sechele jè u rundfunk sinfonieorchester berlin rsb funnate jndr à u rsb dsb u rundfunkchor berlin e u rias kammerchor appartenene a a holding pubbleche rundfunk orchester und chre gmbh a scole elemendare a berline dure cumme jndr à u brandeburghe e in future pure a amburghe sei anne doje de cchiù rispette a quedde de le otre reggione federale in comune cu na parte de le reggione occidendale berline offre apprisse a scola primarie a possibbeletà de scacchià mbrà a cchiù modeste hauptschule quattre anne de scole apprisse a scole elemendare a realschule pure jiedde de quattree anne ma cu condenute cchiù mbegnative e n esame finale e u gymnasium l uneche ca dè diritte a trasè a l università u gymnasium dure osce a die sette anne jndr à certe case pure nove apprisse quattre anne de scole elemendare accussì a frequenze apprime de l università jè comblessivamende de anne cumme pe l itaglie osce a die jè in atte cumme jndr à le otre reggione a riduzione a dodece anne inzieme cu l inizie d a scole primarie spustate da mediamende sei anne de età e mediamende a cinghe anne e mmienze se arrive accussì a l università mise apprime jndr à certe licèe esiste pure na classe accellerate ca renne possibbele a maturità apprisse dodece anne cchiù nnande apprisse unnece a le quattre università berlenise humboldt universitt hu freie universitt berlin fu technische universitt berlin tu universitt der knste berlin udk mbonde a u hochschule der knste hdk studiane in totale cchiù de studinde jndr à l ambite d a exzellenzinitiative nu combronde mbrà le università tedesche a fu da u jè ufficialmende une de le nove università d élite tedesche apparte a le università esistene sette accademie fachhochschule quattre de chisate sonde dedicate a diverse arte e dodece univeristà private cu comblessivamende cchiù de studinde le facoltà mediche d a fu e d a hu da u fanne parte d a charité costituenne accussì a cchiù granne facoltà europèe de medicine jndr à u storeche spedale funnate jndr à u e luèche de ricerche mediche fine da u jndr à u quale erane attive rudolf virchow ferdinand sauerbruch hermann von helmholtz robert koch paul ehrlich e emil adolf von behring e ca fine a osce ave a l attive sue premie nobel sonde attive a berline pure le granne suggettate de ricerche nazionale cumme a max planck gesellschaft e comblessivamende uette istitute de ricerche de diverse ministere federale a ricerche sciendifiche se svolge pure jndr à cchiù de istitute extrauniversitarie a finanziamende pubbleche cu comblessivamende cchiù dipendende cchiu d u de le brevette tedesche avene da berline apprisse a cadute d u mure de berline jndr à u u cendre cetate a ex vanne occidendale de berline est ospitave nu sacche de case parzialmende destrutte duranne a seconda uerre mundiale e maje cchiù recostruite chiste onne devendate nu terrene fertile pe varie tipe de condreculture e culture underground eppure de nu sbuènne de night club combrese u tresor une de le cchiù mbortande club de museche techno d u munne le evende comungue sonde ospitate da u jndr à u club maria am ostbahnhof berline tène na ricche scene artisteche ma stè subbisce na crescende pressione finanziarie purcé l affitte sonde aumendate da quanne u guverne tedesche ha turnate a avè berline cumme sede berline jè na mete turisteche assaije ambite cu nu notevole ingremende de le pernottaminde jndr à l anne successive a a riunificazione d a cetate e in particolare da l inizie d u millennie nuève a l inderesse ndernazione pe berline condrebbuiscene pure le nove e avvenieristeche strutture architettoneche apparte u diverse numere de le punde turisticamende ricettive ca se iacchiane prevalendemende in cendre ma pure in bona parte d a periferie jè da notà l economecetà d a capitale rispette a assajie otre metropole turisteche europèe e none berline costituisce une de le land state federate d a germanie e jè allore na cetate state u sinnache da cetate regierender brgermeister sinnache reggende a giunda comunale senat e n consiglie comunale abgeordnetenhaus camera de le deputate onne combete de rappresendanze cumme organe d a cetate e d u land u sinnache jè accussì pure presidende de le ministre a giunda comunale jè ppure guverne e u consiglie comunale jè pure parlamende berline jè suddivise jndr à destritte bezirk o destritte amministrative verwaltungsbezirk ogne distrette pure ca ave potere inferiore a chidde de le comune de l otre land costituisce na aunità amministrative ca elegge nu probbie consiglie de le delegate distrettuale bezirksverordnetenversammlung e nu sinnache bezirksbrgermeister a divisione de osce a die in destritte ha state avute jndr à u da l accorpamende de le destritte ca esistevane apprime ogne distrette jè comboste de cchiù quartire ortsteil comblessivamende jndr à le quartire stonne certe vote località da u carattere particolare ditte ortslage soprattutte in periferie o kiez particolarmende jndr à le tradiziunale e caratteristece quartire cendrale a suddivisione in ambite statistece statistische gebiete coingide sule in parte cu a suddivisione storeche o tradizionale d a bandiera file country symbol of berlin b w svg simbele statale senza corona file coat of arms of berlin svg stemme d u poiausate da berline est a mascere parte de le studiuse congorde osce a die sus a u rifiute d u vicchie e popolare seconde u quale u nome berlin resale a l orse in tedesche br animale presende jndr à zone a l epoche d a funnazzione de berline e stemme d a cetate accumenzanne da u derive invece cu na bbona probbabbiletà da a radice slave berl ca signifeche palude isole de fiume a bandiera de berline consiste jndr à nu panne a banne orizzondale russe a le late cchiù piccenne e a cendrale vianghe jndr à queste stè u simbele de l orse none combrese jndr à u scude u quale avène repurtate jndr à le bandiere de ause guvernative a bandiera ccrejate jndr à u avenìe adottate jndr à forme de osce a die u masce pe berline ovest e pò reconvertite a simbele uneche apprisse a riunificazione d u u stemme cetadine tène a seguende descrizione araldeche jndr à nu cambe d argende n orse rambande gnure armate e linguate de russe in alte nba corone d ore decorate cu uette fiorune d u stesse metalle de le quale cinghe in viste l origgene d u stemme jè scanusciute comungue se penze ca jidde ha state ausate in omagge a alberto i de brandeburghe da sechele berline jè nu cendre culturale economeche politeche onne nate nu sbuènne de personagge famose pe le cchiù sbariate mutive condemboraneamende a berline cumme jndr à l otre metropole a forte immigrazione onne agite leganne u probbie nome a sta cetate pure nu sacche de femmene e maschele nate a otre vanne berline je gemellate cu cetate d u munne e collabbore attivamende in diverse associaziune de cetate ndernaziunale le destritte cetadine onne numerose gemellagge autonome naziunale e ndernaziunale cu cetate e cu quartire de granne cetate berline tène na granne storie sportive gustav scholz erik zabel pierre littbarski franziska van almsick e otre sportive famose onne nate aqquà le nome de pioniere d u sport cumme friedrich ludwig jahn e hannes marker sonde legate a quidde d a cetate accussì cumme quidde d a avus fine da u jndr à l automobbilisme a berline se onne fatte mbortande manifestaziune sportive cumme le sciueche estive d a xi olimbiade jndr à u manifestazione sfruttate cumme propagande da u reggime nazionalsocialiste ma pure evende sportive de prime ordene cu atlete eccezziunale cumme rie mastenbroek e jesse owens l olympiastadion d u ha state restaurate e modernizzate combletamende apprime de le mundiale de ballone d u jndr à l aguste d u ospite le cambionate d u munne de atletiche leggere fine da u jè u prate de case de hertha bsc funnate jndr à u osce a die squadre de ballone cchiù popolare a berline e apprisse alte e vasce da u n otra vote jndr à bundesliga tedesche mene successe onne osce a die u fc union berline e u bfc dynamo tutte e doje mbortande a l epoche d a ddr tennis borussia berline e n ottandine de otre suggettate de ballone successe berlenise se condane jndr à l hockey sus a u ghiacce eisbren berlin jndr à pallanuoto jndr à pallacanestre jndr à pallavole e jndr à pallamane ogne anne se fanne a berline a maratone une de le cchiù granne manifestaziune de stu tipe a levèlle mundiale l istaf une de le cchiù mbortande manifestaziune mundiale de atletiche leggere a german open d u tennis femminile wta e a coppe de germanie u seconde cchiù mbortande tornèe de ballone tedesche assaije le imbiande sportive stadie piscine piste e stadie d u ghiacce ca sonde a disposizione de le cetadine e avènene ausate probbie assaije le granne lache e u fiume havel sonde assaije frequendate da veliste e remature berline jè da sembre n imbortande cendre d a settime arte le frate skladanowsky ve presendarene le prime immeggine in movimende a nu pubbleche pagande u novemmre d u sciurne apprime d u debutte pubbleche d u tecnicamende superiore cinematografe de le frate lumière a parigge a berline sonde legate le nome de nu sbuènne de reggiste mbortande e atture famose a berline e jndr à le dintorne nzeccate onne state attive a ufa e a defa pure osce a die a cetate jè sede de mbortande produziune cinematografeche e televisive soprattutte però berline jè oggette d u cineme nu sbuènne de film onne state ambiendate a berline e nu sbuènne de chiste descrivene carattere e storie de sta cetate u purtugalle portugal jndr à u portoghese jè u state cchiù occidendale de l europe condinendale affacciate sus a l oceano atlandiche cu cchiù o mene chilometre de coste a sud e a ovest confine sulamende cu a spagne galizia a nord castiglia e len estremadura e andalusie a est u territorie sue corrisponne a l andiche provinge romane de lusitanie occupe na fasce de territorie longhe cchiù o mene km e larie km ca da le rilieve d a meseta spagnole scenne mbonde a a coste atlandiche tène de le condenziose cu a spagne pa cetadine de olivenza favorite da sta particolare posizione jndr à u corse de le sechele u piccinne regne d u purtugalle ha riuscite a pigghià na notevole esperienze marinare ca l ha permesse de costruì nu dominie coloniale larie assaije cu possedimende jndr à tutte le condinende scuagghiate sulamende nu picche de mene de trand anne fa de jidde remanene le doje arcipelache de le azzorre e de madera ca fanne parte d u territorie nazionale cumme reggione autonome face parte d a nato d u consiglie d europe de l ocse e de l aunione europèe occidendale a capitale d u purtugalle jè lisbone da u scennare jè state membre de l aunione europèe le coste d u purtugalle se presendane a tratte rettilinèe e sabbiose a tratte ierte e rocciose assaije vote se iacchiane profonne rientranze inderrotte da promondorie rocciose u purtugalle jè occupate pe nu picche cchiù d a metà d u territorie sue da a pianure pu da a colline e pu da a mundagne l altezze massime d a reggione condinendale jè rappresendate da le metre d u monde malho da estrela cu u quale arrive a serra da estrela jndr à metà settendrionale d u paise ca jè pure a cchiù mondagnose jndr à ponde meridionale stonne doje catene monduose piccenne oriendate in direzione ovest est pianure larie de origgene alluvionale e marine separane le coste da le colline e da le mundagne de rrete a pianure cchiù mbortande jè l alentejo ca signifeche oltre u tejo nu fiume ca segne a fina soje assaije sismiche u purtugalle ha state colpite cchiù vote da le terramote famose u terramote d u d u ca distruggìe na bbona parte de lisbone jume prengepàle tejo douro guadiana mondego minho tamega sado vouga cavado ave corgo sabor coa tua e zezere le prengepàle lache artificiale sonde pico estrela larouco peneda gers maro caramulo ogne fiume e ogne lache ca se iacchie jndr à stu state jè assaije mbortande le miniere portoghese reguardane soprattutte tungsteno e uranio a nord stagne a u cendre e rame a u sud a nord cioè jndr à vanne cchiù monduose d u paise u clime jè atlandiche probbie cioè cu precipitaziune abbundanne e cu l influsse de l oceane attenuate da a presenze de corrende fridde ca toccane a coste a sud de lisbone e d u cape da roca a punde cchiù occidendale l effette d a vasce latitudine prenne u sopravvende e aumende l aridità conseguenze de scarse chiogge spiccianne in algarve l estreme reggione meridionale nnande a l africa e prutette a le spalle da certe rilieve u clime devende subtropicale le caratteristeche climateche d u purtugalle avessera favorì u sviluppe de bosche de querce de castagne e de fagge comungue a chiande cchiù diffuse a u sciurne d osce jè l eucalipto ausate pa produzione d a carte jndr à le zone costiere crescene u pine marittime e certe vote a palma nana jndr à l arcipelache de le azzorre furmate da nove isole monduose de origgene vulcaneche u clime jè temberate e umide a vegetazione spondanèe jè redotte a breve tratte de foreste stu clime permette a vite a specie de vegetale diverse ne jè esembie u parche de terra nostre jndr à u ha state istituite u prime parche nazionale quidde de peneda gers a u confine settendrionale larie ettari addò a parte a na lussurreggiande vegetazione arborèe jè presende na ricche faune selvateche cerve capriole aquile cavaddere cinghiale volpe pernice rettile osce esistene na vendine de aree prutette de varie tipe riserve e parche naturale aree de inderesse paesaggisteche l arcipelache de madera avene chiamate u fiore de l oceane jè de origgene vulcaneche e u clime sue jè sub tropicale cu na scarse escursione termeche mite e costande ca permette u turisme duranne tutte l anne le uneche doje isole piccenne d u purtugalle sonde l arcipelache de le azzorre le berlengas e madera u nome d u purtugalle terre de le lusitane derive da portus cale da u nome de n andiche nzediamende ca s acchiave a le foce d u jume duero atturne a u n c le romane accumenzarene a conguistà u purtugalle u paese avenìe invase da le arabe raggiungìe l aunità nazionale jndr à u xii sechele cu u sue prime rre alfonso henriques l aunità nazionale cumme pe tande otre paise europèe non g ha state nu cammine facile anzi onne state nu sbuènne de fatte storece mbortande l epoche de le scuperte e de le conguiste de le navigature purtughese avène jndr à u xv e u xvi sechele mbrà le cchiù granne se ponne arrecurdà l aperture d a rotte pe l indie fatte da vasco da gama a u quale onne state dedicate na torre e nu ponde jndr à zone cendrale de lisbone superanne u cape de bbona speranze a colonizzazzione de le coste de l afriche consendìe a le purtughese de ccrejà de le puèrte jndr à le quale le nave putaven fà scale jndr à u corse de le viagge luènghe verse l estreme oriende stu fatte consendìe l avvie de nu commercie de spezie cu l indie e le naziune cchiù mbortande affacciate sus a l oceane indiane aiuto provincia a provinge de tarde ète na provinge d a pugghie meridionale de crestiáne a provinge de tarde ète affacciate a sud sus a u mar jonio e confine a ovest cu a provinge de matera a nord cu quedde de bari a est cu quedde de brinnese e a sud est cu quedde de lecce a provinge jè ingluse parzialmende jndr à reggione sciugrafeche d u salende face parte d u territorie provingiale pure u gruesse bacine idriche d u mar piccele sus a u quale se affacce a stesse cetate de tarde jè attraversate da a via appia da a strada statale joniche e da l autostrada a a provinge de tarde jè quase totte pianeggiande e pu reste collinare le pianure se sveluppane parallele a a coste joneche mbonde a cchiù o mene chilometri verse u nderne addò se nzippe u modeste altopiane calcarèe de le murge ca arrive mbonde a metre d u monde sarresso jndr à zone oriendale d a provinge le ondulazione morfologgeche sonde angore cchiù vasce infatte le murge salendine non ge supranescene le metre u settemmre tarde devende provinge pe gemmazzione da l andiche reggione d a terra d otranto cumme recanuscemende d u mbortande ruole ca a cetate avere cuperte sie jndr à l epoche andiche ca jndr à quedda moderne mbonde a u avenìe denominate provinge d u ionio cumme stemme da ausà se penzò a l andiche embleme d a cetate suggerite da pirro indervenute cumme alleate de le tarandine jndr à uerre condre a rome nu scorpione cu ttre giglie effiggiate sus a u dorse reggende a corone d u pringipate de tarde mbrà le chele u re de l epire infatte osservanne a cetate da le alture ca a circonnane avìe l imbressione ca a conformazione urbane arrecurdave a figure de nu scorpione stu stemme avera fungere pure da deterrende psicologgeche le nemice averena reputà le magno grece pericolose cumme a nu scorpione ha state accussì pe cchiù de sechele mbonde a quanne u scorpione ha state sostituite da nu stemme ca raffigurave n omme coronate a cavadde de nu delfine cu nu tridende jndr à mane destre e cu nu scude decorate cu nu scorpione jndr à mane sinistre cchiù nnande stu stemme ha state sostituite n otra vote da n otre raffigurande nu uagnone anude a cavadde de nu delfine cu nu tridende jndr à màne destre e cu u vrazze sinistre nturtigghiate jndr à na clamide u metalle de origgene greche ausate jndr à le battagghie pure ca se trattave de n immaggine ca se ispire a quedde raffigurate sus a le monete magno greche d u periode de massime splendore d a cetate l idendità d u uagnone non g è chiare purcé le fonde letterarie in merite sonde discorde seconne aristotele s avera trattà de taras figghie d u dio poseidone e d a ninfe satyria seconne pausania invece s avera trattà de falanto u funnatore d a cetate ca seconne a tradizione avere state purtate in salve da nu delfine sus a terra ferme u stemme cu u scoprione invece avenìe scacchiate cumme embleme d a provinge de tarde e avenìe recanusciute ufficialmende u febbrare cu decrete firmate da vittorio emanuele iii e benito mussolini d argenge a u scorpione gnure mise sus carecate da ttre giglie d ore e ca mandene cu le chele na corone a l andiche d ore u scude adda essere fregiate da a speciale corone da provinge decrete reale de congessione in date febbrare reggistrate a a corte de le conde u sciurne marze reg fin fogghie e trascritte jndr à u libbre araldeche de le ente morale u signifecate nuève non g avere state cchiù de arme araldeche destinate a fà pigghià paure a l avversarie ma segne de na condinuità ideale de storie e civiltà l esemblare cchiù andiche de quidde blasone stipate a tarde jè d u iv sechele le prengepàle manifestaziune ca se fanne jndr à provinge duranne l anne sonde a provinge jè dedicate a l agricolture a a pesche e a l industrie jndr à le settore siderurgeche chimeche alimendare tessile d u legne d u vitre e d a cerameche pò vandà quacche prodotte cu certificazione dop e igp eppure vine cu certificazione doc da nnomenà pure l economije legate a u turisme ca jndr à le località de castellaneta marina ginosa marina e chiatona da a vanne occidendale e pusane leporano lizzano e cambemarine da a vanne oriendale jè avviate belle belle a provinge de tarde jè attraversate da nu sachce de strade provingiale e strade statale u capeluèche jè u punde de ngrocie mbrà le ttre maggiore arterie stradale d a provinge le linèe ferroviarie d a provinge sonde cinghe tre tratte sonde gestite da rfi de le quale doje fondamendale e une comblemendare e doje da le ferrovie d u sud est jndr à zone industrale de tarde stè pure nu raccorde ferroviarie sus a u quale passane sulamende convoglie merce u quale aunisce a tratte ioneche apprime d u p m cagiune cu quedde ca porte a bari apprime d a stazione bellavista a stazione ferroviarie prengepàle d a provinge jè quedde de tarde collegamende e baricendre de le prengepàle direttrice jè pure l uneche d a provinge addò se pò effettuà n interscambie mbrà le ferrovie d u sud est e le ferrovie d u state a stazione de martina franghe jè n imbortande node de scambie de le fse mbrà le linèe martina franghe lecce e bare tarde u puèrte prengepàle d a provinge jè quidde de tarde militare mercandile pescherecce e turisteche u puèrte mercandile de tarde jè seconde in itaglie pe traffeche de merce l installazione cchiù recende jè costituire da u terminal container ca se iacchie sus a u mole polisettoriale na strutture modernisseme comblete de sisteme telemateche e torre de condrolle cu na capacità de stoccagge e movimendazione merce de cchiù o mene de teu anno l uneche otre puèrte turisteche d a provinge jè quidde de cambemarine l aeropuèrte de tarde marcello arlotta osce a die non ge face collegaminde passeggere pure ca in passate le faceve ma è ausate cumme scale merce e a ause militare da vanne d a marine militare tagliàne le aeropuèrte civile cu scale passeggire cchiù vecine a a provinge sonde doje nu servizie navette permette u collegamende d u capeluèche ioneche da u terminale autobus d u puèrte mercandile cu le doje aeropuèrte a strutture jè gestite da a aeropuèrte de pugghie s p a e jè parte d u sisteme aeroportuale pugghiese cu le scale karol wojtyla de bare gino lisa de fogge e antonio papola o aeroporto d u salende de brinnese u territorije ioneche jè amministrate pure da ente sovraccomunale cumme le comunitate mundanare soppresse jndr à u e le ente parche u tarandine éte u dialètte d a cetate de tarde parlate da crestiane eppure de cchiù ce penzame ca le tarandine emigrande in itaglie sò de cchiù de chidde ca onne remaste jndr à tarde jndr à vanna nord d a provinge de tarde ète presende jndr à le variande sue mazzafrese crispianese ec esse tène a particolarità de essere n idioma comunale cioè a varianda cchiù genuine jè parlate esclusivamende jndr à le confine d a cetate soprattutte jndr à u cendre storeche eppure aqquà tène nu sacche de differenze comunicative dovute a le cangiaminde generazionale infatte pure ca tarde confine cu otre provinge pugghiese jndr à parlate tarandine non ge se iacchiane immediate similitudine cu u dialette salendine e cu quidde barese nè jndr à l accende nè jndr à pronunzie nè jndr à le vôsce de ste urteme l origgene de stu dialette s addà recanoscere quanne u territorie ere popolate da le popolazziune messapeche a colonizzazzione de le grice ca vedìe affiorà taras none sulamende cumme capitale d a magna grecie ma pure cumme cendre culturale poetiche e tiatrale ha lassate nu notevole influsse linguistiche da u punde de viste lessicale e da quidde morfologgiche sindattiche eppure n accende avveramende particolare ca seconne le studiuse avèra corrissponnere a l andica cadenza doriche ste influsse sonde angore osce notabbele jndr à parole de origgene greche cchiù nnade jndr à u timbe a cetate addevenìe dominie romane danne accussì nu tratte cchiù romanze a a lènga soje indroducénne vocabbole volgare nonché la circonlocuzione verbale con il verbo scére gerundio dal latine ire iendo e l affievolimento delle i atone duranne u periode bizzandine e longobbarde a lènga tarandìne pigghiò nu carattere assaije origgenale pe l epoche le o avenèrene mutate in ue le e in ie esite condizionate da a presenze jndr à sillabe finale de i o de u e u vocabbolarie se arricchì de nuève vocabbole cu l arrive de le normanne jndr à u e de le angioine mbonde a u a lènga perdìe bbona parte de le tratte oriendale ca tenève e avenìe nfluenzate da elemende frangise e gallo italice cumme a e mute finale jndr à u medioeve a cetate addevenìe dominie de le saracene cu a conzeguende ndroduzione de vocabbole arabe mendre jndr à u tarde cadìe sotte a u dominie de le aragonese pe tre sechele u spagnole addevenìe a lènga ufficiale d a cetate e attraverse l ause sue traserene a fà parte d u vocabbolarie tarandìne otre vocabbole jndr à u a cetate scìe nuovamende sotte a u dominie de le truppe frangise ca lassarene definitivamende l imbronda lore pa lènghe provenzale ète da arrecurdà ca tarde ha state pe nu sbuenne de timbe legate a u regne de napule e quiste spieghe certe termine in comune cu u napuletane le nfluenze arabbeche aunìte a chidde frangise e latine onne purtate a na massicce desonorizzazzione de le vocale cangiannele jndr à e mmienzemute causanne accussì nu notevole aumende fonetiche de le nesse consonandece osce a die a particolare chiusure vocaliche e l allungamende de le vocale tuèste onne date a u dialette tarandìne na cadenze ca arrecorde assaije nu dialette arabe ce pure cu quacche accenne a le sonorità doriche andiche àve marije jndr à l urteme doje sechele u dialette tarandìne ha state oggette de condinue studie none sulamende pe capì a comblessità fonetiche e morfologgiche ma soprattutte pe riuscì a darle na collocazione definitive in mmienze a le innumerevole dialette meridionale u punde d a questione ha sembre state ce ète cchiù corrette classificà u dialette tarandìne mbrà le dialette pugghise o mbrà chidde salendine u prima a notà na differenza fonetiche bella forte cu l otre dialette d u salènde ha state michele de noto ca jndr à u sagge sue appunde de fonetche d u dialette de tarde scette le prime base pu studie d u vocalisme e d u conzonandisme dialettale pure rosa anna greco jndr à u condrebbute sue ricerche sus a u verbe jndr à u dialette tarand ne affronde apertamende a tematiche dialettale tarandìne cercanne de demostrà l appartenenze a l area lenguistiche pugghiese greco note cumme jndr à u tarandìne a parte a a metafonie e a u dittongamende condizionate ste pure nu turbamende de le vocale toniche in sillaba libbere nzòre sposo pròche seppellisco náte nuoto e a pronunge indistinde de le vocale atone cose ca manghe jndr à l area brinnesine e jndr à chidde nzeccate nu pare de anne apprisse giuanne battista mancarella scrive nueve condrebbute pa storie d a lènghe a tarde addò appogge a tesi de greco passanne pe inghieste e sondagge jidde elenghe totte na serie de particolarità tipiche de le parlate pugghise pa morfologgie verbale se vonne confermanne certe oscillazziune tipiche de l area pugghiese cumme le infinite apocopate le doppie desinenze pe l indicative imberfette e le desinenze àmme e èmme ma mancarella offre pure n ambia serie de particolarità ca putessere fà trasè u tarandìne mbrà le dialette salendìne cchiù nnande jè giancinde peluso ca vole ccu appizzeche u fuèche d a questione de appartenenze d u dialette tarandìne jndr à l area pugghiese in ajère e ôsce alle radici del dialetto tarantino conferme le ricerche effettuate da greco e mancarella cu otre punde de condatte mbrà u tarandìne e u pugghiese a sostenè invece a tesi seconne a quale in dialette tarandìne appartene a l area salendine sonde soprattutte le studiuse heinrich lausberg e gerhard rohlfs lausberg note na congordanze mbrà u tarandìne e u brinnesine jndr à l esite foneteche ca accomune le condinuature e e o stritte e apirte confluite sembre jndr à nu suène apirte cuèdde strètte pònde invece rohlfs métte in evidenze l ause d a congiunziona cu presende indicative pe traducere l infinite e u congiundive costrutte tipiche de le dialette salendìne jndr à u vocabbolarije de le dialette d u salènde de rohlfs se condane cchiù de tredicimile vôsce latine cchiù de vendiquattremile greche e cchiù o mene trecindequaranda mbrà spagnule portoghese catalane provenzale celtiche còrse germaniche inglise turche albanise dalmate serbe rumene ebraiche bèrbere e arabe apparte certe similitudine morfo sindatteche cu le dialette salendìne u tarandìne vande pure nu sbuenne de vocabbole in comune cu u salènde tande da farle ingludere da rohlfs jndr à u sue vocabbolarie de le dialette salendìne e sckaffannele sulamende da u punde de viste lissicale mbrà le dialette calavrise e siciliane comungue le differenze foneteche cu le dialette salendìne eppure u numere assaije ierte de vocabbole e particolarità ca sone origgenale tarandìne fanne scuagghià sta tesi mettènne in difficoltà le studiuse securamende u sostrate greche jè angore belle visibbele cu numerose derivate sia lessicale ca sindattece pe esembie scè pigghiame a frase tagliàne ecco il taxi e combrondame le traduziune in greche e tarandìne accumme se pò vedè bbuène le doje frase s assomigghiane assaje e quiste è sulamende une de le tande esembie ca se ponne fa cu u greche n otre tipiche costrutte ereditate jè costituite da nu particolare tipe de periode ipotetiche addo a costruzione tagliàne se avessi ti darei addevende in tarandìne cu a forma greche ce avéve te dáve otre grecisme pure jè a perdite de l infinite apprisse le verbe ca esprimescene nu desiderie o nordine vògghie cu vvche voglio andare lett voglio che vado o nordine dìlle cu accàtte digli di comprare pure in ambite foneteche le residue d u solstrate greche sonde belle visibbele le studiuse ca se cimendescene cu u studie d u dialette tarandìne non ge ponne nò tenè cunde de ste mbortandisseme date ca te fanne luà d a cape u fatte ca stu dialette appartene a nu gruppe pugghiese osce u debattete sus a classificazione de stu dialette jè angore apirte e le studiuse e linguiste condinuane a ngazzarse sus a soje filogenese a grammateche tarandìne jè assaije diverse da quedde d u tagliàne standàrd queste presende nu sbuenne de costrutte de carattere tipicamende greche e latine u dialette tarandìne tène doje genere maschile e femminile avènne a terminazzione in e mute u genere de le parole jè recanuscibbele sulamende ausanne l artichele ca in tarandìne jè u a le pu determinative e nu na pe l inderterminative ce u sostandive ca segue l artichele accumenze cu na vocale quiste se apostrofesce a mene ca jidde non ge tène na conzonande iniziale cadute apprime a formazione d u plurale jè assaije comblesse pe nu sbuènne de sostandive e aggettive sta forme non g esiste cioè remanene uguale a u singolare otre aggiungene u suffisse ere otre cangiane a vocale temateche otre angore tutte e doje spiccianne cu le plurale irregolare o sostandive cu doppia formazzione a formazzione d u femminile vè rete a le stesse regole certe sostandive e aggettive remanene uguale a u maschile otre cangiane u dittonghe uè in o le pronome demostrative sonde cchiù ausate jndr à u parlate sonde le forme abbreviate stu sta ste le pronome personale sonde ce a forme dative d u pronome suggette jè seguite da nu pronome oggette a differenze de u tagliàne a forme dative se leve lassanne poste sulamende pu pronome oggette vulenne se pò specificà u suggette ausanne l aggiunde de nu pronome personale pa forme de cortesie u tarandìne ause a forme allocìutive ca cumme s ausave a rome dèje u tu a tutte indistindamende ce proprie se vole esprime rispette jndr à le riguarde del inderlocutore se aggiunge l aggettive ussegnorije lassanne però sembre u verbe a a seconna persone singolare quanne u pronome riflessive d a prima persone plurale jè seguite da pronome oggette in tagliàne addevende ce e se iacchie a a forme negative jidde addevende no nge in dialette tarandìne le pronome relative sonde pe esembie le aggettive possessive sonde jndr à u dialette tarandìne l aggettive possessive vè sembre mise apprisse u nome a u quale se riferisce otra caratteristeche de stu dialette jè ppure a forme enclitica d u possessive ausanne le suffisse ca però jè limitate sulamende a le crestiane e condinuanne accussì le preposiziuni semblice sonde ponne fà pure da preposiziune le preposiziuni articolate sonde ca e cu ca lat quia pò pigghjià u valore de cu lat quod pò pigghjià u valore de u partitive in tarandìne nong esiste e pu traducere avènene ausate doje forme pe esembie u sisteme verbale tarandìne jè assaije comblesse e differende da quidde tagliàne jidde se base sus a costrutte de origgene tipeche latine e greche e canosce sulamende doje cognugaziune ca sonde áre e ére le virbe prengepàle e le declinaziune lore a l indicative presende sonde na caratteristeca tipiche jè l ause frequende assaije d a prostesi d a vocale a ca porte a na doppia forme verbale stè pure a presenze d u suffisse incoattive èscere derivate da l andiche ire jè assaije ausate l alternanze vocaliche mbrà le virbe d a prima cognugazione ca depènde d a metafonie lore sonde suggette a u dittongamende de l urtema vocale temateche o jndr à uè e e jndr à ie pe esembie le virbe d a seconda cognugazione esitene a o jndr à u l infinite de le virbe jè rese specialmende jndr à u parlate informale ausanne l apocope de le forme accussì dette da dizionarije ce l infinite vè apprisse a nu verbe de desiderie o d ordene avène tradotte cu a congiunziona cu seguite da u presende indicative d u verbe le desinenze pe formà l indicative presende sonde le seguende rispette a l otre dialette pugghise jndr à u tarandìne non ge iesse fore a desinenze che pe le prime persone sta desinenze jè ausate però pe le virbe monosillabece u presende continuate in tarandìne se forme cu l indicative presende d u verbe stare preposizione a indicative presende d u verbe fanne eccezzione a sta regole a seconde e a terza persone singolare ca non ge richiedene l ause d a preposiziona a jndr à l imberfette acchiame ste desinenze pu timbe perfette le desinenze sonde jndr à u dialette tarandìne non g esiste na forma universale de future ca pe stu fatte avène sostituite da u presende indicative o avène espresse ausanne a perisfrasi futurale derivate da u latine habeo ab infinite caratteristeche queste ca jè comune a otre lènghe mbrà le aule a lènga sarde stu costrutte jè ausate pure pe esprimere u sienze de necessità u congiundive presende tène tutte na forma soje particolare tipiche pò de le dialette salendìne se ave cu a congiunziona cu ca avène seguire da u presende indicative a a smerse u congiundive imberfette tène de le desinenze sue otre timbe verbale inesistende jè u condizionale sostituite da l imberfette indicative o da l imberfette d u congiundive l imberative jè formate semblicemende cu l aggiunde d a desinenza e pa seconna persona singolare àme o me pa prima persone plurale e àte o te pa seconda persone plurale a formazione de l imberative negative jè ggià cchiù comblecate se ave ausanne a circonlocuzione verbale cu scére gerundie da u latine ire iendo u gerundie se ave aggiunggenne a desinenze ànne pe le virbe d u prime gruppe e ènne pe le virbe d u seconde certe vote pe traducere u gerundie se face ricorse a na preposiziona relative u participie passate jè formate cu l aggiunde d u suffisse áte pe le virbe ca appartenene a u prime gruppe e d u suffisse te pe le virbe ca appartenene a u seconde ma pure ca stè sta regole certe vote stonne participie passate ca spicciane pe ste a parte le tipiche cinghe vocale de u tagliàne a e i o u u dialette tarandìne ne conde pure otre e cinghe é e sonde vocale achiuse a á ca tène nu suène particolarmende chiuse quase semimute e e chiamate vocale tuèste purcé avènene pronungiate cu na notevole vibbrazzione de le corde vocale stonne pure le vocale apirte à è ì ò ù e le vocale longhe ô ca onne valore doppie rispette a chidde tagliàne esiste pure notra vocale a e mute ca jè silende mbonde a a parole e semimute mmienze allore na parole cumme perebìsse andrà pronunciata come p r biss le dittonghe sonde pronungiate cumme in tagliàne a mene ca pe ie ca vale cumme a na i longhe ce se iacchie jndr à u cuèrpe de na parole invece ce mise a a fine addà essere pronungiate cumme na i assaije veloce seguite da na e semimute e au ca vè pronungiate cumme jndr à u frangese le consonande sonde le stesse d u tagliàne cu sulamende cinghe aggiunde c ce se iacchie jndr à na posizione postonica s ause pronungiarle cumme sc in sciocco j pronungiate cumme a y d a parole nglese yellow u nesse sck addò sc jè pronungiate cumme jndr à parole tagliàne scena a k cumme a c de casa u nesse ije pronungiate cchiù o mene cumme ille jndr à parola frangese bouteille e a v jndr à na posizione indervocaliche ca non ge tène nisciune suène es avuandáre tuve ecc le consonande doppie sonde assaije frequende in pringipie de parole e onne nu suène cchiù forte rispette a le lore corrispettive singhele pu fatte ca stonne nu sbuènne de omofone jndr à u dialette tarandìne certe vote nu crestiane jè costrette a fà distinziune pe mmienze de n accende o de na dieresi quest urteme avène ausate pe indicà u iato mbrà doje consonande pe esembie a dissimilazione jè nu fenomene pu quale doje suène acchiannese nzeccate nzeccate tennene a differenziarse l assimilazione se ave quanne a consonande iniziale de na parole se cange jndr à consonande d a seconna sillabe d a parola stesse in seguite a nandicipazione de l articolazione fonetiche de quest urteme na particolarità ca zumbe subbete a l uecchie de ce pa prima vote se iacche a leggere nu teste in dialette tarandìne jè u fenomene d a geminazione o cchiù semblicemende raddoppiamende iniziale o sindatteche quiste jè nu fenomene de fonosindasse cioè pu fatte ca se perde a consonande finale de certe monosillabe assimilazione fonosindatteche a consonande iniziale d a parole ca avène apprisse avène rafforzata le prengepàle monosillabe ca donne luèche a a geminazione sonde u raddoppiamende iniziale jè indispensabbele jndr à lènga orale pe capì u significate d a frase cumme se vede jndr à l esembie u rafforzamende d a f se revèle fondamendale pu sienze de l affermazione nà quacche otre esembie u mbierne de dande claudio de cuia mmienze ô camne nuèstre de sta vte ij me scè cchiève jndr a nu vòsch uscre ca a drètta vije addáne havè sparte ma ci l à ddà cundáre le delre de stu vosche sarvagge e a strada stòrte ca jndr o penzière me crèsce a pavre ma è tand amáre ch è psce d a morte ma pe ccundáre u bbéne ca truvéve hagghia parlà de quèdda mala sòrte ije mo nò ssacce accum è ca m acchiève tand assunnáte stáve a qquèdda vanne ca a vije veràce te scè bbandunéve doppe ch havè rreváte tremelànne già ngocchie a lle fenéte de sta chiàne ch angòre ô côre dè mattáne e affanne vedve u cièle tutte a mmane a mmane ca s ammandáve d a luce d u sole ca nzignalèsce a strate a ogne crestiáne inferno canto i dante alighieri nel mezzo del cammin di nostra vita mi ritrovai per una selva oscura ché la diritta via era smarrita ahi quanto a dir qual era è cosa dura esta selva selvaggia e aspra e forte che nel pensier rinova la paura tant è amara che poco è più morte ma per trattar del ben ch i vi trovai dirò de l altre cose ch i v ho scorte io non so ben ridir com i v intrai tant era pien di sonno a quel punto che la verace via abbandonai ma poi ch i fui al piè d un colle giunto là dove terminava quella valle che m avea di paura il cor compunto guardai in alto e vidi le sue spalle vestite già de raggi del pianeta che mena dritto altrui per ogne calle u càndeche de le crijatre de san frangsche enrico vetrò altsseme neputènde signre bbuéne tje so le làude a glorie e ll anre e ogne bbenedizzine a tté sle altsseme te tòcchene e nniscin me éte dègne de te menduváre lavudáte sije signre mije apprss a ttutte le crijatre tve spée frátema mije mèstre sle ca jé lle d u ggirne e nn allumenìsce a nnje cu jidde e jìdd é bbèlle e allucèsce cu sblennre granne de téje altsseme annùe u valre lavudáte sije signre mije pe ssòrem a lne e lle stèdde lavudáte sije signre mije pe ffráteme u vende e ppe ll àrie le nùvele u chiarme e ogne ttìjembe ca cu chìdde a lle crijatre tve le fáe refiatà lavudáte sije signre mije pe ssòreme l acque ca jé ùtele asséje terragnle prizzisa e cchiáre lavudáte sije signre mije pe ffráteme u fuéche ca cu jìdde allumenìsce a nòtte e jidd è bbèlle allègre pastecchne e ffòrte lavudáte sije signre mije p a sra nòstra màtra tèrre ca ne mandéne e nn ènghie a vèndre e ccàcce numnne de frùtte e ppre fire d ogne cculre e ll èrve lavudáte sije signre mije pe cchidde ca perdònene p amre tve e ssuppòrtene malatje e ttrìbbule vijáte a cchìdde ca l honna ssuppurtà cu rrassignazzine ca da téje altsseme honn essere ngurunáte lavudáte sije signre mije p a sra nostra morta d u cuèrpe ca da jèdde niscin ome ca refiáte po scambáre uàje a cchìdde c honna murè jind a le puccáte murtále vijáte a cchìdde ca jedde à dda truvà jind a vulundà ttja sandsseme ca a llre a secònna mòrte no nge l à ddà ffa mále lavudáte e bbenedecte u signre mij e detele gràzzie e sservtele cu grànna devuzzine cantico delle creature francesco d assisi altissimu onnipotente bon signore tue so le laude la gloria e l honore et onne benedictione ad te solo altissimo se konfano et nullu homo ène dignu te mentovare laudato sie mi signore cum tucte le tue creature spetialmente messor lo frate sole lo qual è iorno et allumeni noi per lui et ellu è bellu e radiante cum grande splendore de te altissimo porta significatione laudato si mi signore per sora luna e le stelle in celu l ài formate clarite et pretiose et belle laudato si mi signore per frate vento et per aere et nubilo et sereno et onne tempo per lo quale a le tue creature dài sustentamento laudato si mi signore per sor aqua la quale è multo utile et humile et pretiosa et casta laudato si mi signore per frate focu per lo quale ennallumini la nocte ed ello è bello et iocundo et robustoso et forte laudato si mi signore per sora nostra matre terra la quale ne sustenta et governa et produce diversi fructi con coloriti flori et herba laudato si mi signore per quelli che perdonano per lo tuo amore et sostengono infirmitate et tribulatione beati quelli ke l sosterranno in pace ka da te altissimo sirano incoronati laudato si mi signore per sora nostra morte corporale da la quale nullu homo vivente po skappare guai a quelli ke morrano ne le peccata mortali beati quelli ke trovarà ne le tue sanctissime voluntati ka la morte secunda no l farrà male laudate et benedicete mi signore et rengratiate e serviateli cum grande humilitate a fifa deje nu codece de tre lettere nnomenate trigrammi fifa pe ogne paise ca jè membre e pure a chìdde ca non ge sonde membre chìste sonde le codece ufficiali ausate da a fifa e da le sue confederazione continendele afc caf concacaf conmebol ofc e uefa cumme nome accurciete de le paise e dipendenze jndr à le compbetizione ufficiali osce a die stonne membre fifa ogne une cu u codece univoche le codece ca avènene apprisse se referiscene a paise o territori dipendende ca ôsce a die non ge stonne a fifa ma jessene jndr à l archivije d a fifa o sonde ausate regolarmende dall confederazione le codece ca avènene apprisse se referiscene a paise o territorie depennènde ca ôsce a die non ge sonde affiliate a fifa pure ca sonde membre o associate a le confederazione reggiunele lore chiste codece non ge sonde ausate jndr à le comunicaziune d a fifa le codece ca avènene sonde vìcchje purcè u paise non g esiste cchiù oppure purcè ha cangete nome o codece oppure ha devenute parte de notre paise pure ca nu sacche de codece fifa sonde uguale a chidde d u comitate olimbiche ndernazionale cio ausate pe le sciueche olimbiche ste sembre quacche differenza stonne pure de le paise ca sone affiliate a fifa ma non ge sonde affiliate a u cio e pure a smerse pure ca stonne nu sacche de codece fifa ca sonde uguale a le codece d u cio stonne pure nu sacche de differenze cu le codece stabilite da l iso ca sonde elenghete jndr à u standard alpha cu u nome de cèlte s ìnneche n inziéme de popule indoeuropée ca ind ô periode de masseme sblendore iv ii sèchele a c stavane ind a na ranne vanne d europe dall isole bretànneche nzign ô bacine d u danubie otre a nguarche nziediamijnde sckurisciute cchiù a ssud conseguènze d u spandemijnde mére le penìselele ibèrche itàleche e anatòleche aunite da l orìggene ètneche e culturale d a condivisione de nu stèsse funne linguìsteche indoeuropée e dda na stèssa visione releggiose le cèlte fùrene sèmbe scucchiáte mbrà lle tanda mesckulanze de populazziune cèlteche stavene le bretànne le galle le pannune le celtìbere e lle galate scettáte ind a ll isele bretànneche ind a lle gallie mpannonie nibèrie e nanatòlie mastre de n origgenale e articolata cultura le cèlte fùrene suggètte d ô ii sèchle a c a na granna pressione polìteche meletar e cculturale da parte d ôtre chiuèppe indoeuropée le germane d ô nord e lle rumane d ô sud le cèlte fùrene accucciat e accucchiate chiane chiane tande ca già ind a tarda andichità l use de le lènghe lore apparésce assaje ndecandènze l arrestramiende de le cèlte accume nu popule autòneme stè testimoniate probbie d a marginazzione d a lènga lore sùbbete cumbenáte a lle sule isele bretànneche addà doppe le granne mesckulanze altomedievale assèrene l aréde stòrece de le cèlte le populazziune de l irlande e dde le vanne occidentale e ssettendriunale d a gran bretàgne ca parlàvene lènge bretònneche o goidèleche le doje varietáte de le lènge cèlteche nzulare le cèlte so menziunáte dalle stòrece de lènga gréche accume keltòi da ecateo di mileto e da erodoto o kéltai da aristotele e plutarco da cui derive u latine celtae probabilmènde a parola cèlte jéve nu tèrmene probbie de na sola tribbù d a vanne d a colonia gréche de marsiglie u prime luéche addò le grice trasèrene ngondatte c u popule de le cèlte doppe sta parole fué applicate per ttutte le crestiane accum a llore sèmbe prèsse le grice a ppartire d ô iii sèchele a c è attestate u nuéve tèrmene corrispunnènde ô latine galli da sta denominazzione ha state ipotizzate na derivazzione d a ràdeche cèlteche gal putire forze o d a ràdeche indoeuropée kelh essere elevato no sse canosce a parole ca le cèlte ausàvene pe ndecà lore stèsse pure ce jèvene nu popule ca tenèvene le stèsse orìggene a stèssa culture e a stèssa lènghe e mmange ce stave abbunnesìnne na parola sìmele archeolege e llinguiste accumètene a granne maggioranze c u dìcere ca le cèlte jèvene u popule portare d a cultura de la tène sviluppate durande l età d u fiere d a precedènde cultura d hallshatt sta identificazzione dè mode d acchià a patria origgenale de le cèlte ind a n area ca stave mbrà l alto reno da renos parole d orìggene cèlteche ca signìfece mare e lle surgènde d u danubie d ô cèltece danuvius ca signìfeche ca fuce scappanne mbrà lle pajèsere ca ôsce so a germanie meridionale a frangie orientale e a svizzere settendriunale aqquà le protocèlte s accucchiàrene accumune nu sule popule cu na probbia lènghe ha state tuttavije avanzate l ipòtese sèmbe funnate sus a ccose linguìsteche ca le protocèlte fuèssere u frutte de na penetrazzione secondarie d indoeuropée neurope cendrale a mmetà d u iii millènnie a c a ccumenzà da le stèppe a nnord d u mar nére probàbbele patria originarie d u stèsse popule ind a ll area de la tène se reggìstre na condinuità nell evoluzzione culturale nindméne ca d a cultura de le cambe d urne a ccumenzà d ô xiii sèchele a c quanne accumezje u viii sèchele a c s affermò a cultura d hallstatt a civiltà protocèlteche ca mustrave già le prime caratterìsteche culturale ca po honn a ddevendà probbie d a cultura cèlteche clàsseche u nome derive da nu mbortande site archeologgeche austriache ca stè a na cinquantine de chilòmetre da salisburgo a cultura d hallstatt cu bbase agricole ma dominate da na classe de uerriére jéve nzerite ind a na réte commerciale assaje granne ca coinvolgéve grice scite e etrusche jè da sta civiltà dell europe cèndre occidentale ca ndorn ô v sèchele a c accumenzò na vôta pe ttutte a cultura cèltecha propriamènde ditte cu lle parole de l archeolege a cultura de la tène l identificazzione de le cèlte cu a culura d hallstatt la tène cunzènde sus a bbase de le retrovamiende archeologgece de fà nu quadre d u procèsse spanzive lore a ccumenzà d piccènn area de l europe cèndr occidentale addò addevènnere nu popule a trasute jndr a penìsele ibèreche e lluènghe le coste atlàndeche de quèdda ca moje éte a frangie resale ô viii vii sèchele a c angore quanne stave a cultura d hallstatt cchiù ttarde quann avéra già accumenzate a cultura de la tène arrevàrene a màneche a foce d u réne addò mo stè a germania nord occidentale e ll isele bretànneche angora doppe avenije a spanzione mére le pajèsere ca ôsce so a boèmie l ungherije e ll austrie contemboràne a cchiste ùrteme movemiende fùrene le nzediamijnde già reggestrate dalle fuènde stòreche nitaglie settendriunale e nd à nu picche de quàdda centrale quanne accumènze u iv sèchele a c e ind a penìsele balcàneche ind ô iii sèchele u chiappe de le galate passje d a tracie a anatolie addò se par na vôte pe ttutte l avanzate fuè faurte prengepalmènde d a granna maestranza tècneche de l arme ca tenèvene a pambanàrie de le uerriére ca carescije ste popule durande le migrazziune le cèlte arrevàrene a u màsseme d u sbelndore lore a mmetà d u iv e nd a prima metà d u iii sèchele a c ind a quest èbbeche a lèngh e a cultura cèlteche jèvene a cose cchiù cansciut e ccaratterìsteche ind a totta l europe accucchiànne na ranne e sscumbenat area ca scéve dall isele bretànneche a ll itaglie settendriunale e d a penìsele ibèreche ô bacine d u danubie chiuèppe sckurisciute s avèrene spingiute cchiù a ssud accume le galle senone ind a l itaglie cendrale e lle galate nanatolie le tanda popolazziune jèvene nu sule accucchiamijnde culturale e dde lènghe ma no ppolìteche jndr a sciuggetáta lore già le fuènde andìche acchiàrene tanda chioppe prengepale de tribbù le bretànne isele bretànneche le celtìbere penìsele ibèreche le pannune pannonie le galate anatolie e lle galle gallie st ùrteme èrne a lloro vôte scucchiate ind a tanda chioppe addò stavene pure le bèlge le cchiù mburtande ca èrne pure mesckulate cu elemiende germànece l elvéze addò stave l estremità orientale d a gallie le rite popule ca no ére indoeuropée e avenéve d a reggione aplina orientale e lle lepòndece ca stavane ind a l itaglie settendriunale testimònie d a presànza cèlteca andìche honne state acchiate ind a totta europe ind a n area assaje cchiù granne de quèdda ca le cèlte già s avèrene pogghiate ind a l èbbeche stòreche accume testemònie d u spisse cangie e scangie culturale e ccommerciale mbrà ll andìche populazziune europée manufàtte cèltece honne state acchiate ind a lle reggiune mediterráne pure ce no jèvene facele da ngappà pe lle tribbù cèlteche e ind a vanne de l europe cèndre settendriunale d a reggione balcàneche a scandevàvie mbrà lle nome ca tenèvene n orìggene cèlteche so de granne mburtanze a galizzie ibèreche e a galazzie anatòleche ma pure a galizzie sub carpàteche na zone ca mbassate fuè a u cumbine estréme d a trasuta cèlteche u stàndàrd iso numereche definisce a vanne cu a codifeche numereche d u stàndàrd iso le codece iso numereche sonde na codifeche a ttre numere ca rappresende state e territorie dipendende sonde pubblichete da l iso cumme parte d u stàndàrd iso e ndichescene le codece paise a ttre numere sviluppete e mandenute da united nations statistics division onne state ndrodotte p a prima vote cumme parte d u stàndàrd iso jndr à seconde edizione d u nu granne vandaggie de le codece numerece respitte a le codece iso ca se basane sus a le lettere jè l indipendenze da l alfabbeto quiste jè ovviamende ottenute a u coste de facilità a memorizzazione de le date u sisteme a lettere ausete jndr à l iso se base sus a le carattere de l alfabbeto latino ausete da le lènghe de l europa occindedele pe cristiàne e sisteme ca ausene alfabbete non latini arabo bengali cenese cirilloche devanagari greco hangul giappunese le carattere de l alfabbeto latino ponne essere non ausabele o defficile da ausà combrennere o nderpretà jndr à u mode satte satte le codece numerece donne a possbilità de superaje ste probleme de depennenze da u singhele alfabbete l introduzione de le codece numerece nueve reflette nu camgiaminde de le confine de nu paise non d u nome suje ce capete ca s auniscene o se separescene le paise avènene assignete codece numerece nueve a le paise nderessete pe esembie ce nu paise cange u nome senza ca cange pure u territorie u codece numereche ca tenève non ge camge pe esembie quanne a birmania ha cangete u nome in myanmar senza ca ha state nu cangiaminde de le confine u codece numereche ha restete uguale quedda ca avene mò jè na lista comblete de le codece numerece iso uffiscialmende assignete addò le nome de le paise sonde a versione breve jndr à lènga inglese de le nome ausete uffiscialmende da iso maintenance agency iso ma le codece numerece da a ponne essere assignete da l utende chiste codece sonde a disposizione de l utende ca tènene a necessità de aggiungere otre nome de state territorie o otre entità sciugrafeche alle proprie applicaziune personele de l iso e l iso ma s imbegne a non ausà maje jndr à u future chiste codeve jndr à l aggiornamende de le stàndàrd chiste codece numerece onne state reterete a partì da a prima edizione de l iso jndr à u vide ca l iso numereche non ge tène codece reservete lagùgghie nome sciendifiche belone belone tagliàne aguglia ète nu pésce pelagiche d a famigghie de le belonidae le pìsce de stu genere arrivane mbonde a cm de lunghezze cuèrpe cchiù allungate e cchiù mazze d u scomberesox ca se vède ca jè diverse purcè non ge tène le pinnule rrete a le pinne dorsale e anale u becche è cchiù luènghe de quidde d ù scomberesox cu chidde mascedde larje larje e armate cu certe dinde belle tueste u culore d u dorse jè vèrde azzurrognele a vendre jè vianghe cumme na perle o argendeo lagùgghie cambe jndr à profondità non lundane da a coste a a quale s avvicine jndr à le mise de primavere e l estate cu nu sacche de pisce da specia soje vè fucenne cu na bella agilità zumbanne pure fore da l acqua avène pescate cu le rezze a strasciche e cu le rezze verticale ca se mèttene jndr à na certa manière pe cercunnà u branghe de le pisce ca se pigghjane nu sckànde fucènne fucènne remanene mmienze a le rezze s ause angore pescà l agùgghie cu a lenze e de notte cu na particolare fòcene ca tène nu sbuenne de dinde aguzze dopo ca avène chiamate u pesce cu a luce rtificiale carne prelibbate assaje ma u fatte ca u scheletre jè colorate de vèrde purcè stè na varietà de pigmende biliare jndr à certe paise avène viste male ha fatjete a firenze prato siena e padova ausanne nu sacche de tecniche tutte tunne bassorilievo stiacciato cu nu sacche de tipe de materiele diverse marme bronze legne pigghiò le distanze da u stile gotico turnanne a fatjà cu le pringipie de l arte greca e quedda romana da nu punde de viste formele e stilistiche a state avveramende particolere cumme jidde ha date a l opere sue na capacità de nfonnere umanità e indrospezzione ha nate a firenze jndr à u figghie de niccolò de betto bardi ca cardeve a lana a soje ere na famigghie semblice semblice l attene ca se ngazzeve sembre fece na vite ngazzosa assaje purcè avere partecipete a prima rivolta de le ciompi d u pò pure ad otre aziune condre a firenze ca l onne purtate a essere cundannete a morte e pò perdonete cu nu condone d a pena nu carattere assaje diverse da quidde d u figghie sue assaje piccinne signorile llegante e delicate tande ca le cristiane l averene mise u nome donatelle ca sendènne u vasari ha state educhete jndr à case de roberto martelli da u a u ha state a rome nzieme a u brunelleschi pe studià l antiche da u a u ha ajutete a lorenzo ghiberti pe le lavure d a porta nord d u battistere da u ha fatjete pe l opera d u duomo de firenze p a quale ha fatte jndr à u stesse anne u david marmoreo pe une de le condrafforte esterne a faccia senza spressione cu na corone d amaranto simbele profene aqquà ausete da donatelle sus a nu patriarca bibbliche e le membre fatte cchiù longhe sonde de origgine tarde gotica ma a posa de condrapposte cu u punde d appogge sus a na sola iamma addò corresponne nu turcemende d u buste all opposte e le màne avveramende atteggiate ndichescene n attende studie da u vere de l anatomije umane jndr à u u pigghiarene e u purtarene a palazze vicchje e l ausarene cumme emblema d a cetate osce a die ste stepate jndr à u bargelle mbrà u e u ha fatte u san giuanne vangelista pe na nicchia ca steve a u late d u purtale d u duomo cu otre ttre vangeliste u san marco de pitre lamberti u san luca de nanni de banco e u san matteo de bernarde ciuffagni donatelle jndr à u sue vangelista ha reaggite a u manierisme tardegotico none sulamende ausanne u stile d a nobbile combostezze statutarie de l antiche ma cercanne pure brane umane e vvere avveramende a facce d u sande cu a fronde ngazzete pò essere ca a state repegghiete da na cape de giove capitolino ere però basate angore sus a l idealizzazione le spalle e u buste erene semblifichete sciumetricamende seconde na calotte fatte a cerchie a metà jndr à le vanne de sotte d a figure a stilizzazzione venève mise da parte pe lassà spazie a na maggiore naturalezze le màne erene riele e le pannegge ca abbrazzene le iamme facevene vedè tutte le forme de le membre senza ca avenèvene scunnute a statue cu a careca soje de forze trattenute addevenì n imbortande modelle p u mosè de michelangelo da u fatiò p u candiere d a chiesera de orsanmichele addò pe le tridece nicchie de fòre le arti avèrene commissionà statue mbrà u e u donatelle ccrejò u san marco pe l arte de le linaioli e rigattieri jndr à u spicciò a statue de san giorgio commissionete da l arte de le corazzai a scelte iconografiche ha depese da u fatte ca le committende vulèvene na figure addò avèrene essere presende le arme e a corazze a figure ca jè nu picca ruotete sus a l asse cendrele ca face perne sus a le iamme a combasse ha state fatte sus a ttre ovale un sus a l otre a facce cu le sopracciglie ggrottete u buste e u scude u scatte d a cape ca ste in direzione opposte a u cuerpe avène ausete da l artiste pe animà de cchiù a statue u bassorilievo in petre d a base pò essere de doje anne apprisse avène scolpite cu a tecnica d u stiacciato jè une de le prime esembie de prospettive cendrele a punde sule de fuga cu le orizzondele ca convergene verse u gruppe cendrele cu a rappresendazione de san giorgio ca lotte cu u draghe cu a destre a grotte e a pringipesse assute da le sarcofagi romane e a sinistre u porticate costruite in prospettive ce le linee d u mandelle l armature prezziose assaje d u sande e u profile de le ale aprite d u draghe ca cerchene de conqguistà u sguarde d u spettatore sonde particulere de guste tarde gotico nove jè a congezione de spazie ca pare ca se spanne fòre a cornice d u bassorilievo pure ca avène perfettamende definite da sicure siune nove jè pure a funzione d a luce ca fece cangià u punde fochele de l azione u marzocco de piazza d a signoria ha state fatte mbrà u e u d u cchiù o mene jè u san ludovico de tolosa ca mò steje a u musee de l opera de sanda croce ca in origgine ere nzertete jndr à nu tabernachele sembre de màne de donatelle e a ordine corinzio u tabernacolo ere d a parte guelfa e quanne l mbortanze de queste cadije u mettèrene in vendite e fu accattete mbrà u e u da l arte de le mercande ca misere u gruppe cu l ingredulità de san tommaso de andrea verrocchio mbrà u e u donatelle sculpì cinghe statue p u cambanile d u duomo u profeta imberbe u profeta varvute tutte e doje d u u sacrificie de isacco u profeta abacuc ca avenève chiamete p a cape senza capidde u zuccone e u profeta geremia ditte pure francesco soderini donatelle caratterizzò le profete d u cambanile seconde u modelle classiche de l oratore jndr à chiste statue vere ritratte non idealizzate cu le lineamende condratte e senze armonie l imbonenze e a dignità jè date da le geste pacate e da u forte effette chiaroscurale de le mandelle d u jè a madonna pazzi de berline jndr à u cchiù o mene donatelle fece u crocifisse de legne de sanda croce a firenze jndr à quiste u criste ere colte jndr à u momende de l agonia uecchie apirte a metà vocche ca se iapre curpe sgraziate cunde u vasari mbrà u e u donatelle cullaborò cu michelozzo a u monumende funebre de l antipapa giuanne xxiii a u siechele baldassarre cossa jndr à u battistere sicuramende de donatelle jè a figura de bronze d u muerte stennute sotte a na conghiglie ca racchiude na madonna cu u peccinne a vanne superiore jè nguadrete da nu baldacchine apirte nvece sotte a u cenotafie è na lastra cu rilievi de genie alati e u nome e le careche d u muerte angore cchiù sotte ttre rilieve ca raffigurene le virtù jndr à u ha state a pisa addò fece le pannelle de marme d u monumende funebre p u cardinale rainaldo brancacci d a chiesera de sand angele a nilo a napule p u fonte battesimale d u battistere de siena mbrà u e u furnì u rilieve cu u banchette de erode e le statue d a fede e d a speranze u rilieve ere costruite cu a tecnica d u stiacciato tranne le figure d u proscenie fuse a bassorilievo accussì s a ccrejete nu stacche cchiù forte respette a le piane de rrete a scena ha state costruite sus a na serie de arcate a cannocchiale nnande nnande u mote de orrore ca se stenne mbrà le cristiane presende quanne vedene a cape tagghiete d u battista presendete a erode le arcate apirte servene pe ndroducere a l otre ambiende ca pure loro se iaprene sus a otre ambiende angore cchiù rrete a u stesse mode no chiudenne a le late a scena e cuprenne da le borde d u rilieve alcune personagge d u proscenie fece in modo ca u tutte pare ca se spanne indefinitamende a le late e verse u funne aggiungenne nu tipe de spazie diverse da quidde rinascimendale finite e misurabile che aqquà jè presende grazie a u pavimende regolere nu spazie indefinite tipiche d a pitture fiamminghe uffizi donatelle jpg mbrà u e u donatelle fece u pulpite de fòre d u duomo de prato d u cchiù o mene jè u david bronzeo d u bargello quest opere fu rializzete p u cortile de palazze medici sus a commissione de cosimo de medici turnete a firenze jndr à u e ndendeve rappresentà sia l eroe bibbliche simbele de le virtù civiche sia u die mercurie ca condembla a cape tagghiete de argo donatelle aqquà ha date ninderpretazione ndellettualistiche e raffinete d a figura umane u fregie cu le putte de l elme de golia derive pò essere da nu cammeo de le raccolte medicee a statue d u david ha state pruggettete pe putè essere viste da cchiù punde se ispiresce a l arte ellenistica cuerpe nude p a prima vote raffigurete a tutte tunne apprisse l età classica cu sbandaminde de l asse daga cumme terze appoggie pede sus a cape de golia facce assaje pensosa cuerpe morbide e vivace cumme ritratte da u vive ca vo cu significhesce ca a raggione venge sus a forza bruta e sus a l irrazionalità sembre jndr à chidde anne e d u stesse clime culturale jè a statue piccenne cu l amore atys ca osce a die jè conzervete jndr à u bargello da u a u jè a rome addò realizzesce u tabernacolo d u sacramende pe san pietro e lastra tombele d u crivelli a l aracoeli d u jè u buste ritratte de niccolò da uzzano fatte in terracotta appettate osce a die a u bargello turnate a firenze realizzò mbrà u e u a cantoria p u duomo ca jè a balconete pe l organe ca se iacchje sus a porte d a segreteria de le canonice jndr à l anghele sud est d a crociera a vasche jè sorrette da cinghe menzele ca tène a correspondenza jndr à vasche cu na coppie de de colonne piccenne ca mandènene n architrave sta architetture ha state stacchete da u funne decorete da nu mosaiche cu le tessere distande ccreanne accussì na specie de palche occupete da na danza de putti costruite sus a linee diagunele in condraste cu le linee vertichele d a strutture danne a u comblesse nu forte senze de movimende le figure de le putte sonde raffigurete jndr à le posiziune cchiù varie accurdanne a teoria d a varietas de leon battista alberti jndr à u comblesse l opere face refèrimende a le sarcofagi andichi e a le cofane uburnei bizantini cchiù precisamende a disposizione fece arrecurdà sarcofagi paleocristiene nvece a lore decorazione e quedda d u funnele arrecorde le opere tuscane d u docinde jndr à u cchiù o mene fece l annunciazione pe l altare cavalcanti di sanda croce a ngorniciature architettoniche d u tabernacolo scunnute da l esuberante decorazione a l antiche e da u culore descrive a scene cu l annungiazione ca se recolleghe a n iconografie d u trecinde addò a combosizione quieta fece da cendre u vacande addò appondene le sguarde d a vergine e de l angele mbrà u e u fatiò jndr à sagrestia vecchie jndr à san lorenzo realizzanne le porte bronzee cu le rilieve ca raffigurescene profete e attene d a chiesera sande e martiri ca sonde suverchiate rispettivamende da lunettone cu le sande cosma e tamiane patrune de le midece e le sande protomartiri stefano e lorenzo e spiccianne uette tunne fatte cu u stucche a rileve policromo sotte a cupole quattre cu scene d a vita de san giuanne san giuanne vangelista immerse jndr à l uegghie bollende san giuanne vangelista a patmos san giuanne vangelista abbevesce drusiana morte e nghianate de san giuanne vangelista e otre quattre cu le evangelisti giuanne matteo luca e marco jndr à u fece a statue de legne de san giuanne battista p a chiesera de sanda maria gloriosa de le frari a venezia jndr à cchiù o mene jè u buste de uagnedde cu cammeo osce a die a u bargello jndr à st opere u buste ritratte avenève mbieghete non cchiù cumme nu reliquiarie ma cumme nu monumende profane jndr à u case specifiche non ge se tratteve d u ritratte de n individue distinde ma de nu tipe ideale sus a u pette tène nu cammeo cupiete da n andiche ca faceve parte de na collezzione medicea addò jè raffigurete n allegorie d a mende rappresendete da l auriga ca guide l anima rappresendete da u carre trainete da doje cavaddere ca sonde le simbele d a raggione e d a passione apprisse u fece u sarcofaghe de niccolò e fioretta martelli jndrìà u ha state a padova chiamete da l erede d u capitane de vendure erasmo da narni nnomenate u gattamelata muerte jndr à u pe realizzà u monumende equestre d u condottiere muerte jndr à quidde anne jndr à piazza ca ste nnande a basilica d u sande in bronze e spicciete jndr à u l opere apprime de essere accumenzete avère besognede nu consense da vanne d u senato veneto purcè l opere avenì penzete cumme a nu cenotafio ca significhesce nu monumende funebre pe quacchedune bruchete jndr à notre poste ca servive pe celebrà a fame d u muerte non ge n avèrene fatte apprime otre monumende de stu tipe le statue equestri d u trecinde nisciuna fatte de bronze normalmende suverchiavane le chiaute se avène otre esembie in pitture mbrà chiste u guidoriccio da fogliano de simone martini e u giuanne acuto de paolo uccello ma donatelle probabilmende cchiù ca a chiste se ispirò a le modelle classece a statue de marc aurelio a roma u regisole e le cavaddere de san marco da addò ha repegghiete u mode d u cavadde ca ve nnanze a u passe cu u muse ca apponde verse a u basse jndr à l opera mise sus a nu basamende ierte a figure de l omme jè idealizzete nfatte non g è nu ritratte da u vere ma jè na ricostruzione ideale ca se bese sus a ritratte romane cu le iamme tise tise sus a le staffe mendre ca fisse nu punde lundane tène jndr à le màne u bastone de comande in posizione diagonele ca cu a spade jndr à u fodero sembre in posizione diagonele fece da condrappunde a le linee orizzondele d u cavadde e a quedda vertichele d u condottiere accussì s accentuesce u movimende nnanze u monumende fece da prototipe pe tutte le monumende equestre ca avenèrene apprisse nzeppete in itaglie apprisse angore in europa occidendele e jndr à tutte ìu munne spiccianne a u novecinde p a basilica d u sande realizzò a recinzione d u coro e nu crocifisse de bronze mbrà u e u realizzò l altare granne d a basilica d u sande cu sette statue a tutte tunne madonna cu u piccinne le sande francische andonie giustina daniele ludovico e posdocimo e quattre rilievi cu episodi d a vita de sand andonie aiutate da bartolomeo bellano e da u rizze l altare scuasciete jndr à u p u reggitte d u presbitero ha state aggiustate arbitrariamende da camillo boito jndr à u origginariamende avère cumbarì cumme na sacra conversazione addò a vergine cu u peccinne e le seie sande stavene sus a nu baldacchino picche profonde ca stave sus a nu basamende ornete mbronde e rrete cu le rilieve mbra chiste le quattre cu le scene d a vite de sand andonie a madonna cu u peccinne punde prengepàle d a scene avène arrepegghiete quanne se ste oze pe fà vedè u peccinne a le fedele u trone jè fianchegiete da doje sfingi ca volene ccu dicene a conoscenza sus a u schienale d u trone jè rilieve cu adamo e eva a vergine jè na seconda eva ca facenne nascere u redentore libbere d a u peccate origginale donatelle ausò cumme ambiente de le scene de le quattre rilieve cu aperture paesistiche e funnele architettonece imbonende cu a u cendre ca se vede bbuene l episodie addò u sande jè u cendre fochele cu attorne a folle de figure ca partecepe a le fatte uardanne e reaggenne stennènne e sottolineanne u fatte certe teme sonde pigghiete da monumende andiche cumme sarcofagi o culonne a rilieve ma p a prima vote le cristiene ca stonne addevendene parte indegrande d a rappresentazione jndr à u rilieve cu a presendazione de l ostia a mula u spazie avène spartute da ttre arche in scorcio ca non ge sonde proporzionati cu le dimenziune de le gruppe de figure accussì se pò sottolineà a mbortanza du mumende jndr à u rilieve cu a guariggione d u uagnone possedute da l ira a scene jè nzerite nnande a nu granne proscenio paesistico architettoneche l otre doje rilieve sonde a guariggione d u core d u tirchie e u mirachele d u figghie pendite jndr à deposizione fatte cu a petre sembre pe l altare d u sande refèce u modelle andiche d a morte de meleagro u spazie avène annullete d a combosizione remànene sulamende u sarcofago e le figure accussì s accenduesce a drammaticità de l episodie pure grazie a mimica d a facce e a gestualità sasperate ca stravolgene le personagge ca devèndene proprie irriconoscibbili tande da ccrejà nu scherme aunìtarie de figure addulurate sconvolte jndr à le lineamende ca fece addevendà le facce de le maschere de dulore e costruisce le cuerpe e le vestite cu anghele acute d u cchiù o mene jè a madonna chellini donatelle turnò a firenze jndr à u mbrà u e u realizzò a maddalena de legne d u musee de l opera d u duomo addò a bellezze fisiche jè negate privileggianne le valore espressionistece u cuerpe scheletriche addèvende senza forme purcè cuverte da a massa de capidde se vede da a facce ncisa a fatica u dulore l anime stanghe suverchiamende in età avanzete jdde lassò ogne modelle precostituite pe rappresendà le sendimende cchiù prufunne de l anime umane mbrà u e u cchiù o mene jè u gruppe cu giuditta e oloferne u gruppe bronzeo rappresende giuditta cu u vele ca dope ca ha fatte mbriacà oloferne le vò cu tagghje a cape jndr à u basamende stonne ttre basserielieve cu putte ca fanne a vendemmia e scene de ebbrezza pò essere ca u gruppe de le statue ere mbieghete cumme fonte da vine nfatte all anghele d u cuscine se iacchiene quattre bochere a statue accumenzete p a cattedrale de siena fu mise jndr à u giardine d u palazzo midece jndr à via larie infine sistemete a palazzo vecchie apprisse a u sacche d u palazze dopo ca ha state a seconde cacciate de me midece pò essere ca fu realizzete sus a commissione de pitre de midece ditte u gottoso pe arrecurdà cosimo u vecchie l opere jè firmete opus donatelli flo sus a u cuscine rotete respette a u basamende accussì ca l anghele non ge coingidene creanne n effette de movimende a strutture de l opere jè a forme de piramide cu a u vertice a facce d a ieratica giuditta e a lame d a spada mandenute da u vrazze destre de l eroina piegate de novanda grade otre punde fochele jè a cape de oloferne addò convergene le diagunele d u gruppe l opere jè attraversete da nu sacche de valore simbolece cumme simbele religgiose a condinenza ca venge sus a lussuria cumme celebrazzione d a putenze dei medicea e nfine cumme emblema comunele a repubbleche ca venge sus a le tiranne donatelle ha vissute a siena mponde a u addò realizzò u san giuanne battista p u duomo e le modelle perdute pe le non eseguite porte urtema commesse fiorendina onne state le dohe pulpiti de bronze p a chiesera de san lorenzo opere rializzete cu a partecipazione de ajute bartolomeo bellano e bertoldo di giovanni ma da jdde pruggettete jndr à tutte le parte sue jndr à quest opera se accentuesce a careca religgiosa ca spenge le figure verse n estrema drammaticità rializzete cu a tecnica d u non finito jndrr à certe vanne de le figure sonde picca picca abbozzete jndr à u cosiddette pulpito d a resurrezione cu episodie d a vita de gese criste e sande mbrà nu fregie rilieve cu motive decorativi veggetale e eroti stonne cinghe formelle a rilieve quedda cu u martirio de san lorenzo fatte da donatelle e mise a u cendre jè costruite cu nu punde de viste avascete pe drammatizzà de cchiù u fatte nvece le restande scene addò onne collaborete u bellano e bertoldo de giovanni sonde pie donne a u sepolcre discesa de criste a u limbe abbevèscemende de criste e ascensione de criste u pulpite d a passione cu episodie d a passione de criste jndr à nu fregie a rilieve cu motive decorative presende le scene d a crocifissione realizzete collaboranne cu u bellano a scena d a deposizione d a croce sicuramende autografa addò maria addulerete jè nu richiame a le pleurant frangise a deposizione de criste jndr à u sepolcre fatte da bertoldo di giovanni sus a nu pruggette de donatelle l orazione de criste jndr à l orto fatte da bartolomeo bellano sus a nu pruggette de donatelle e u rilieve cu criste nnande a pilato e criste nnande a caifa ajutete aqquà da bartolomeo bellano donatelle ha muerte a firenze jndr à u l onne bruchete jndr à le sotterranee d a basilica de san lorenzo vecine a cosimo u vecchie jndr à singolere e prestigiose collocazione sotte a l altare a total combat wrestling tcw ète na federazione tagliàne de wrestling ca ha nate a ottòmmre d u dope ca quacche atleta se n ha sciute da a frontier championship wrestling subbete u nucleo origginale de le ribbelle a cumme avènene chiamate le lottature d a federazione s à ngrussate cu l otre atlete ca avénene da l otre palestre de mélane varese imola e angone a tcw ète na federaziona estreme cu a specialitate de l hardcore a tcw téne quattre titele a cindure tcw a cindure extreme a cindure revolution e u titele de coppije jndr à l estate d u a tcw vè in americhe break bones low g e tyler blaze avénene cundattate da nwa carolina e vonne a facene nu spettacole cu a federazione americane a tcw abbade pure a u sociale u ottòmmre s ha fatte a desij mb nu spettacole de beneficienze core rebbelle e tutte le turnise l onne date a simone celotto nu piccine de anne ca téne l anemije aplastiche e ca abbesogne subbete de nu trapiande de midolle u ottòmmre u cambion tcw fenriz adda ffà a mazzate a giron p a c i l consejo intercontinental de lucha y wrestling catch raffaelle ha nate a urbino l anne jndr à nu venerdie sande a le ttrede de notte figghje de giuanne de santi ca ere nu pittore ca non g ere assaje brave ma ere sembre n omme de ingegne bbuene e abituete a ndirizzà le figghje pe quedda via bbone ca pe sfortune non ge l avere fatte vedè quanne jidde ere piccinne raffaelle ha state u prime e uniche figghje de giuanne santi e de magia de battista de nicola ciarla a mamese ca pò more nu picche de timbe apprisse u ottommre l attene assaje canusciute jndr à cetate de urbino pittore e autore de na storie d a pitture condemboranea in verse se nzurò n otra vote cu na certa bernardina e avìe da jedde a figghja elisabetta raffaelle mbarò le prime cose d u disegne e d a pitture jndr à botteghe de l attene onde non passarono molti anni che raffaello ancor fanciullo gli fu di grande aiuto in molte opere che giovanni fece nello stato d urbino avveramende raffaelle tenève sulamende undece anne quanne l attene murìe u agoste e non ge se sape cumme ha fatte u pittore uagnone pe arrevà jndr à botteghe d u peruggine non ge pare nfatte vere a notizie d u vasari ca dice ca raffaelle avere state allieve d u peruggine apprime ca muresse l attene e a mamese jè comungue certe ca studiando raffaello la maniera di pietro la imitò così appunto e in tutte le cose che i suoi ritratti non si conoscevano dagli originali del maestro e fra le cose sue e di pietro non si sapeva certo discernere s a ritenute de vedè n intervente sue jndr à tauele d a natività d a madonne d a chiesera de sanda marie nove a fano combiute jndr à u e jndr à l affresche d u colleggie d u cambie a perugia d u ma pare ca a prima opera soje p a quale se pò dà nu reale credite attributive jè a madonne d u piccinne affreschete jndr à camera addò se penze ha nate jndr à casa santi a urbino ca jè cchiù o mene d u u decemmre u magister rafael johannis santis de urbino e evangeliste da pian de meleto avèrene da le sore d u convende de sand agustine a cetate de castidde a commissione d a pala d u beate nicola da tolentino spicciete u settemmre ruvenete da nu terramote jndr à u fu destrutte e disperse le doje tavule cu le mirachele d u beate a detroit e quedde de leterne a u musee de capodimonte sonde attribuite a evangeliste se recanosce sicuramende cumme parte de quedda pala e de mane soje l angele cunservete jndr à pinacoteche tosio martinengo de brescia pure u frammende de l d u louvre jè attribuite a raffaelle manghe a documendazione sus a l opere ca onne state fatte cchiù o mene jndr à u a e a de berline e u de l accademia carrara de bergamo tutte de ispirazione perugginesche nvece a commissione ca le fu fatte sembre jndr à quidde anne da le clarisse de monteluce vecine a perugge de na incoronazione d a madonna non ge fu spicciete maje da jidde e a tavule nfine fu eseguite da giulie romano fu cunzignete a le sore sulamende cinghe anne apprisse a morte d u maestre l abbevèscemende de san paolo d u brasile s acchieve jndr à l ottecinde jndr à na collezzione scozzese e fu vennute a u musee brasiliane cumme opere de mariano de ser austerio a critiche ca ere già scuasciete sus a l attribbuzione mbrà u peruggine e raffaelle jè osce a die concorde pe attribuirla a raffaelle acchianne precisamende na chiare ispirazione d u maestre de cetate d a pieve aunìte comungue a referimende a u pinturicchie jndr à u paessagge jndr à le particolere d a decorazione d u sarcofago e jndr à preziosità de le vestiti de le personagge seconne l indicazione d u longhi ca ere nu sostenitore de n influsse jndr à le prime anne d u sechele de le mode d u raffinete maestre peruggine angore mutive d u peruggine sonde presende jndr à ca fu appettete p a chiesera de san dumenece de cetate de castelle e jè dette pure crocefissione mond da u nome d u collezioniste nglese ca l ha vennute a national gallery de londre jndr à u e porte a le pide d a croce a firme raphael urbinas p l o o pala oddi purcè commessa jndr à u da maddalena de l oddi p a chiesera peruggine de san frangische spicciò apprisse a requisizione fatte da le frangise jndr à u a pinacoteche vaticane non ge convinge a disposizione a doje piane le apostole da u vasce uardene a l ingoronazione ca avene in ciel mendre raffaelle se sforze de varià atteggiaminde e spressiune testimonianne accussì na ricerche personele p a chiesera de san frangische de cetate de castelle fu commissionete da a famigghje albizzini u sposalizio d a vergine addò restò fine a u pe passà a accademie de brera jndr à u combiute jndr à u jè firmete sus a u fregie d u portico d u tembie raphael urbinas jè debitore de doje dipinte d u peruggine d a consegne de le chiave d a cappella sistine e soprattutte de l analoghe osce a die a caen ca u maestre umbre avere appene spicciete de appettà p a cattedrele de perugge raffaelle mazzesce e nzieme fece cchiù mbonende l architetture d u tembie ca allundanete prospetticamende pigghje na funzione de asse de referimende p a disposizione circolere de le figure ca stonne in prime piane l epigrafe d u chiaute de raffaelle ca ste jndr à u pantheon de rrome dice accussì jndr à l autunne d u raffaelle jè a firenze forse raccomandete a u gonfaloniere pitre soderini da giuanna feltria figghje de federiche da montefeltro e mugghere de giuanne d a rovere arrevete a firenze e fatta amicizia con alcuni giovani pittori tra furono ridolfo ghirlandaio aristotile s gallo ed altri fu nella città molto onorato e particolarmente da taddeo taddei il quale lo volle sempre in casa sua ed alla sua tavola come quegli che amò sempre tutti gli uomini inclinati alla virtù p u quale raffaelle facì jndr à u a madonne d u prate de vienna ca u vasari giudechesce angore jndr à u mode d u peruggine e forse l anne apprisse a de londre molto migliore purcè jndr à u frattimbe raffaelle studianne studiando apprese raffaelle avere arrevete a firenze avenne angore nu sacche de commissiune da combletà jndr à u avere ricevute l incareche da le sore d u convende de sant andonie a perugge de na pale d altare a pala colonna ca avìe na longa elabborazione sonde visibbile le differenze mbrà a lunette angore umbre e u gruppe fiorendine d a tavule cendrele spicciete jndr à u u comblesse d a pala tenève a parte l elemende cendrele e a lunette mò a u metropolitan museeum de new york cinghe tavulette ca furmavene a predella u sande frangeschene e u sand andonie da padova mò a dulwich a pietà mò a boston a sciute a u calvarie mò a national gallery de londra e l orazione jndr à l orte ca pure jedde ste a u metropolitan de new york u comblesse fu nfatte smembrete e vennute da le sore de sand andonie jndr à u a u peruggine andonie bigazzini e da quiste arrevò a famigghja romane d a quale ha pigghjete u nome pò a le borbone de napule e da aqquà fine in spagna jndr à u e a fine jndr à le state aunìte d america jndr à u jndr à u sogne d u cavaliere combosizione ca pare semblice ma ca jè u resultete de na ricerche sottile de equilibbrie de le masse ca stonne in prime piane e de le piane ca degradane jndr à u funne raffaelle affrondò nu teme gradite a le ambiende ndellettuale fiorendine impregnate de neo platonismo quidde de l esortazione a u bbene a u scacchiaminde de le piacere de l anime cchiuttoste ca de quidde d u cuerpe seconne andrè chastel l iconografie d u dipinde pigghje le fonde sue da u poeme de silio italico punica acchiete da l umaniste poggio braccolini jndr à u e da u somnium scipionis de macrobio jndr à u sogne scipione avene esortete da pallade a sinistre a seguì a vie de le virtù evitanne quedda d u vizie indichete da venere a destre a tavulette de le ttre grazie jè u pendant d u sogne e rappresende u condinue de l esortazione castità bellezze e ammore recompensene l eroe cu le pome de le esperidi le doje tavule avessere essere state dedichete a u uagnungidde scipione de tommaso borghese e nfatte lore appartenene a quedda famigghja romane fine a fine d u settecinde passanne apprisse inn inghilterre addò u sogne d u cavaliere restò nvece le ttre grazie arrevarene a u musee de chantilly jndr à ìu pure a commissione recevute a perugge jndr à u pe na madonne cu u piccinne e le sande giuanne battista e nicola da scaffà jndr à cappelle ansidei d a chiesere de san fiorenzo fu combletete seconne quande pare leggerse jndr à u dipinde jndr à u a pale ca porte sus a u trone a scritte salve mater christi scì in inghilterre jndr à ìu fine a spiccià a u national gallery jndr à u ca conserve pure nu jndr à l opere angore de spirazione umbre raffaelle apporte na sostanziele semblificazione de l imbiante architettoniche accussì da dà a l inzieme na cchiù efficace e rigorose monumentalità pe guidobaldo da montefeltro raffaelle avrebbe appettete jndr à u ttre tavulette de soggette simile san michele e u draghe e doje san giorgio e u draghe u e une de le doje san giorgio nu picche dopo passarene non ge se sape cumme è a nu scanusciute milanese ca l avrebbe vennute a u conde piacendine ascanio sforza ca tenève u stesse nome d u cchiù famose cardinale passanne pò a u cardinale mazzarino e da quiste a luigi xiv spiccianne a u louvre u terze ha state donete da guidobaldo a enrico vii d inghilterre jndr à u e da addà arrevò jndr à sede de osce a die de washington le prime anne d u soggiorne fiorendine sonde chidde de nu sacche de madonne c u piccinne a dette pure madonne diotallevi da u nome d u collezioniste riminese ca a vennì a le musee berlinese jndr à u cumme opere de peruggine a madonne cu u piccinne o purcè u connestabile de perugge ere u proprietarie ca vennì a tavule jndr à u a le collezione mberiale de san pietroburgo a de washington ca avere già appartenute a le lords cowper de panshanger a vennute jndr à u da u duche de terranove a le musee de berline e a madonne d u granduche de palazzo pitti appartenute già a u pittore carlo dolci ca fu acquistete jndr à u da ferdinande iii de toscana u trasporte de criste muerte gallerie borghese rrome jè u suggette prengepàle d a pala baglioni appettete jndr à u pe san frangische de perugge ve se iacchie eccezzionalmende nu stile teso cu na ricerche plastica spirete a michelangele l affresche cu a trinità e sande appettete a san severe de perugge fece vedè jndr à certe belle ritratte jndr à le quale manifeste l influenze de leonarde femmena in cinta agnolo doni e maddalena doni palazze pitti sus a u sfonde de nu paesagge cumme a dama cu u liocorno gallerie borghese d u cchiù o mene jè a mute gallerie nazionele urbino capelavore d a ritrattisteche de raffaelle pure quiste caratterizzete da l adesione a mutive leonardesche a fine d u vedìe u trasferimende sue a rrome addò quanne tenève appene vendecinghe anne prestò servizie pe papa giulie ii de stu periode sonde le decorazziune de le camere papale jndr à u palazze vaticano cumme a scole d atene pure ca s avere ngraziete otre mecenate presse le quale prestò servizie raffaelle tenìe a posizione de pittore papale proseguenne a fatije sotte u papate de papa leone x successore de giulie ii ca l affidò l incariche de custodie e reggistrazione de le marme andiche sotte u pontifichete de giulio ii a fame de raffaelle crescì accussì tande ca fu nnominete jndr à u architette d a basiliche de san pitre pure ca a morte de l artiste ca avvenìe u abbrile non g a permesse a le pruggette origginale de essere purtate a combimende seconne le idee origginarie otre edific purtate a termine jndr à capitale sonde tra le tande u palazze branconio de l aquila jndr à u borghe e a chiesera de sand eliggie de le orefece vecine via giulia avere state u stesse bramante a proporre a raffaelle cumme successore sue grazie a fame ca avere cumme pittore na congezione nova d u spazie jè l elemende ca caratterizzesce anghe l uniche edifice religgiose de raffaelle ca s a conzervete jndr à forma soje origginarie a cappella chigi pe tràsè jndr à cappella se passe da n arche cendrele ca porte a navata laterele d a chiesera l inderne jè comboste da ttre archete beghine ca seguene u scheme de quidde de l ingresse quiste sisteme mandene na cupola sus a le pennacchie s assomigghie a crociere in versione ridotte de san pitre d u bramante cumme in san pitre u diametre jè maggiore de l ambiezze de l arche d ingresse cumme u core bramante pure a cappella jè na strutture autonome annessa e sanda marie d u popole e cumme u tembiette esse jè cuperte da na cupola a u condrarie de l edifice bramantesche jndrìà cappella u spettatore addà uardà da cchiù punde de viste pe cugghjè tutte u splendore u spettatore addà stà jndr à u spazie non nnande a jidde raffaelle disegne le mosaice ca decorescene a cupole da a cappella raffaelle pruggettò seconne vasari u palazze d u protonoriate apostoliche giuanne battista braconio de l aquila ca fu scettete nderre jndr à u seicinde pe fa spazie a u colonnete d u bernini nnande a san pitre a facciete tenève cinghe campate referimende a u caprini ma jndr à u palazze de l aquila u pianterrene ca avere essere affidate a botteghe non g ere bugnete ma articolete da n ordine tuscanico mbrà archete beghine a u piane superiore raffaelle lasse le ordine classece scauscianne accussì a tradizione da palazze rucellai a palazze caprini ce se combronde u palazze de l aquila cu quidde bramantesche cu na distinzione chiara chiara mbrà l eleminde purtande e parte de jenghimende a facciete d u prime pare nguiete e senza loggica l ordine classiche se jacchie sule addò se manifeste nu reale rapporte mbrà careche e sostegne palazze vidoni caffarelli pure ca ha state fatte in stile raffaellesche non ge fu pruggettete da raffaelle in origgine a facciete ere de sette cambete u prolugamende e l urteme piane appartenene a na fase de costruzione cchiù tarde u piane terre ha state trattete cumme a nu basamende bugnete orizzondele le colonne binate a u piane nobbile rechiamene pure loro a bramante le colonne binate viste ca sonde l uniche elemende vertichele assumene na granna mbortanze jndr à l urteme anne d a vita soje raffaelle fatiò a u pruggette d a ville a monte mario sovrintendenne de le lavore fu nnomenete andonie da sangalle u uagnone ca ere assistende de raffaelle a san pitre nu disegne fece vedè u state d u pruggette jndr à u addò jndr à u cendre d a ville s avere acchià nu granne cortile circolere a parte le stanze a ville avere combrennere nu tiatre stalle pe docinde cavaddere n immense ippodrome e giardine cu sciueche d acqua na granna scalinete avere purtà a l ingresse d a ville a curia apprisse a l elezione de clemente vii non ge puteve condinua le lavore a u belvedere accussì se fermarene pure chidde a monte mario u stuezze comblete avenìe ascuete duranne u sacche de rrome apprisse nu restaure a ville addevenìe proprietà de margherite de parma da stu fatte u nome ville madama l unece stuezze de l edifice origginele sonde a parte quacche zone d u giardine sulamende certe stuezze incomblete d a rotonde cinghe camere e na loggie a ttre cambete steve n idea de fà cumme jndr à u cortile d u belvedere terrazze ma avenìe abbandunete non g esisteve nuniche punde da u quale vedè a ville n l ippodrome u tiatre a loggie le terrazze d u giardine e pure u vestibbele erene penzete pe essere ausete o tutte nzieme o pure sulamende une a vote jndr à ville madama acchieme a stesse inzistenze sus a le visuele inderne cumme jndr à cappelle chigi e a stesse rinunge a nu sisteme strutturele ca guverne tutte l inzieme cumme palazze d aquila nisciune edifice d apprime avere riprodotte accussì satte satte a funzione e le forme de le andiche modelle romane u tiatre acussì cumme cumbare jndr à u disegne de sangallo jè na precise ricostruzione d u tiatre romane non g esiste ninde de cchiù vicine a l epoca romane cumme a loggie u modelle cchiù vicine ere a decorazione d a domus area e de le terme de tito strutture e ornaminde se squagghiene nzieme erene prorie chiste edifice ca raffaelle jndr à lettere a papa leone x considereve a massima conguiste de l arte e de l andichità le giardine e a terrazze pure ca avèrene state abbandunete pe sechele rendene angore l idea d a fusione de paesagge e architetture ca caratterizzeve a ville a fatie de raffaelle a san pitre s a svolte sotte a cattive auspice purcè leone x ere avveramende picche inderessete rispette a u predecessore sue a l edifice nueve se congendreve de cchiù sus a facciete d a chiesere de famigghie san lorenze a firenze sus a ricostruzione de san giuanne de le fiorendine a rrome jndr à u frattimbe le lavore a san pitre procedettere assaie cunge cunge nu sole disegne se pò attribuì a bramante assaie nvece a raffaelle quiste urteme ere solite preparà nu sacche de dipinde cu le disegne metodece e accurete se rese cunde ca non g ere possibbele na sola chiande pe tutta san pitre ere comblichete mettè tutte pe iscritte allore raffaelle ausò nu sisteme nuève quidde d a proiezione ortogonele dice l architette non ge tène abbesogne de sapè disegnà cumme a nu pittore ma de avè le designe ca le permettene de vedè l edifice accussì cumm è lassò a configurazione prospetteche d u bramante sebastiane serlo precise ca nu sacche de strezze d u modelle btramandesche sonde ingomblete e raffaelle disegnanne a propria chiande ausò n otra vote le idee de bramante sta chiande se distingue da tutte l otre p a combleta chiarezza soje na navate de conghe cambate cu navate laterele avene mise nnande a u spazie cupelete bramandesche a facciete jè costituite da n ambie portiche a doje piani le pilastre presendene paraste a doppie verse a navate maggiore e verse a chidde laterele l irtezze d a navate maggiore ere fissete da l arche a crociere bramandesche u sisteme de le cupele minore ha state repigghiete le fundaziune de le pelune se fanne vedè nzufficiende pe stu mutive se decidìe de posizionà le mure quidde cchiù sollecitete da u careche cchiù vecine a le pelune d a cupele l ordine gigande d a crociere prosegue sus a le pilastre d u transette e le culonne mbra le pilastre furmescene n ordine minore raffaelle non ge tenève nisciuna ndenzione de camngià a cupele de bramante l aspette esterne d a chiesera avera essere duminete da nu sisteme trabeate a l andiche ca vò ccu dice comboste da sostegne vertichele e architrave orizzondele sene l ause de arche jndr à le deambulatorie e sus a facciete culonne libbere o semiculonne mise nguedde a murature sostenène na trabeazione doriche a facciete cumme quedde de nu tembi classiche consiste de culonne e timbene sandr andrea mantova sand andrea a mantova cu a navate soje l otre torre e a facciete colossele quiste pruggette subranesce quidde d a prima fase d a fabbriche sie pe a dimenzione sie pe a magnificenze certamende u pruggette de raffaelle presende nu ritorne a l imbiande tradizionele a forme de t de l andiche san pitre duranne a direzione de raffaelle a costruzione de san pitre avanzò assaje lenda lende andonie da sangallo successore de raffaelle mettì in chiazze le defètte d u pruggette de raffaelle jndr à nu famose memoriele u pape fece appettà a raffaelle ttre stanze de l appartaminde papale mbrà u e u cu nu sacche de allieve cumme aiute de n otra stanze angore a stanze de costandine raffaelle ha probabilmende furnite sulamende u disegne generele de l affresche l esperimende de alfred d hershey e martha chase prove definitivamende jndr à u ca u materiele genetiche jè costituite da dna e non da proteine cchiù nnande a chiste resultete incontrovertibbeli pure le scenziete ca averene critichete l esperimende di avery macleod e mccarty se convingerene da l imbortandissime ruole biologiche d u dna hershey e chase svolgevene studie sus a nu fago ca jè nu virus ca riesce a nfettà le battere particolarmende u fago ca nderesseve a lore ere note cumme t quiste virus jè in grade de attaccà e coli nu battere ausete spesse cumme modelle jndr à quiste genere de studie a l epoche ere note ca t ere furmete esclusivamende da dna prutette da n involucre proteiche le doje scenziete prepararene doje culutre de e coli le battere de le doje colture metabolizzarene da na vanne u fosfore marchete e da l otre u zolfe marchete indroducenne chiste atomi radiattive jndr à le biomolecole presende a l inderne de le cellule cchiù precisamende a stu punde le ricercature nfettarene parallelamende le doje colture batteriche cu u fago t stu virus ause l apparate biosindetiche de le cellule de e coli pe replicà u proprie dna e pe sindetizzà le proteine d u rivestimende cfr cicle litico de nu virus da u mumende ca le nucleotide e le amminoacide ausete jndr à sindesi d u dna e de le proteine virale sonde chidde presende a l inderne d a cellule nfettete ne resulte ca le fage sviluppete da l infezione jndr à prime colture onne avè nu dna marchete radioattivamende nvece chidde sviluppete da l infezione d a seconda colture onne avè u rivestimende proteiche esterne marchete radioattivamende hershey e chase separarene le fagi neofurmete quidde marchete da le doje terrene de colture e separatamende le ausarene pe nfettà otre e doje colture de e coli jndr à quiste case cresciute sus a le terrene standàrd senze l isotope radioattive u processe ausete pe determinà ce a radioattività avenesse da l inderne o da l esterne de le cellule ha state u seguende apprisse nu certe timbe da quanne l infezione avere accumenzete u terrene de colture avenève mise jndr à n omogenizzatore a conzeguende agitazione provochesce u distacche d u rivestimende proteiche de le virus d a membrane cellulare jndr à quiste case se parle de ombre fagiche purcè chiste rivesteminde proteice non ge condenene u dna ca ha già state gnettete jndr à cellule apprisse tutte avenève cendrifughete u stuezze cellulere condenende evendualmende u dna marchete remaneve sus a u funne d a provette nvece le rivesteminde proteice ca s averene stacchete da le membrane cellulare remanevene in sospenzione a seconde de addò se mesureve a maggiore radioattività ere possibbile dedurre ce a molecole s acchiasse o mene a l inderne d a cellule jndr à u case de u dna marchete a radioattività se mesurò sus a u funne d a provette jndr à u case de le proteine marchete a radioattività se mesurò sus a u sopranatande da u mumende ca u fago pe replicarse ave abbesogne de ndroducere a l inderne d a cellule ospite u materiele genetiche suje pe putè sfruttà l apparete batteriche de replicazione trascrizione traduzione pare evidende ca quiste materiele genetiche addà essere pe forze u dna purcè cumme dimostrete le proteine non ge trasene jndr à cellule culpite nvece u dna sine a stu punde remaneve sulamende na questione aperte de cè ccose jè fatte u materiele genetiche de l organisme ca non ge tènene u dna le virus a rna a risposte a sta domande non ge tardò ad arrivà in seguite a studie ca furene fatte sus a u virus d u mosaiche d u tabbacche tmv da gierer e schramm e da fraenkel conrat e singer tarentum jè nu comune de le state aunìte d america jndr à condea de allegheny jndr à pennsylvania sud occidendale a cetate nasce sus a le rive d u fiume allegheny e se iacchie a miglie km a nord est de pittsburgh tarentum ha state fundate jndr à u e addevenìe nu borough jndr à u u nome sue avène da u nome latine de tarde u prime petrolie commercializzete jndr à le state aunìte ha state prodotte a tarentum jndr à u thomas e samuel kier affittarene nu stuèzze de terre vecine a tarentum pe ricercà u sale trapananne u terrene scuprirene u petrolie ca onne mbottigliate e commercializzate cumme na medicine miracolose jndr à u vennèrene u petrolie cumme combustibbile pe le lampade a olie jndr à u a produzione de petrolie greggie de tarentum ere cchiù o mene de uarrile osce a die otre a l industrie d u petrolie e quidde d u sfruttamende de le deposite de gas carvone bituminose sabbie ghiaie sonde presende pure industrie ca producene acciaie mattone vitre bronze e prodotte chimece u d a popolazione tène origgene tagliàne laltitudine jè a distanze vertichele de n oggette da nu levèlle note de riferimende chiamete levèlle zere jndr à maggior parte de le case stu levèlle jè quidde d u mare queste jp dette iertezze assolute nvece l iertezze jè dette relative quanne jè u resultete d a differenze mbrà le iertezze de doje lueche jndr à le state aunìte d america e jndr à u regne aunìte l altitudine avène normalmende misurete in pide in europe e jndr à otre vanne d u munne avène mesurete in metre a pressiona atmosferiche s avasce cu l altitudine l altitudine terrestre cchiù granne sonde rappresendete da le mundagne addò se pigghije a cime cchiù ierta p a rilevazione a cime cchiù ierte jndr à u munne jè l everest ca mesure cchiù o mene metre da u levèlle d u mare praticamende quase ninde respette a u ragge d a terra km ce se putesse rappresendà u globe terrestre cu na sfere de nu metre de ragge avessema rappresendà l everest cu appene nu millimetre purcè a proporzione jè cchiù o mene respette a u ragge terrestre in aeronautiche u termine altitudine o quote avene ausete pe descrivere a distanze vertichele respette a u levèlle medie d u mare cu u termine iertezze se referisce a distanze vertichele respette a nu punde nderre nvece cu elevazione a distanze de nu punde sus a superficie terrestre da u levèlle medie d u mare avène misurete in pide jndr à tutte u munne l ipsografije jè u studie de l altitudine l altitudine medie de le terre ca stonne fore da l acque jè combrese mbrà le e le m l altitudine medie de le diverse terre ca stonne fore da l acque jè cchiù o mene a seguende giotte de bondone ha nate da na famigghie de condadine jndr à u ca cumme a nu sacche de otre famigghie se n avere sciute a firenze e seconne a tradiziona letterarie fine a mò non confermate da le documinde avère affidate u figghie a puteje de nu pettore cenni de pepi ditte cimabue iscritte a a putende arte d a lana ca javetave jndr à parrocchie de sanda marije novella avesse a essere sulamende na leggende u cunde d a scuperte d u pettore uagnone da vanne de cimabue mendre ca disegnave cu estreme realisme le pechere ca badeve reportate da lorenze ghiberti e da giorgie vasari sus a u fatte ca cimabue ha state maestre de giotte stonne sulamende indizie de tipe stilisteche a collabborazione jndr a puteje d u maestre fiorendine ha consendite a giotte de seguirle a rome jndr à u cchiù o mene addò ere presende pure arnolfo di cambio e avesse putute successivamende ndrodurle jndr à u cantiere de assisi giotte se nzurò cchiù o mene jndr à u cu ciuta ricevuta de lapo del pela da a quale avìe quattre figghie maschele e quattre femmene e de ste uette figghie sulamende une devendò pettore frangische a prima tavule appettete indipendendemende da giotte in ordine cronologgeche jè probbabbilmende a madonne cu u piccinne de san giorgie a coste firenze osce a u musee diocesane de sando stefano a u ponde ca putesse essere precedende a le affresche de assisi pe otre studiuse nvece se tratte de n opere successive a u candiere de assisi e pure a croce de sanda maria novella sta opere fece vedè na solida rese d a volumetrie de le personagge addò le attitudine sonde cchiù naturale ca in passate u trone jè inzerite jndr à na prospettive cendrale furmanne queste na nicchie architettoneche ca suggerisce u sienze d a profonnetà a nuvetà d u linguagge de sta tavule relativamende piccenne e tagghiate lunghe le margene se capisce megghije facenne nu combronde cu l esembie fiorendine de maestà ca l averene precedute nu picche apprime cumme coppo de marcovaldo e cimabue a basilica de san frangische de assisi avere state combletate jndr à u cu granne interesse sia de le frangescane purcè avenève viste cumme sede cendrale de l ordine luèche d u brucamende d u funnatore e mete de le pellegrinagge e d u papate ca vedeve jndr à le frangescane de le fedele alleate pe repigghià u legame cu le cristiane cchiù povere l inizie d a decorazione e affresche non g è canusciute p a distruzione de le andiche archivije jndr à u xix sechele ma avessera resalì mbrà u e u l artiste scacchiate direttamende da le pape accumenzarene da a basilica superiora le prime affresche avenèrene realizzate jndr à u tranzette d a puteje de cimabue addò assaje probbabilmende s avere acchià pure giotte uagnone a màna soje in particolare jè probabbele jndr à doje scene jndr à vanna ierte d a navata cu le storie de isacche isacche benedice giacobbe e isacche ca scacce esaù ca se iacchiane jndr à terza cambate a l altezze d a fenestre genericamende attribbuite a nu maestre de isacche ca tenève na particolare predisposizione a resa volumetriche de le cuerpe ausanne n accenduate chiarescure e ca ere capace de ambientà le proprie scene jndr à n ambiende architettoneche fittizie disegnate seconne na prospettive e nu scorce laterale basate sus a le studie matemateche prospettece assaje de mode a u timbe e nzegnate a viterbo a a corta pontifice addò furene mbortate a l inizie d u xii sechele da le maistre arabe diverse jè pure a tecniche ausate p a prima vote se ausò l affresche a sciurnate invece ca a pontate alcune indichescene u maestre de isacche pure jndr à le figure d u romano pitre cavallini o d u scultore arnolfo de cambio l unice ca avessere fatte vedè de sapè esprimere jndr à na maniere credibbele le valore de volume e de coerenze spaziale jndr à le opere lore cchiù nnande a fasce inferiore d a navate avenìe occupate da le vendotte storie de san frangische ca erene databbele mbrà l urteme decennie d u xiii sechele e le prime anne d u xiv nu cicle grandiose ca stupì le condemboranee e signò na svolte jndr à petture occindedale u cicle illustre pundualmende u teste d a legenda combilate da san bonavendure e da jidde dichiarate uneche teste ufficiale de referimende p a biografije fragescane sotte a ogne scene cumbarive cu u timbe s a quase scangellate totta totte na didascalie descrittive tratte da le devirse capitole d a legenda illustrate a picche a picche stu cicle jè considerate da certe cristiane l inizie d a modernità e d u appettà latine a tradizione iconografeche sacra nfatte puggiave sus a tradizione de le iconografe grece allore sceve sus a nu repertorie iconografeche assaje codificate jndr à le sechele u suggette de osce a die nu sande moderne e nu repertorie de eppisodie straordinarie sule pe fa n esembie nisciune maje apprime de san frangische avère ricevute le stigmate fecere sine ca giotte jndr à l affresche avèra fà a mamme e l attane de le modelle e de le figure pigghianne sule in parte a le modelle de petture ca s averene già cimendate in eppisodie frangescane sus a tavule cumme bonaventura berlinghieri o u maestre d u san frangische bardi apprisse a stu fatte vè reggistrate u corse nuéve de le studie bibblece purtate nnande probbie da le teologe frangescane e dumenecane ca prediliggeve a letture de le teste jndr à u lore senze letterale senza troppe irre e orre e rimande allegorece desideranne de conducere u fedele a n ingondre u cchiù possibbele vive e immedesimative cu u teste sacre stu fatte favorìe a scelte de rappresendaziune cu le vestite moderne e ca sottolineassere l espressione d u vissute u prime capelavore fiorendine jè a granne croce de sanda marije novelle citate cumme opere giottesche jndr à nu documende d u da nu certe ricuccio di puccio d u mugnaio e pure da ghiberti ma probabbilmende jè databbele cchiù o mene jndr à u condemboranèe quindi a le storie de san frangische d a basilica superiore jè u prime suggette ca giotte affronde in mode rivoluzionarie in condraste cu l iconografije ormaie canonizzate da giunta pisano d u christus patiens inarcate sinuosamende a sinistre giotte nvece appettò u cuèrpe muèrte in mode verticale cu le iamme piegate ca ne facene induì tutte u pese a forme non g è cchiù nobbilitate da le consuete stilome devendò accussì assolutamende umane e popolare jndr à chiste nuvetà jè condenute tutte u sienze de l arta soje e d a nova senzibbilità religgiose ca restituisce a criste a dimenziona terrena soje e da queste pigghje u senze spirituale cchiù profunne sulamende l aureole arrecorde a natura divina soje ma fece vedè le sembianze de n omme umile ca ste soffre avveramende cu u quale l osservatore putesse combrondà le pene sue jndr à chidde anne giotte ere già nu pettore affermate capace de ccrejà nu sacche de imitature jndr à cetate pure ca rappresendave sulamende l andicipatore de na corrende d avanguardia ca se imponìe cchiù tarde u condeste toscane e fiorendine de l epoche ere animate da granne fermende innovative ca nfluezarene giotte a pisa a puteje de nicole pisano e pò d u figghije giuanne avère accumenzate nu percorse de recupere d a pienezze d a forma e de le valure de l arte classiche aggiornate cu influsse gotece tranzalpine nvece siena in condatte privileggiate cu nu sacche de cendre culturale europee avère viste l inneste de nuvetà goteche sus a tradizione bizzandine jndr à petture de n artiste d u calibre de duccio de buoninsegna de data vicine jè considerate pure a tavule firmate da pisa e stipate a u louvre de parigge ca raffiguresce le stigmate de san frangische addò le storie d a predelle sonde direttamende ripigghijate da le scene assisiate quiste da certe avène considerate mutive a sostegne de l attribbuzione d u cicle frangescane a giotte fine a u ste nu buche de alcune anne jndr à produzione de giotte certe critice onne penzate ca putesse essere chiamate a rome da le pape ca puteve sce spiulanne otre opere de l artiste apprisse le realizzaziune a assisi soprattutte in occasione d u giubillere d u indette da pape bonifacio viii quindi po essere ca giotte ha fatijate a rome mbrà u e u esperienze d a quale non ge remanene tracce significative e pe quiste non g è possibbile angore giudicà l influenza soje sus a le petture romane o a u condrarie quande u stile sue avenìe nfluenzate da a scola romane jndr à basilica de san giuanne in laterano jè stipate nu frammende piccinne de nu cicle assaije cchiù larie forse riferibbele a giotte a stu soggiorne e a quidde successive da documinde catastale d u e d u se canoscene le proprietà soje in firenze ca erene assaje avveramende e pe quiste se penze ca cchiù o mene verse le trende anne giotte tenève già na puteje e ere capace de ovvià a le cchiù prestiggiose commissiune d u timbe jndr à stu periode appettò u polittiche de badia gallerie de le uffizie e in virtù d a fame diffuse jndr à totte l itaglie avenìe chiamete a fatià a rimini e padova a presenze de giotte a rimini non g è databbele cu precisione ma se presume ca pò essere collocate mbrà le anne de padova e u ritorne a assisi apprime o dope u soggiorne padovane securamende apprime d u avene collocate cchiù o mene jndr à u a rimini cumme a assisi fatiò jndr à nu condeste frangescane jndr à chiesera già de san frangische osce canusciute cumme tembie malatestiane addò appettò nu cicle de affresche perdute nvece reste angore jndr à l abside a croce combrondanne u dipinde cu le otre croce de giotte prime mbrà tutte a vicine croce jndr à cappelle de le scrovegni appare chiare cumme sonde mancande a cimasa e terminali o cape croce acchijate invece da federiche zeri jndr à u jndr à collezzione jeckyl de londra l autografije d a croce non g è condivise da tutte le studiuse pure ca fece vedè le qualità tipeche d a pettura soje pò essere ca se tratte de n opere de puteje cumme a nu sacche che onne assute cu a firma soje e appettete da nu disegne sue u soggiorne de rimini jè mbortande soprattutte pe l influenze esercitate sus a locale scola pettoreche e miniatorie ca avène chiamate appunde scola riminese ca avìe mbrà le maggiore esponende giuanne e pitre da rimini proprie da na croce de giuanne ca se vedève probbie ca avere derivate da giotte e da a secure datazione a u s à putute mettere u limite massime a presenze de giotte jndr à cetate d u soggiorne padovane s onne perse le affresche d a basilica de sand andonie e d u palazze d a raggione ca furene però realizzate jndr à nu seconde soggiorne le affresche residue d a basiliche de sand andonie stigmate de san frangische martirie de frangescane a ceuta crocifissione e cape de profete sonde pe quidde picche ca jè possibbele intuì frutte d a fatije de le collaborature assaje simile tecnicamende a quidde d a successive cappelle d a maddalene d a basiliche inferiore de assisi le affresche perdute d u palazze d a raggione spicciate jndr à u sonde citate jndr à nu libbrecine d u a visio aegidii regis patavi d u notare giuanne da nono ca le descrive cu tone endusiastece testimonianne ca u suggette astrologgeche d u cicle ere tratte da nu teste assaije diffuse jndr à u xiv sechele u lucidator ca spiegave le temberaminde umane in funzione de le influsse de le astre padova ere a u timbe nu cendre universitarie culturalmende assaije fervide luèche d incondre mbrà umaniste e scienziate e giotte jè partecipe de sta atmosfere pure le petture de l itaglie d u nord subbirene l influenze de giotte guariento giusto de menabuoi jacopo avanzi e altichiero scuagghiarene nfatte u linguagge plastiche sue e naturalisteche cu le tradiziune locale remane nvece indatte u cicle de affresche cu storie de anna e giuacchine de maria de gesù allegorie de le vizie e de le virtù e u giudizie universele d a cappelle de enriche scrovegni appettete mbrà u e u l indere cicle jè conziderate nu capelavore assolute d a storie d a petture e soprattutte u metre de combronde pe tutte le opere de dubbie attribbuzione giottesche viste ca sus a l autografije d u maestre fiorendine jndr à stu cicle non ge ne stonne dubbie le affresche d a cappelle de l arene de padova sonde funnamendale p a canoscenze de l arte giottesche purcè sonde chidde addò l autografije e a datazione sonde certe e addò u ricorse a l aiute jè limitate a l esecuzione de le idee d u maestre jndr à cacciate de giuacchine da u tembie se rescondrene certe eleminde tipece de l arte de giotte ambiendazione architettoneche in prospettive intuitive jndr à quale se disponene le personagge rese de le figure umane realisteche e non stilizzate eloquenze de geste e espressione vivace narrazione solennità senza irre e orre d a combosizione presenze de linee de forze ca portene l uecchje de l osservatore enriche scrovegni nobbile de padova accattò u terrene jndr à u jndr à u accumenzò a costruzione d a cappelle ca s acchieve nguedde a u palazze de famigghie apprisse destrutte jndr à u u pape benedetto xi promulgave n indulgenze in favore de colore ca l avessere visitate l edificie fu consacrate probbie jndr à u e se penze ca le affresche averene a essere ormaie spicciate pe quedda date giotte appettò l indera superfice cu nu proggette iconografeche e decorative unitarie ispirannese a leggenda aurea de jacopo da varazze e a le meditaziune sus a vite de gesù d u pseudo bonaventura appettò dividennele jndr à scene nu cicle incendrate sus a u teme d a sarvezze ca accumenze da a storie de giuacchine e anna e condinue cu chidde de marije e gesù lunghe le parete e spicce cu u giudizie universale d a condrofacciate sus a u zocchele jndr à vanna vasce certe specchie de marme finde se alternescene a figure cu na sola cromature ca simboleggiane le vizie e le virtù jndr à cappelle a petture de giotte fece vedè na chiena maturità espressive respette a l affresche de assisi se notane nu sacche de progresse le figure sonde tuèste e voluminose e rese angore cchiù salde da le variaziune cromateche le tone de le culure s onne fatte cchiù chiare jndr à le zone sporgende certe accorgeminde tecnice fanne addevendà cchiù ricche de effette materece tutte l ambiende stonne nu sacche de citaziune de l arte classeche e da a scultura goteche frangese ca ha state incentivate da u combronde cu le statue sus a l altare de giuanne pisano ma sopratutte na maggiore espressività jndr à le sguarde intense de le personagge e jndr à lore gestualità u stile de giotte se ha evolute cu a recérche de na petture capace de rennere l umanità de le personagge sacre mbrà le brane cchiù suggestive stonne l ambiende naturale e le architetture costruite cumme vere e probbie sckatele prospetteche ca certe vote avenene repetute pe no condraddì u rispette de l aunità de luèche cumme a case de anna o u tembie addò l architettura soje jè repetute cchiù vote pure ca avene repigghiate da angolature differende nu sacche sonde le notaziune narrative e le particolere pure ca sonde minore de granne suggestione le oggette le arrede le custume ca respecchiane l ause a mode d u timbe certe personagge sonde vere e probbie ritratte ca certe vote sonde caricaturale ca donne u sienze d a trasposizione cronachisteche d a vita rèale jndr à rappresendazione sacra jndr à u musèe civiche de padova jè stipate na croce appettate ca avène da l altare d a cappelle de le scrovegni assaje raffinate p a ricchezze decorative de le culure smaltate e pe l andamende sagomate d u supporte da u disegne gotiche a parte p u realisme d a figure d u criste e jndr à l atteggiamende sofferente de marije e de san giuanne jndr à le tabbellune laterale mbra u e u fu n otra vote a assisi pe eseguì le affresche d a zone d u transette d a basiliche inferiore ca comprende le storie d a vite de criste le allegorie frangescane sus a le vele e a cappelle d a maddalene avveramende a màne d u maestre non ge ste probbie e pe le numerose commissiune lassò a stesure a personagge d a cricca soje a commissione fu d u vescovo teobaldo pontano in careche da u a u e a fatje avenìe purtate nnande pe nu sacche de anne coinvolgenne nu sbuènne de aijute parende de giotte maestre de le vele e palermino di guido quist urteme citate nzieme a u maestre jndr à nu documende d u addò s imbegne a pajà nu debite a seconda presenze de giotte jndr à cetate umbre accumenze mbrà u e u e dure mbonde a u cioè apprisse u soggiorne padovane pe appettà a cappelle d a maddalena addò jè ritratte u committende teobaldo pontano vescove da u a u a storie jè pigghiate da a legenda aurea de jacopo da varazze p a maddalene le frangescane avèrene nu culte particolare giotte traspurtò a assisi le progresse fatte a padova jndr à le soluzione scenografeche e jndr à spazialità jndr à tecniche e soprattutte jndr à qualità de le culure chiare e cavede a le eppisodie d a vite de maddalene avenèrene aggiunde chidde de marta e de lazzaro le allegorie frangescane occupescene le vele d a volte d u transette povertà castità obbedienze a glorie de san frangische e le scene d u cicle d a vite de criste sonde disposte lunghe le parete e le volte d u transette destre nu documende d u sciugne d u testimonie a presenze de l artiste jndr à cetate inzieme a l aiute palmerino di guido ma le collabborature erene sicuramende numerose viste le dimenziune de l imbrese a vivacità de le scene le soluziune scenografeche e spaziale de ampie respire e certe citaziune dirette d u cicle padovane onne mise d accorde studiuse e critice sus a l appartenenze d u proggette generale de le affresche a giotte ma a realizzazione pettoreche fu delegate a le membre d a puteje addò le idendità sonde angore scunnute rrete e nome cumme parente de giotte maestre de le vele e maestre d a cappelle de san necole maestre espressioniste de sanda chiara certe de ste seguace quase securamende umbre spannerene u stile giottesche jndr à le chiesere d a zone jndr à u avere già turnate a firenze stonne pure de le documinde d u ca parlene de le attività economeche soje extra pettoreche a presenze a firenze jè sicuramende documendate jndr à l anne e jndr à u specialmende se screvìe a l arte de le midece e speziale ca pa prima vote pigghiave petture jndr à u jndr à na lettere ngarecò benedette di pace de recuperà le masserizie presse a probbietarie d a case affittate a rome u documende jè a testimonianze d u terze soggiorne romane giotte scìe a rome jndr à l anne de quanne facìe u mosaiche d a navicelle de le apostoli pu portiche de l andica basiliche de san pitre jndr à u vaticane sus a commissione d u cardinale jacopo caetani stefaneschi archiprevete e benefattore d a basiliche eppure diacono de san giorgie a u velabre ca u pajò dojecinde fiorine e pe l occasione screvìe de le verse da scaffà jndr à u mosaiche a lunette d a navicelle avere fà parte de nu cicle musive cchiù granne a lunette avenìe combletamende refatte e osce pare ca de l origgenale de l epoche de giotte ste sulamende n angele na copie avenìe disegnate da doje artiste d u quattrecinde pisanello e parri di spinello e se iacchie a u metropolitan museum of art de new york doje tunne cu le facce de angele ca facevene parte d u cicle sonde stipate rispettivamende a a chiesere de san pitre ispano de boville enrica frosinone e jndr à le grotte vaticane da le disegne fatte apprime d a distruziona soje se pò recostruì a combosizione raffigurave a varche de le aposotole jndr à nu temborale sus a destre pitre sarvate da criste nvece a sinistre se vedeve na cetate turrita u suggette ere ispirate da opere tarde andiche e paleocristiane ca giotte avère avute sicuramende occasione di vedè a rome alimentanne nu rapporte de dialeghe condinue cu u munne classeche le doje tunne sonde realizzete cu na tecniche idendiche a quedde de le puteje romane d a fine d u docinde e probbabbilmende sonde opere de maestranze locale ca eseguirene le cartune de l artiste fiorendine addò se recanosce probbie assaije u stile sue probbie da a solidità d u modellate da l aspette monumendale de le figure rome ha state na parendesi jndr à nu periode jndr à u quale giotte stave assaije probbie a firenze jndr à stu periode appettò le opere d a maturità artisteca soje cumme a maestà de ognessande a dormitio virginis d a gemldegalerie de berlino a croce de ognessande jndr à dormitio virginis giotte riuscìe a innovà nu teme e na combosizione andiche grazie a disposizione de le personagge jndr à u spazie u crocifisse de ognessande angore in loco fu appettate pe le umiliate e jè simile a le figure ca s assomigghiane de assisi tande ca s à penzate a l accussì ditte parente de giotte a maestà de le uffizie veje combrondate cu doje famuse precedende de cimabue e duccio de boninsegna jndr à stessa stanze d u musèe pe capìe a modernità de linguagge u trone de guste gotiche addò s inzerisce a figure putente e monumendale de marije jè disegnate cu na prospettive cendrale a vergine jè accerchiate da na schiere de jangele e da quattre sande ca se stagliescene evidenzianne plasticamende da u funne oro jndr à u seconne a quande atteste ghiberti accumenzò a appettà quattre cappelle e quattre polittice pe quattre deverse famigghie fiorendine jndr à chisere de le frangescane de sanda croce a cappelle bardi vite de san frangische a cappelle peruzzi vite de san giuanne battista e de san giuanne evangeliste cchiù u polittiche cu taddeo gaddi e le perse cappelle giugni storie de le apostole e tosinghi spinelli storie d a vergine d a quale remane l assunte d u maestre de figline de ste cappelle ttrede erane mise jndr à zone a destre d a cappelle cendrale e una jndr à quedde a sinistre rumanene sulamende le prime e doje a destre le cappelle bardi e peruzzi a cappelle peruzzi cu l affresche d a vite de san giuanne battista e de san giuanne evangeliste ave na granna considerazione pure jndr à u rinascimende u state de conservazione de osce a die jè fortemende combromesse da nu sacche de fatture ca s onne succedute jndr à u timbe ma non ge imbedisce de vedè a qualità de le figure rese plasticamende da n accorte ause d u chiaroscure e caratterizzate da u studie approfondite de le probbleme de rese e rappresendaziona spaziale le brane cchiù suggestive sonde le architetture a uerre probbie de l edificie condemboranèe sciangate in prospettive ca condinuene pure oltre a le cornice de le scene furnenne n istandanea d u stile urbanisteche d u tiembe de giotte jndr à ste quinde prospettiche se sveluppescene le storie sacre comboste in mode calibbrate jndr à u numere e jndr à u movimende de le personagge le architetture sonde inoltre disposte in mode cchiù espressive cu vive spigole ca forzene certe caratteristeche de le scene se note n evoluzzione d u stile de giotte cu pannegge larie e debbordande cumme maje viste apprime ca esaltane a monumendalità de le figure a sapienza combositive de giotte devendò mutive de ispirazione pe l artiste ca avenèrene apprisse cumme ad esembie masaccio pe le affresche d a cappelle brancacci jndr à chiesera d u carmine ca cupiò pe esembie le vicchije vicchije jndr à scene d u abbevescimende de drusiana e michelangele doje sechele apprisse ca ne cupiò nu sacche de figure da a stessa cappelle avene u polittiche peruzzi ca fu scuasciate e perse jndr à nu sacche de collezione separete fine a u ricongiungimende jndr à a collocazione de osce a die a u museum of art de raleight nord caroline ca rappresende a madonne cu le figure de sande mbrà tutte l otre stonne le doje san giuanne e san frangische u stile figurative jè simile a quidde d a cappelle pure ce le sande sonde mise jndr à nu condeste neutre e non ricche de eleminde decorative ma comungue assaije salde jndr à lore volumetrie l otra cappelle de sanda croce jè a bardi ca dice d a vite de san frangische e figure de sande frangeschene ha state recuperate jndr à u diciannovesime sechele apprisse a n operate sciapite d u settecinde e jè inderessande notà le differenze stilisteche cu l analoghe cicle assisiane de cchiù de anne apprime a fronde de n iconografije sostanzialmende uguale giotte preferìe dà cchiù mbortanze a a figure umane marcanne cchiù forte le valure espressive probabbilmende pe assecondà a svolte in sienze pauperisteche de le conventuale operate jndr à chidde anne u sande pare stranamande imberbe jndr à tutte le storie le combosiziune sonde assaije semblificate ste a ce parle de stasi inventiva d u maestre e jè a disposizione de le figure a dà u sienze d a profonnetà spaziale cumme jndr à u case de le funerale de san frangische cchiù notevole jè però a rese de le emoziune cu geste eloquende cumme chidde de le confrate ca se disperescene nnande a salme stennute cu geste e espressiune incredibbilmende realistece sus a l altare d a cappelle baroncelli pò affrescate da taddeo gaddi jè situate u polittiche ca ha state fatte cchiù o mene jndr à u ca mò non ge tène a cuspide ca se iacchije jndr à timken art gallery de san diego california nvece a cornice origginale ha state sostituite da une d u quattrecinde u suggette rappresendate jè a ngoronazione d a vergine attorniate da n affollate glorie de jangele e sande u ricorse a le aijute pe l esecuzione jè larie assaije stè n accenduate guste scenografeche e cromateche ccrejate da n infinità de tanda finissime ma cu na minore profunnetà viste ca u spazie jè anghiute de figure ca sonde varie sia pe le tipe de le facce ca pe le espressione de stu periode sonde stipate nu sacche de otre tavule giottesche nu sacche de vote erene stuèzze de polittice fatte a stuèzze jndr à le quale se presende sembre u probbleme de l autografije ca non g è maje secure une de le cchiù mbortande jndr à stu sienze jè a croce appettate de san felice de piazza u polittiche de sanda reparate jè attribbuite a u maestre cu a collabborazione d u parente de giotte u sando stefano d a collezzione horne de firenze jè probbabbilmende opere autografe e avène associate cumme reste de n uniche opere a doje framminde u san giuanne evangeliste e u san lorenze tutte e doje d u musèe jacquemart andré de parigge frange e a belle assaije madonne cu u piccinne d a national gallery de washington jndr à nu sbuènne de musèe sonde sparpagghiate pure le tavulette de dimenziune piccinne a natività e adorazzione de le magi d u metropolitan museum of art de new york ca s assomigghie a le scene de assisi e padova a presendazione de gesù a u tembie boston isabella stewart gardner museum l urtema cena crucifissione e scennute a u limbe d a alte pinakotek de monaco a deposizzione d a collezione berenson a firenze e a pentecoste national gallery de londre ca seconne u storiche ferdinande bologna faceve parte de nu polittiche arrecurdate da u vasari a sansepolcro u jè l anne d u polittiche stefaneschi musee vatichene commissionate pe l altare maggiore de l basiliche de san pitre da u cardinale jacopo stefaneschi ca ngaricò giotte pure de decorà a tribune de l abside de san pitre cu u cicle de affresche perdute jndr à u rifacimende d u xvi sechele u polittiche avenìe ideate da u maestre ma appettate nzieme a aijute e jè caratterizzate da na granne varietà cromateche a scope decorative l imbortanze d u luèche p a quale ere destinate mboneve l ause d u funne oro da u quale le figure monumendale se stagliene cu granne sicurezze appettate su tutte e doje le late rappresende sus a u verse u criste in trone cu le martire de san pitre e de san paole simbele d a chiesera stesse sus a u recto san pitre in trone jndr à le scombarte e jndr à le predelle a vergine cu u piccinne in trone cu diverse figure de sande e apostole seconne a vasari giotte remanìe a rome pe seje anne facenne pure otre opere commissionate jndr à otre cetate tagliàne spiccianne a sede papale de avignone u biografe aretine citò pure opere non giottesche ma ca comungue descrivìe nu pettore moderne impegnate sus a diverse fronte e cercunnate da nu sacche de aiute cchiù tarde turnò a firenze addò affrescò a ggià nnomenate cappelle bardi nu picche apprime d a partenza soje da firenze jndr à u l artiste se screvìe p a prima vote a l arte de le midece e speziale nzieme a le alunne cchiù fedele bernardo daddi e taddeo gaddi ca u seguirene jndr à l urteme mbrese jndr à u apprisse ca avere spicciete u polittiche baroncelli avenìe chiamate da u rre roberte d angiò a napule e remanìe mbonde a u nzieme a totte a puteje u rre u nnomenò famigliare e prime pettore de corte e nostre fedele cioè pettore de corte a testimonià l enorme conziderazione ca giotte avere oramaie raggiunde u rre le assegnò pure nu stipendie annue l opera soje jè assaije belle documendate ne remane u condratte avveramende utile pe canoscere cumme ere strutturate a fatije jndr à puteja soje ma a napule reste osce a die avveramende picca rrobbe de le fatije sue nu frammende de n affresche ca raffiguresce a lamendazione sus a u criste muerte jndr à sanda chiara e le figure de omme illustre appettate jndr à le strombe de le finestre d a cappelle de sanda barbara jndr à u castelnueve ca pe differenze stilisteche sonde attribbuibbele a le alunne sue nu sacche de chiste devendarene maestre mbortande e fecere canoscere e rennovarene u stile de giotte jndr à le decennie successive parente de giotte maso de banco taddeo gaddi bernardo daddi a presenza soje a napule fu mbortande pa formazione de le pettore locale cumme u maestre de giuanne barrile roberte d oderisio e pitre orimina a firenze indande agive cumme procuratore de l attane u figghije frangische ca avenìe immatricolate jndr à u jndr à l arte de le midece e speziale apprisse u giotte scìe a bologne addò remane u polittiche firmate ca avenève d a chiesera de sanda marije de le angele sus a nu funne d ore cu u scombarte cendrale ca raffiguresce a madonne in trone e sus a le laterale san pitre l arcangele gabbriele michele arcangele e san paole tutte figure solide cumme tradizione jndr à sta urtema fase de l attività soje da le pannegge fortemende chiaroscurate da le culure brillande e cu nu linguagge ca u vvicine a a culture figurative padane cumme jndr à figure de michele arcangele ca arrecorde le angele de guariento non ge remane tracce nvece d a presunde decorazione d a rocca de galliera d u legate pontificie bertrando d u poggetto condinuamende destrutte da le bolognise sus a scie de ste conzideraziune jè possibbile collocà jndr à l urtema fase d a carriera soje otre stuèzze erratece cumme a crucifissione de strasburghe musee civiche e quedda d a gemldegalerie de berline trascurrìe l urteme anne fatianne pure cumme architette quase sembre a firenze addò jè nnomenate u abbrile d u capemaestre de l opere de sanda reparete cioè de le candiere apirte jndr à chiazza d u duomo e soprintendende de le opere pubbleche d u comune pe stu ngareche pigghijave nu stipendie annue de cinde fiorine seconne u giuanne villani accumenzò u luglie d u stesse anne a fatje de fondazione d u cambanile d u duomo ca dirigìe fine a costruzione de l ordine nferiore cu le vascerilieve apprime d u date d a morte scìe a meláne da azzo visconti ma le opere de sta fase onne sparite tutte remanìe però tracce d a presenza soje soprattutte sus a l influenze esercitate sus a le petture lombarde d u trecinde cumme a crucifissione d a chiesere de san gottardo in corte l urtema opere fiorendine spicciate da le aiute jè a cappelle d u podestà d u bargello addò jè presende nu cicle de affresche osce in cattive state de conzervazione pure pe colpe de restaure fatte jndr ù uettecinde ca onne state sbagliate ca raffigure storie d a maddalene e u giudizie universele jndr à stu cicle jè famose u cchiù andiche ritratte de dante alighieri appettete senze u tradizionale nase aquiline giotte murìe l scennare d u u viullani arreporte a date de morte avvenute jndr à fine d u seconne u calendarije fiorendine e avenìe brucate jndr à sanda reparete cu na cerimonije solenne a spese d u comune giotte devendò già in vite n artiste simbele nu vere e probbie mite culturele detendore de na conziderazione ca non ge cangiò nvece crescìe sembre de cchiù jndr à le sechele ca avenèrene apprisse a morta soje giuanne villani screvìe il più sovrano maestro stato in dipintura che si trovasse al suo tempo e quegli che più trasse ogni figura e atti al naturale pe cennino cennini rimutò l arte di greco in latino e ridusse al moderno facenne referimende a u supermanede de le scheme bizzandine e all aperture verse na rappresendazione ca ndroduceve u sienze d u spazie d u volume e d u culore anticipanne le valure de l età de l umanesime l esperienze de apprendistate cu cimabue ha state senza dubbie de stimole pu pettore uagnone purcè cimabue all epoche ere n artiste innovative e da u linguagge certamende moderne ca se libberave da le module bizzandineggiande evolvenne verse na petture ca assimilave l arte classeche cercanne condemboraneamende effette realistice e espressive mbortande jndr à stu aspette fu u viagge a rome ca offrì a possibbilità de nu combronde cu a classicetà ma pure cu artiste cumme u scultore arnolfo de cambio e le petture d a scola locale pitre cavallini jacopo torriti e filippe rusuti animete da u stesse spirite de innovazione e sperimendazione operanne jndr à le candiere de le granne basiliche inaugurate da niccolò iii e da niccolò iv giotte avère combletate le numerose commissiune d a puteja soje ausanne n organizzazione d a fatije mbostate seconne na loggica ca osce a die chiamasseme imbrenditoriale ca prevedève u coordinamende d a fatije de nu sacche de collabborature stu mode apprime ausate sulamende jndr à le candiere architettonece e da le maestranze de sculture e scalpelline attive jndr à le cattedrale romaneche e gotiche ha state une de le cchiù granne innovaziune purtate jndr à petture da l equipe soje e ne fece capìe pure le difficoltà de letture e de attribbuzione de nu sacche de opere sue vasari citò le nome de certe de le cchiù stritte aiutande non tutte erene famuse taddeo gaddi puccio capanna ottaviane da faenza giuglielme da forlì e pò amma mettere pure tutte le seguace e condinuature d u stile sue ca ccrejarene de le scole locale jndr à le zone addò jidde avère passate a firenze e jndr à toscana operavene le accussì ditte progiottesche le seguace ca avèrene viste all opere giotte jndr à cetate soje maso di banco giottino bernardo daddi u maestre d a sanda cecilia u maestre de figline pacino di bonaguida jacopo del casentino stefano fiorentino le fatte biografece de nu sacche de ste petture non g onne state angore documendate accumme se deve vite e nu sbuenne de opere de giottino o stefano fiorentino sonde angore misteriose jndr à l umbrie u stile giottesche pigghijò na connotazione devozionale e popolare arrecanuscibbile jndr à l opere d u maestre de sanda chiara da montefalco d u maestre espressioniste de sanda chiara d u stesse puccio capanna e d u accussì ditte maestre coloriste n artiste de granne levèlle a rimini nascìe na scole ca avìe nu periode piccinne de splendore cu neri da rimini giuliane da rimini giuanne da rimini u maestre de l arengario mbrà l autore de opere nderessande stave u maestre d a cappelle de san nicola ca l affresche d a basiliche de san nicola da tolentino e de l abbazie de pomposa ca facìe jidde filtrarene a matricia giottesche cu nfluenze locale e soprattutte bolognise sta scole emiliane romagnole producìe de le capolavure pure jndr à u cambe d a miniature l influenze de giotte se stennìe cchiù tarde pure jndr à le scole settendrionale cumme demostre l arte successive de doje generaziune de altichiero guariento e giusto de menabuoi pure a napule a presenze de giotte lassò n imbronde durature cumme se note da l opere de artiste cumme a robberte d oderisio attive da l anne d u trecinde e nnomenate mbonde a u ca decorò a chiesere de l ingoronate cu affresche de aristocrateche eleganze osce staccate e stipate a sanda chiara non ge sà capite angore bbuène u rapporte mbrà giotte e a scola romane in particolare le studiuse non ge se iacchijane sus a u fatte de capì ce onne state le romane pietro cavallini jacopo torriti ecc a nfluenzà giotte e le toscane oppure ha accappete a smerse le studie cchiù recende parene oriendate cchiù sus a prime ipotesi in ogne case le attività artisteche a rome ruzzularene nderre apprisse u trasferimende d u papate a avignone jndr à u a a fine de tutte giotte cu le viagge a mundone ca facìe ha state u ccreatore de nu stile tagliàne in pitture ca avenìe ausate da meláne a napule passanne pe le reggione l influsse de giotte jè presende pure jndr à certe autore de otre scole cumme a parallele scola senese cumme demostrane le mbostaziune architettoneche de certe opere pe esembie de pitre e ambrogio lorenzetti l esperienze giottesche ha state a base p a successive rivoluzione rinascimendale fiorendine elenghe de le musèe ca tènene e fanne vedè le opere de l artiste a denzetà d a popolazzione jè na mesure d u numere de cristiene ca javetene jndr à na determinate zone ca pò ingludere o mene le superfice de le acque inderne in senze cchiù estese a denzetà de popolazzione non ge se referisce sulamende a l essere umane ma pò essere ausete cu riferimende a le popolazziune de qualsiasi organisme vivende normalmende se mesure in abitande pe chilometre quadrete u valore se ottiene semblicemende dividenne u numere de abitande de nu determinete territorie p a superficie d u territorie stesse espresse in kmsup jè nu date indichete generalmende pe ce cetate le provinge le reggione le state e u munne indere jndr à le vosce sus a le state a denzetà se referisce a le sole terre ca stonne fore da l acqua invece jndr à liste de le state pe denzetà d a popolazzione se referisce a superficie totele combrese le acque inderne le state d u munne cu le maggiore denzetà d a popolazzione sonde macao monaco hong kong singapore e gibilterra sonde naziune piccenne ca quase quase coicidene cu a cetate ca jè a lore capitale e tènene pe stu fatte nu levèlle de urbanizzazione granne assaje u state d u munne ca tène a maggiore denzetà d a popolazzione pure ca non g è piccinne jè u bangladesh addò miliune de cristiene popolescene le terrene fertili e coltivabbele d a pianure d u bacine d u fiume gange cu na denzetà ca supranesce le cristiene pe chilometre quadrete u state cu a minore denzetà d a popolazzione jè nvece a mongolia a denzetà d a popolazzione media mundiele jè attualmende de cristiene pe chilometre quadrete le comune de l itaglie cu a denzetà d a popolazzione cchiù ierte ogne anne da u u sciurnale il sole ore face na classifeche pe ogne provinge d itaglie pe decidere addò se vive megghije sta classifiche avène anghiute cu de le coefficiende ca avènene calcolate tenènne cunde de nu sacche de aspette jndr à vite de na cetate jndr à l anne s onne aggiunde vota pe vote le provinge nuève jndr à ìu s onne aggiunde a a classifeche le quattre nove provinge d a sardegna olbia ogliastra carbonia iglesias e medio campidano osce a die le punde mbortande sonde le seguende e avenene chiamate macrosettore ogne macrosettore tène de le vosce ca u combonene sta classifeche jesse jndr à l urteme giurne de decemmre de ogne anne vasari ha state rese famose da u trattate vite de più eccellenti architetti pittori et scultori italiani da cimabue insino a tempi nostri scritte jndr à doje diverse ediziune e precedute da n indroduzione de nature tecniche e storeche critiche sus a le ttre arte maggiore architetture sculture e petture a prima edizione pubblicate a firenze da l editore ducale lorenze torrentino jndr à u e dedicate a u granduche cosimo i de medici ingludéve nu preziose trattete sus a le metode tecniche imbiegate jndr à le varie arti in parte ha state riscritte e arricchesciute jndr à u cu l aggiunde de xilografie de ritratte de le artiste certe de chiste ipotetece a prima edizione se presendeve cchiù grosse e cchiù artistiche d a seconde edizione giuntina quest urteme cu l aggiunde de indegraziune e de correziune resulte cchiù piatte ma jè quedde ca ha avute cchiù successe e diffusione cu le ediziune sue e le traduziune straniere a fronde de na sole edizione de l opera origginarie nu proemie indroduce ogne une de le ttre parte descrive vite e opere de le artiste da cimabue seguenne apprisse sostenenne ca sulamende le artiste fiorendine onne fatte abbevescere l arte da u scure d u medioeve certe vote esponenne idee pe partite prese se pò comungue dicere ca vasari cu st opera ha state l iniziatore d a critiche artistiche e nu sbuenne de artiste toscane onne a dicere grazie pa lore celebbrità indernaziunele a l opere de valorizzazzione e divulgazione accumenzete da jidde nu sacche de timbe apprime ca se accumenzarene a studià otre scole pure ca erene mbortande uguele cumme a scola romane d u docinde a petture de l itaglie settendrionele d u quattrecinde e d u cinghecinde ca però osce a die sonde angore scanusciute a u pubbleche non specializzete cumme prime storeche de l arte tagliàne accumenzò u genere ca angore osce a die s ause de l ngiclopedije de biografije artisitche vasari battezzò u termine rinascita pure ca na consapevolezze d u fenomene artistic he ca ste avvenève ere già jndr à l arie già da le timbe de leon battista alberti cumme pettore a formaziona soje accumenze a arezzo jndr à botteghe de guglielmo de marcillat pettore de vetrete frangese ca tenève nu bbuene talende e pò grazie a u cardinale silvie passerini po essere cchiù o mene jndr à u se trasferì uagnone a firenze addò avìe mode de frequendà michelangele e apprisse andrea del sarto e baccio bandinelli ca le diedere struminde mbortandissime ca erene a perizia disegnative e a capacità de combosizione prospettiche le esperienze se arrecchescèrene pe l artiste uagnone frequendanne u russe fiorendine a arezzo e a firenze cu frangische salviati cu u quale ccrejò nu sodalizie artisitche e cu u quale stette a rrome mbrà u e u pe studià le andichità e le opere de raffaelle e michelangele l incondre cu u russe ha state assaje mbortande pe le esperienze pettoreche nove ca facìe soprattutte jndr à u colorisme drammatiche e jndr à capacità de combosizione ca se revèlarene jndr à u criste purtete a u sepolcre d u osce jndr à collezzione de casa vasari ca depenne da a deposizione d u russe a san sepolcre accussì avìe mbortanze a capacità disegnative pe fà le figure d u bandineòlli e d u salviati ca pure de quacche capacità invendive e de granne erudizione a pettura soje non gìè particolarmende origginele o di qualità a uerre proprie fece notà a prestezze a fà l avenìe rimbroverete pure da michelangele jndr à l affresche d a sala de le cinde giurne a a cangellerie spicciete jndr à u tendenze a ripetizione de figure geste posiziune carattere scenografiche de le architetture ngasinaminde de significhete tendenze cchiù a a narraziona ca a l espressione ma senze particolere pathos o invendive pò essere conziderete mbrà le cchiù granne manieriste tosco romane e jndr à stu cambe avìe particolere influenze a venezia addò se ne scì jndr à u pe realizzà l allestimende teatrele d a talanta de pitre aretino jndr à st attività de scenografe e architette teatrele fatiò indensamende a firenze da u a u n esperienze particolarmende mbortande ca tène tracce jndr à pettura soje pe esembie a rrome jndr à sala de le cinde giurne d u e jndr à sala regia in vatichene jndr à u mbrà le opere sue cchiù mbortande sus a tavule vè conziderete a cene de san gregorie d u jndr à pinacoteche nazionele de bologne pu refettorie de san michele in bosco d a cetate caratteristiche d u sue essere artiste jè u fà cortiggiene e mbrenditoriele ca u purtò a avè granne commissiune a firenze rrome napule bologne venezia mbrà le collaborature sue assaije attive e de nu certe talende ha state cristofano gherardi l affresche d u jè collochete jndr à u salone de le cinghecinde de palazze vicchije a firenze tene carattere celebrative pe le medici e stile michelangiolesche cuerpe chine de muschele posture ecc a prima mbressione d u dipinde ca catture subite l uecchie de l osservatore jè u nfittimende de le personage e de le oggette appettete e allore le figure se affollene le immaggine mbrà de lore se confondescene e avènene rappresendete cchiù granne in prime piane a pò sembre cchiù piccenne sus a u sfunne pe dà l imbressione de le oggette in lontananze nisciune segne visive de linee convergende mbrà lore affresche a tempera vasari acumenzò a decorazione d a cupole de sanda marije d u fiore realizzanne le figure cchiù vicine a a landerne ma a a morta soje a fatije avenìe congluse pe a maggior parte da federiche zuccaro esecuzione d u teme teologiche e strettamente mbrigliete jndr à le reghele d a condroriforme e n refèreminde bibblice scandite da fasce concentriche sus a uette vele se conclude cu n architetture in prospettive addò jndr à a le uette nicchie se iacchijene vegliarde de l apocalisse ca cazze a cupole avasciannele l affresche jè assaije minuziose e particolareggete pure c avene viste da u vasce a na distanze assaije granne le culure sonde cangiande ricche de varietà ma jndr à figura singhele non jndr à u comblesse ca tène cumme teme cendrele a teologie palazze cumme jndr à na strade monumendele colonnete de na cetate ellenistiche a singolere e auliche chiazza oblunghe jè definite da doje cuerpe de fabbriche parallele portichete e da nu cchiù piccinne ortogonele in testete apirte verse l arno da nu portele a serliana comboste da n arche a tutte seste affianghete simmetricamende da aperture architravete u palazze jè costruite cu a petre de fossete na rocce ca se pigghieve vicine a firenze de na consistenze magiore rispette a a petre serena indonachete jndr à le parte non in aggette comboste da nu piane terrene portichete da nu mezzanine da doje piane superiore quidde superiore ere nu loggiete achiuse cchiù nnande jndr à u timbe u palazze jè modulare cu le blocche divise da paraste ca racchiudene u spazie mbra le doje aperture costruite pe esiggenze amministrative ere pure nu stuezze de nu passagge sopraevelete ca collegheve palazze vicchije cu palazze pitti cumme via de scappà pa famigghije de medici jndr à l edificie se acchiavene le magistrature d u granduchete de toscana le ministere ca da aqquà s ha pigghiete u nome uffizie de cchiù ere pure nu tiatre a ause d a famigghije granduchele pò fu luete pe essere ausete a a fine d u settecinde cumme spazie espositive e archivije palazze se tratte d a ristrutturazione de l andiche palazze de le anziene de pisa ca vasari spicciò atturna a u jidde regolarizzò a facciete medievele ca non ge tenève na linea definita fundenne architetture sculture e petture pa facciete disegnò graffite cu figure allegoriche e signe zodiachele fatte da tommase battiste d u verrocchio e alessandre forzori ca però onne state appettete n otra vote jndr à le sechele xix e xx 
