#Article 1: Limba armãneascã (277 words)


Limba armãneascã easte unã limbã ditu gruplu di not datlu a limbilor romanitsi (neolatini). 

Cama di 250,000 di Armãnjlji ditu Machedonia di Nord, Arbinishia, Sãrghia, Romãnia, Vurgaria shi Gãrtsia u zburãscu limba armãneascã ca limbã di dadã.

Limba armãneascã s'amintã ditu limbili veclji di tu Balcan: limba tracã, epiroticã, thessalicã shi machedonica veacljã. Di cara vinirã Romanjlji tu Balcanu, Armãnjlji s'featsirã ca un popul cu limba romanicã.

Yramiolu Makedonu/Armãnu

Ashi pãnã ahurhita a etãljei XIX, Armãnjlji li ufilisirã yramili gãrtseshci, cum le-ufilisirã sh'alantile populi. Ashi tuti lurili scriati tu Metropola armãnescã Moscopole irra scriati cu aiste yrami. Tu anlu 1809, Ioryi Constantin Roja u publicã vivlia Puteare-a ghiuvusariljei a limbãljei a noastã cu yrami latinicheshci cu tsi Armãnjlji u alãxescu  Yramiolu (abetseda). Dupu atsea shi vivliile armãneshci s'publicã sade cu aiste yrami latinicheshci cu tsi Armãnjlji u'spun pricãdeare a lor latinicheascã. Ashi shi Mihail Boiagi u publica gramatica armãneascã sum titlu Γραμματική ρωμανική ητοί βλαχική tu anlu 1813 tu Vienni. Ashi irra tipusiti shi Dictsionarli armãneshci al Shtefan Mihaileanu, Ioannis Dalametra, Tache Papahagi, etc. ma multsã di nãsh ufilisirã yrami romãneshci tsi nu pricat tu alfabeta armãnescã cu tsi tu al Deftherlu Congres Armãnescu tsãnut Freiburg (1988) s'adusi detsizia s'hibã arcate di tu abetseda aiste yrami. Ti jale, propaganda romãnescã nica le tsãni pozitsiile shi nica featsi pit satelitile a ljei s'hibã ufilisitã unã pseftã abetseda armãneascã tsi nu u achicãsescu tuts.

Ti prota oarã limba armãneascã s'adrã limbã ofitsialã tu cãsãbãlu Crushuva, Machedonia di Nord cu apofasea Consiliului a Comunãljei Crushuva. Nãsã idyia ashi ira cãftatã s'hibã pricunuscutã shi ti Comunile Bitule shi Shtip iu ari cama multsã Armãnji, alla aiestã dimãndari nica nu fu aprucheatã.




#Article 2: Tatã-a nostru (146 words)


Tatã-a nostru easte nai ma cunuscutã plãcãrie crishcinescã datã di tu Hristolu pi cãftare a Apostoljlor ta s-lji ãnvetsã cum lipseashce s-plãcãrsescã pi Dumnidzãlu.
Tu Evanghelju putets s-u videts plãcãria tu Ayiu Mateo (Mt 6:9-13) shi tu Ayiu Lucas (Lc. 11:2-4)

Tatã-a nostru cai eshci tu tserlu
S-ayisescã a Numã-a Ta,
S-yinã Vãsilia-a Ta,
S-featse vreare-a Ta,
Cum tu tserlu shi sh-tu tutlu loc.
Pãne-a nostrã di cathe dzua, dã-nã-u azã,
Shi ljartã-nã amãrtiile a noshci
Ashi cum-lji ljirtãm a tsilor cai nã-amãrturisescu
Sh-nu nã-ducã tu pirazmo,
Ma apurã-nã di arão. 

Amen.

Tatlu a nostru pri armâneaşti

Pater Noster qui est in caelis
Sanctificetur Nomen Tuum
Adveniat Regnum Tuum
Fiat Voluntas Tua
Sicut in caelo et in terra.
Panem Nostrum quotidianum da nobis hodie
et dimite nobis debita nostra
Sicut et nos dimitimus debitoribus nostris
Et ne nos inducas in tentationem
Sed libera nos a malo.




#Article 3: Gãrtsia (160 words)


Gãrtsia, Elladhã, ofitsialu Republica Elladhã (gãr.: Ελληνική Δημοκρατία, Elliniki Dhimokratia) easti un crat tu Not-Datlu ali Europa, membru ali Unia europeanã. Capitala Grechiiľei easti Athina (Αθήνα).

Ari sinuri cu Arbinishia, Republica Machedhonia shi Vulgharia tu Aratsili shi cu Turchia tu Datã.

Elladhã:

Cãsãbãlu capital: Athina

Elladhã easti adratã di-tu 13 provintsii:

Isturiia ali Gãrtsie easti una di tu nai ma avuti di tu alumi shi easti pircunuscutã ti multsãľi filozofi a ľei, cacum Platonu, Aristotelu shi bãsiladz cacum Alexandru Marli icã Leonidasu u fu. Di Gãrtsie si shtii cã easti loclu iu fu faptã Democratsia, tra atsea cã tu stati-cãsãbadz cacum Athina, tora capitala ali Gãrtsie, s'alidzea ti prota oarã lideri tu loclu a bãsiladzloru. Tu chirolu alu Alexandru Marli, unã amirãľie multu mari fu adratã, cai si tindea di la Gãrtsia modernã, pãnã tu Egiptu, Iranu shi sinurli cu India.

Tu anlu 2004, tu Gãrtsie s'tsãnurã Giocurili Olimpici di vearã. Di tu 2009, Gãrtsia s'aflã tu unã crizã economicã.




#Article 4: Europa (197 words)


Europa iasti un continentu și s-veade di punctu gheografic și gheologhic ca giumitate-insula, alla idhyia ași s-veade ca continentu di punctu cultural, ș-nu factic. Tu Arațile, Europa are mardzinâ cu Ocheanlu Arctic, pi Westu cu Ocheanlu Atlantic, pi Notlu cu Amarea Mediteranâ și Amarea Lae și pi Datlu cu Muntile Ural și Laclu Caspic.

Mas u-videm ca continentu, Europa easte al dheftherlu nai ma ńic continentu tu lume cu 10,600,000 km² di fața-a loclui, a easte cama mare sade di Australia. Dupu numirlu di bânâtori cai bâneadzâ tu Europa, nâsâ easte al treia di aradâ dupu Asia și Africa cu 799,466,000 di bânâtori, icâ mas u-videm cama global, tu Europa bâneadzâ 1/8 di bânâtorľi-a lumiľei.

Mârdzinle di Arațile, Westu și Notlu sântu determinate cum lipseașce, și sade mardzina di Datlu nica easte subiectu di discusiuri. Azâ nâsâ s-mindueașce câ easte di Muntile Ural, dupu ațea pi Datlu easte Arâolu Ural și Laclu Caspic și depoia yinâ pi budzâle-a Amariľei Lae. Dupu ațea tutâ Cavcazia easte tu Azia, alla dupu trendurle politițe mulțâ di staturle di Cavcazia sântu tu Europa, alla aoațe noi va le-prezentâm sade ațeľi staturi cai sântu delihia tu Europa.

Articulu capital Staturle tu Europa




#Article 5: India (116 words)


India easte un stat tu Asia. Cãsãbãlu capital easte New Delhi.

India ira loclu iu muri Ayisitã Dada Thereza.

Economia indiană este cea mai mare unsprezecelea de PIB-ul nominal şi al patrulea cel mai mare de paritatea puterii de cumpărare. În urma reformelor economice bazate pe piaţă în 1991, India a devenit una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere majoră, şi este considerată o ţară recent industrializate; cu toate acestea, continuă să se confrunte cu problemele ridicate de sărăcie, analfabetism, a corupţiei şi a sănătăţii publice inadecvate. Un armele nucleare de stat şi o putere regională, le-a armatei permanente a treia cea mai mare din lume, şi pe locul zecea a cheltuielilor militare între naţiuni.




#Article 6: Poezie (208 words)


Grailu armãnescu

Grailu-a mel di mumã, grailu-a mel di tatã
Vatra-a mea iu ãnj-ardu anjlji tsi-am bãnatã

Grai picurãrescu di pãdure shi plae
Zbor tsi-avdzãi dit gura-a paplui shi-ali maie
Zbor di budzã vrutã, dumnidzascã njilã
Anjiurizmã di frangã shi di trandafilã.

Lavã di cãshare, boatsi di cãlivã
Suflã vindicarea a ta dultsi livã.
Adiljiat di moscu, spirit di primuvearã
Bana nj-u cutrimburi ca unã fluiarã
Tsi di dor pitrundi noaptea tu pundii
Inima-nj tsi cãntã, mãna-nj tut ti scrii.

Stau, tsi-ascultu plãngul, jalea shi niholu,
Ved ãncrutsiljatã Soia-nj ca Hristolu
Shi mizii tsã-si-avde zborlu-a tal dit gurã.

Scumpa-a mea fãntãnã tsi-anarga curã,
Mãnr, vahi mãne, di dushmanji biutã,
Va s-armãnji tu etã pondã shi tãcutã.

Nu voi s-mi-mpartã

Tsi lai limbã,
una inima
un gianu
dau nume.

Unã parte di a mel io
aruptã s-vindi ti suflit
tu zboarã

Xinitã di io
nu u-aflu strãmbã?
Va s-bãneadzã.

Ma alantã mi tradze ninte.
Alantã, armasã,
a xinitãljei lji strigã:

Ti-ntreagã tini
ti-ntreagã mini
Armãnji aoa
ti dealihea IO.

Dipriunã ashi
le ascultu
dzua shi noapte ciuciurã.

Le voi doile, tsi-ntregu io
ARMÃNESCU!

Di cara mi arãdu altsã
nu voi singur s-mi arãdu.

Shi tu dauã pãrtsã
shi tu-una njilje di pãrtsã
IO escu un

Cu unã fatsã
ARMÃNEASCÃ.




#Article 7: Cehia (799 words)


Republica Cehia (Česká republika, literal s-tradutse ca Republica cechescã), pi shcurtu s-dzãse shi Česko (Cehia) easte statu tu Unia europeanâ shi tu Europa țentralâ. Cehia are sinurle cu Polandia tu Aratsile-Datlu, Ghermãnia tu Westu shi Aratsile-Westu, Austria tu Datlu shi Slovachia tu Notlu. Republica cecã easte membrã ali NATO dit anlu 1999 shi ali Unia europeanã dit anlu 2004. Idghia ashitse easte membrã tu Organizatsia ti Securitate shi Cooperatsia tu Europa (OSCE). Ca unã membrã ali OSCE, lucãrle ali Republica cecã di nãforã sãntu monitorats dupu mandatlu ali Comisia Helsinki di SUA. Di tu 1 ianar 2009 pãnã 30 di Cirishar 2009, Republica cecã u-avea Prezidentsia ali Consiliulu ali Unia europeanã. 
 
Cãsãbãlu capital: Praga

Di anlu 2000, Republica cecã sã-mpartsa tu treisprã reghionji (cecheashce: kraje) shi cãsãbãlu capital Praga. Cathi reghion are Asemblea a lui reghionalã (krajské zastupitelstvo) shi hejtman (tsi s-tradutsirã ca prezident a reghionlui). Tu Praga, puterle a hejtmanlui sãntu ãmpãrtsate anamisa di consiliulu a cãsãbãlui shi celniclu a cãsãbãlui.

Di ninte Cehia avea shaptedzãts shase districtsã (reghionj) (okresy) deadun cu trei cãsãbadz statutori (fãrã di Praga, tsi avea un status spetsial) cai u-chirurã importantsã a lor tu anlu 1999 cu reforma administrativã; districtsã armasirã ca ãmpãrtsare teritorialã shi sântu shiderle a institutsiilor importante a administratsiiľei di stat.

Republica cecã deadun cu Estonia, staturle norditse, Gallia, Olanda shi Zelanda Nao are unã di nai ma putsãn relighioze populatsiur tu lume. Tu istorie, Cehľi ira caracterizats ca un popul tolerant shi indeferent cãtrã relighia. Dupu anumirare di anlu 2001, 59% di statlu sãntu aynostits, atheishci shi nipistipsits, 26,8% sãntu Romacatholits shi 2,5% sãntu Protestantsã. Dupu anumirare, systemlu di piste tsi creaãce anamisa di anumirirle di anľľi 1991 shi 2001 easte atsel di fãrã relighie, tsi crishce pi 19,1 la sutã. Crishcinizmo spunea unã crishcire negativã nai ma multu la Bisearica Romacatholicã tsi chirea 1 miliunj di membrurã a ľei tu 10 anji. Populatsia nai ma mare easte fãrã relighie tsi crishce cu aproape di 2 milionji di ominj. 
 
Dupu ancheta di Eurobarometer tu anlu 2005, 19% di tsitizenjľi ceheshci spusirã cã pistipsecu cã are Dumnidzâ (tsi easte tu loclu defther cu nai ma putsãn numir anamisa di staturli di Unia europeanã dupu Estonia, tsi are 16%), a 50% spusirã cã pistipsescu cã existeadzã tsiva cã un spirit icã puteare yia shi 30% spusirã cã nu pistipseascã cã existeadzâ nitsi spirit, nitsi Dumnidzã nitsi puteare yia.

Muzica tu Republica cecã are zãrtsinj shi tu opera di analtã culturã shi symfonia shi tu muzica traditsionalã di Cehia (Bohemia) shi Morava. Diverzitate culturalã shi araspãndire sãntu aspectsã multu importante tu muzica cecã. Compozitorľi ira sum mare influentsã di muzica traditsionalã; jazzlu shi muzicã bluegrass s-adrarã multu populare; pop muzicã partsial s-fãtsea di hiturľi tu limba anglicheascâ cãntats pi limba cecã (nai ma multu tu anjľi 1960-1989). Anamisa di compozitorľi na mãri sãntu: Jan Dismas Zelenka, Josef Mysliveček, Leoš Janáček, Antonín Dvořák, Bohuslav Martinů, and Bedřich Smetana.

Republica cecâ easte democratia cu reprezentația parlamentarâ cu multu partiur, cu un Prim-Ministru ca cap ali guvernmentu. Parlamentul (Parlament České republiky) are dao odadz, cu Oda a Deputațlor (Poslanecká sněmovna) (200 di membri) și Senatlu (Senát) (81 di membri).

Prezidentulu a Republicâľei cecâ s-aleagâ cu unâ sesia deadun a Parlamentului ti mandat di ținți di ań, cu posibilitate di nica dao mandaț. Prezidentulu easte caplu formal a statlui cu puterle limitate spețifiți, di cai nai ma importante sântu s-le da nâpoi nomurle tu Parlamentulu, ta s-nomineadzâ giudicâtori di Giudicatâ constituționalâ dupu ți lipseașce Senatlu ta s-da izine și ta s-u dispearsâ Parlamentulu cându situația spețialâ și spețificâ. Idhyia ași u-bagâ pi loclu Prim-Ministrulu, câcum și alantile membrâ tu cabinetlu dupu propunirâ a Prim-Ministrului. 

Prim-Ministrulu easte cap a guvernmentului și are mare puteare, deadun cu ândriptate ta s-u facâ aghenda ti politicâ di nâfoarâ și domesticâ, ta s-u mobilizeadzâ mulțime parlamentarâ și s-aleagâ minișțrâ di guvernmentu. 

Membrâľi ali Oda a Deputațlor s-aleagâ ti un mandat ti patru ań cu reprezentația proporționalâ, cu prag ti votare di 5%. Are 14 reghiońi ti votare, cai sântu idhyii cu reghiońľi administrative a statlui. Oda a Deputațlor, cai yine dupu Consiliulu Național Ceh, le-are puterle și responsabilitâțle di parlamentulu federal (tora nifuncțional) tu Cehoslovachia di ninte.

Membrâľi a Sentalui s-aleagâ tu reghiońi cu un reprezentu dupu votare tu dao rundzâ ti un mandat di șase ańi, cu alidzerle ti unâ la treile cathi ań tu toamnâ. Protile alidzeri ira tu anlu 1996. Arańmanlu aestu easte dupu modela a Senatlui di SUA, ama ti cathe postu easte cu idhyia marime și systemlu ti votare easte tu dao rundzâ. Senatlu nu easte popular anamisa di publicâ și multu puțâńi yinâ ta s-votâ, totâna easte câtrâ 30% tu runda protâ, și câtrâ 20% tu runda deftherâ.

Protlu Prezidentu a Republicâľei cecâ dupu Revoluția easte Václav Havel a Prezidentulu di azâ easte Václav Klaus.




#Article 8: Dada Thereza (319 words)


 
 

Agnesa (Antigona) Gongea Boiagi icã Dada Thereza (Scopia, 26 di Avgustu, 1910 – 5 di Yizmãciunj, 1997, Calcutta) ira arbinesã sorã di njiluiame, unã aradã catholicã tsi nãsã singurã u-formã.
Tu Xumedrulu 2003, Pãpãlu Ioannis Pavlu Dhefterlu le-proclãmã ti Macariosã, shi tora nãsã easte cunuscutã ca Macariosa icã Beatificatã Dada Thereza di Catholitslji tu lumea tutã.

Dada Thereza easte faptã pi dzua di 26 Avgustu 1910 tu Mãhãlãlu armãnescu tu Scopia (atumtse tu Imperia Otomana) sum numã Agnesa Gongea (di Antigona) Boiagi. Ira criscutã tu unã familia avutã arbinesã  catholicã (dupu vãrã si-spunã cã sade dada a Gongealjei ira catholica arbinesã, shi dupu moarte-a tatãljei nãsã ãlj-turnã fumeljlji a ljei tu piste catholicã). Familia al Nicola Boiagi (tatãlu al Dada Thereza) ira ghine cunuscutã familia armãneascã cu zãrtsinã di metropola armãneascã Moscopole, s-minduiashce cã orighina a tatãlui poate s-hibã sh-di arbinesã  di Prizren, Cosova. Sã-shcie cã tatãlu al Dada Therezã ira aproape cu familia apothecarã armãneascã Shcodreanu, cu zãrtsinã di Shcodra (Scutari), azã tu Arbinishia. Cama nalile documente cai le-are D-l Stoian Trencevski, spun cã Nicola Boiagi ira reprezentantu-a comunitatiljei armãneascã tu Adunare-a Cãsãbãlui Scopia. Dada Therezã ira criscutã tu unã atmosferã multu relighiozã. Pi ilichie di nao anj, tatã-a ljei muri. Nica pi ilichia di 12 di anj, dupu biografia scriatã di Joan Graff Clucas, tu anjlji di tinireatsa, Agnesa avea mare interes ti bana a misionarlor shi lucurlu a lor tu Bengal shi adrã detsizia s-bãneadzã cã cãlughiarã (arãdãntsiosã). Detsizie atsea dit sone u adrã pi 15 di Avgustu, anlu 1928 cãndu s-plãcãrse tu hramlu a Viryirãljei Lae di Letnica (azã tu Cosova) iu s-duse multu ta s-facã hãgilãche. 
 
Pi ilichie di 18 di anj, s-duse la Sorlji di Loreto ca misionarã. Vãrãoarã nu-lj vidzu dada a ljei shi sorã a ljei. 

Agnes protã s-duse tu Opãtie Loreto tu Rathfarnham, Irlanda ta sã-nveatsã Anglica, limba tsi Sorlji di Loreto lji-nvitsarã fumeljlji tsi s-dusea tu sculiile tu India.




#Article 9: Armâńi (218 words)


Armãnjili (icã Rãmãnjã, Vlaho-Machedonjili) suntu oaminili (bãrbats icã  muljari) d -unã  mileti tsi bãneadzã tu Balcani (shi dipuni dit dauãli populi, atsel trac sh'atsel roman, dupã  tsi Trachia fu azvimtã  sh'acãtsatã aoa sh'ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã).

Dziua Miletiei :  25 di Martsu - Ellada

Poezie armãneascã tu Machedonia 

Naima multsãi armãnji di adzã anyrãpsescu cu yramiolu elinu. Un numir cama njicu anyrãpseashti cu yramiolu latinu.

Adzã s'luyurseashti cã strãpãnji a loru suntu vecli trachianji tsi bãna tu Balcanlu tutu, tu Machedonia ditu Zãmani, Epiru, Tesalia, Tracia, Pindu.

Imnul Makedonu (Armãnu) di pãn tora

 

Imnul Armãnu di aua sh ninti

lj-pricunuscu Armãnji (Vlahlj) ca popul/milete ahoryea cu tuti dikiutili (andrepturi) tsi lã si pricad tu Balcanu.

Consillu Machedonu/Armãnu cu scamnul Moscopoli

Scamnul a Consillui s-aleapsi Muscopolea, locu simbolu di isturilj armãńasca sh-evropeanã.

Tu Manualu di isturilj ti clasa 6-a iasti anyrãpsitu cã Alexandru Marli irra vlahu (armãnlu di adzã); aiesta vas dzãcã cã Academia Vãryãreascã i pricãnãscu ofitsialu pi Armãnji ca clirunonji a Makedonjiloru ditu Zãmani.




#Article 10: Kurów (236 words)


Kurów easte hoarâ tu Polandia di Not-Datlu, și s-aflâ anamisâ di Puławy și Lublin, pi arâolu Kurówka. Easte câsâbâlu capital-a unâl'ei gmina ahoryea, unâ comunâ în cadur-a Voivodâmea ali Lublin și are 2795 di bânâtori (dit anlu 2015).

Anamisa di ańl'i 1431 și 1442 a hoarâl'ei le-ira date îndrepturi di câsâbâ dupu Nomlu di Magdeburg. Ca un câsâbâ privat, ira țentru ti pârmâthia a mâcaril'ei di loclu înviținat. Idhyia ași avea și factorile ti chiurcu și cheale. Tu seculu XVI, Kurów ira un di țentrile-a Calvinizmolui, nica dit chirolu cându Frâțil'ea poloneascâ șidea aclo. Di tu anlu 1660, cama multu di bânâtorl'i s-convertarâ tu Arianizmo.

Dupu anlu 1660, câsâbâlu are idhyia istorie cu raionlu di învârligâ. Anlu 1795, dupu a treia partiția-a Polandiil'ei, Kurów ira anexat di Austria. Anlu 1809, s-fâțea parte di Voivodâmea di Warșavâ. Anlu 1815, Kurów s-fâțea parte di Vâsilia Polonâ. Tu chirolu di Arâsculare di Brumarlu, tu șcurtulu 1831, ńiclu Polim di Kurów, cându armatâ polonâ sum gheneralu Józef Dwernicki bâgat sum Armatâ aruseascâ. Anlu 1870, tu chirolu a Arâscularil'ei di Ianarlu, câsâbâlu ti totâna u-chiru statuslu, ți nica nu easte iara priloat. Dit anlu 1918, Kurów nica unâ oarâ feațe parte di Polandia.

Unâ di atracțiile turistițe easte și bisearicâ renesansâ (nica unâ oarâ adratâ tu 1692) cu murmințâle-a familiil'ei Zbąski și sculpturile adrate di Santi Gucci (1587). Kurów idhyia ași easte cunuscutâ ca loclu di faptâ a gheneralui Wojciech Jaruzelski.




#Article 11: Nicolae Batzaria (240 words)


Cu foartica 

Eara dol'i: nâsu sh-nâsa 
Ma di cându s-cunuscurâ 
Albâ dzuâ, ca dunjeaua, 
Pân' atumtsea nu vidzurâ. 

Sh-eara-ndreptu nâs crishtinlu; 
Ma-ndisi muljeari laie. 
Dzâcu aushl'i că nu-i ghini 
S-ljeai-nveastâ cu sivdaie. 

Nu tsânea, mâratlu, minti 
S-hibâ dolji pi unu zboru: - 
Lji-avea intratâ ali Evâ 
Draclu-atselu cu unu cicioru. 

Dzâtsea omlu easti albâ, 
Easti laie nâsa strigâ. 

Nâsa, tr-oarâ tra si-u frigâ. 
Ma, de, omlu tsi vrea s-facâ? 
Tatsi,-aravdâ, hunipseashti. 
Nicuchirâ cu cârunâ: 
Ni si-alasâ ni s-lâiashti. 
Sh-cumu vâ dzâcu, sh-imna doilji; 
S-dutsea, vahi, tu vbrâ hoarâ. 
Shi stâturâ la livadi 
Si s-dicurmâ theamâ oarâ. 
Eara vearâ, ca Sum-Chetrulu. 
Criscu iarba mari, mari, 
Avea-agiumtâ, cumu s-veadi, 
S-hibâ bunâ trb tâljeari. 

'Nâ stâmânâ shi-aidi coasa, 
Cumu va s-cadâ-arucutitâ! 

Nacâ vrei s-ts-arâdz di mini? 
Nu cu coasa s-talji iarba, 
Ma cu foartica, crishtine! 

Tutu anapuda va s-greshtsâ. 
Ia, ljea foartica, s-videarimu, 
Cumu va s-pots s-u cusueshtsâ?! 

Io tsâ dzbcu sh-nica nâ oarâ: 
Că cu foartica u talji; 
Ashi fatsi-ntreaga hoarâ! 

Cui vrei oclji si-lji scots? 

Strigâ tini câtu s-pots! 

Vini suflitlu la nari. 

Yinu pri minti, lea muljeare! 
Ma muljearea - ts-aflashi omlu! 

Nu vrea s-dzâcâ, blâstimata; 
De, uryia lji-u putu. 

Altâ halâ nu-i cu tini: 
Va ti necu, s-tsâ ljiai zverca 
Shi si-ascap un'-oarâ ghini! 
Unâ dzâsi shi ts-u-arucâ 
Tu-unâ baltâ cama mari. 

Ghidi capu ca di muljeari! 
S-dusi, s-dusi, u lo apa, 
Pân' di gushi i nicatâ. 

Ma muljeare mutâ mâna 
Shi ca foarticâ u minâ 

Sh-cadi-nghiosu, tu balta-mplinâ.




#Article 12: Ioryi Murnu (315 words)


Ioryi al Murnu (numa româneascâ: George Murnu) 1 di Ianar 1868, Veryia, faptu tu Amirăria Otomanâ, tora tu Gârția, muri 17 di Brumar 1957, Bucureșci ira profesor la Universitate, arheolog, istorician, traducâtor și poet armânescu. 

Dupu bitisire-a sculiil'ei armâneascâ Bitule, tora tu Machedonia di Nord nâs s-duse România, pi studii tu Bucureșci. Pi ilichie di 25 di-an', anlu 1893, Ioryi Murnu ira bâgat ti profesor la Universitatea di Iași, România, și âl-ira datâ stipendia s-hibâ pitricut Ghermânia, Munchen și dupu-ațea s-turna România cu doctorat di filologhia. Dupu ațea ahurhi s-lucrascâ multu și ira bâgat ca profesor di arheologhie la Universitatea di Bucureșci.

Anlu 1909 ira bâgat ti director a Muzeului Național ti Arheologhia di Ministeriatlu ti Instrucția Publicâ și Confesie relighiozâ.

Murnu le-traduți pi limba românescâ Odiseia și Iliada. Nâs idhyia ași scria și lucre-a lui di poezia (cu topica pastoralâ), ș-pi rumâneașce ș-pi armâneașce, dialectu di Veryia.

Murnu u-dide susțânire-a lui ti Conducâtorlu armânescu a Prințipatlui di la Pind, Alciviadi Diamandi. Dupu bitisire-a Dheftherlui Polim di Lume, Murnu nu ira bâgat sum xitâxire legalâ - poate ti prestijlu și ilichia

Nâs ira aligat ca membru âmplin di Academia rumânescâ. Azâ unâ stradâ pi portu rumânescu pi Amare Alae di Mangalia (jud. Constanța) și hoara 23 August (jud. Constanța) u-are numa a lui.

Ich wurde geboren zu Karaferia (Berrhoea) in Makedonien am 1. Januar 1868. Meine Gymnasialstudien machte ich, an dem rumänischen und griechischen Gymnasium in Monastir (Bitolia); nach der Absolutorialprüfung (1888) übersiedelte ich mit meinen Eltern nach Budapest, wo ich die dortige Universität ein Semester besuchte. Im Herbst 1889 bezog ich die Universität Bukarest und nach dreijährigen Studien an der philosophischen Fakultät, bezw. in der historisch-philologischen Sektion, bestand ich mein Lizenzexamen. Ein Jahr später wurde ich von der rumänischen Staatsregierung zum Professor des Griechischen in Jassy ernannt. Ein amtlicher Urlaub ermöglichte es mir zur Fortsetzung meiner Studien vier Semester an der Universität München zuzubringen; daselbst hörte ich Vorlesungen bei den Herren Professoren Dr. K. Krumbacher, Dr. v. Christ, Dr. Lipps und Dr. Furtwängler, welchen ich auch an dieser Stelle meinen ergebensten Dank ausspreche.




#Article 13: Constantin Belemace (160 words)


Constantin Belemace easte cunuscut shi ca trubadurlu armãnescu, ti scriare-a nai ma importantului cãntin armãnescu Dimãndarea pãrinteascã tu Bucureshci tu anlu 1888.
Familia al Belemace didea multsã martyri armãneshci, anamisa di cai easte shi preftulu Haralambie Balamaci di tu Arbinishie cai le-fundã protsle sculiur armãneshci shi arbinisheshci tu Arbinishia.
Constantin Belemace easte faptu Molovishci, ningã Bitule pi 1 di Avgustu 1844 shi ãnveatsa sculia primarã tu hoara-a lui, a dupu atsea fudzi ãn Biligrad ta s-u continueadzã educatsia. Tu anlu 1837, nãs fudzi Bucureshci iu u-disfeatsi restaurantulu Machedonia, loc iu va s-adunã inteleghentsia armãneascã tu Romãnia, anamisa di cai shi: Andreilu al Bagav, propagatorlu romãnescu Apostol Mãrgãrit, Tashcu Bongu Iliescu, sh.a. Anlu 1890 Belemace s-toarnã tu Machedonia, shi tu Bitule easte bãgat ti economistu tu Litseulu armãnescu dit Bitule. Muri Bitule pi 21 di Mai 1932 shi ira ãngrupat pi Mirmintsãle armãneshci di Bitule.

Cu fundare-a protsle statur shi sutsãts armãneshci, Dimãndarea pãrinteascã al Belemace s-proclãmã ca Hymna a Armãnjlor.




#Article 14: Andreilu al Bagav (251 words)


Andreilu al Bagav (Aprir 1857 Blața, Gârția - 15 Cirișar 1888 Câmpu-Lungu, România) ira apostol armânescu pitricut di Arhimandit Averchi tu România s-u ducâ dișciptare naționalâ a Armâńlor. 

Tu cariera-a lui s-fâțea cunuscut cându u-spusi boațe-a lui contra Apostol Mârgârit și vrea tu sculiile armâneșci Armâńľi sâ-nveațâ pi armâneașce ș-nu pi româneașce, ti ți fundarâ un alantu Lițeu armânescu cai nu ira finansatu di România. 

Ași pi ningâ ațea ți scria nâs s-fâțea și profesor di lițeu, câcum și autor di manuali ti sculie și publițistu. 

Câtâ Arațile tu-nsus, priste Duna-ațea ți-e largâ,
Spuș la vimtulu s-ducâ dorlu-ńi, dorlu dulțe ți-am tu cheptu
Cât tu-Ascâpitatâ, iara, dzâș a frațlor s-nu mi-așteargâ
Dit inima-a lor bunâ... Lâ-l spuș dorlu-ńi și așteptu.

Shi cântare-a mea jilosâ ți pit erâ va sâ-strâbatâ,
Dulțe-asunâ la ureacľe-a frațlor a meľi hârisiț;
Ãń-pare câ-avdu unâ boațe ți-ńi ciuciurâ dizńirdatâ:

Pânâ va s-hibâ-nghios tu lume soia mare-ațea latinâ
Shi va s-veadâ câ voi limba-a voastrâ nica nu-u chirut,
Limbâ cai dulțe-asunâ, limbâ cai da luńinâ,
Va s-hiț fraț Armâńi și azâ, cum iraț și tu tricut!

Dușmańi cu-orbâ giudicatâ limba vor s-vâ u-aricheascâ;
S-nu zburâț cu nâsâ pit casi... s-vâ-ncľinaț pi limba-a lor;
Nâș vor s-facâ s-chireț numa, numa-a voastrâ strâ-aușeascâ,
Numa di Armân ți-asunâ dulțe ca cântâri di dor.

Sân' puțâńi, sân' slaghi și azâ vor cu voi ta ș-si-adavgâ,
Nu vâ daț, țâneț-vâ limba; țâneț numa-vâ di-Armân,
Voi spuneț-lâ câ vârnoarâ, sândza apâ nu va s-facâ,
Voi spuneț-lâ câ-apa curâ și maș chețarli și-armân.

Bitule, 1883.





#Article 16: Periodizatsie-a literaturãljei armãnescã (144 words)


Periodizatsia a literaturãljei armãneascã s-prubã s-hiba adratã di multsã autori (nai ma bunã periodizatsia s-aflã la Steryiu Diamandi tu articulu a lui Literatura armãnescã). 
Ta s-hibã adratã literaturã pi unã limbã lipseashce s-hibã umplute cama multu conditsiuri, sh-protã conditsia siyurã cã easte conditsia a sentimentului natsional shi limba adratã. Nai ma mare momentu tu lunjinã a literaturãljei armãneascã easte periodlu ali Moscopole, tsi u-bãgã semnulu a literaturãljei armãneascã ti-etã. Moscopole ãlj-dide a Armãnjlor tipoyrafia cu tsi Armãnjlji puturã s-le aibã vivliile a lor. Ma tsi s-fãtse di ninte? Siyurã cã lipseashce s-avea unã traditsia tu literaturãljei di ninte-a lushciui period. 
Ti mare jale, tu lume pãnã tora nu s-adrã unã institutsia cai va s-ira finansatã di vãrnu s-u xitãxescã aistu lucru, sh-ashi nu avem date ti atsea. Aoatse u-dãm prezentatsia a propunire-a periodizatsiiljei ali literatura armãnescã tsi dupu noi sh-dupu standardile lipseashce s-hibã tinjisitã.




#Article 17: Literatura armãneascã-a periodlui di ninte Moscopole (454 words)


Periodlu di ninte Moscopole s-caracterizeashce cu formare-a limbãljei literarã armãnescã. 
Ti nai ma veclju documentu-a Armãnjlor easte scriitura-a Ayiului Naun di Ohãrda di seculu VIII scriat cu alfavita slavicã. Ti jale documentulu aistu s-tsãne tu arhivile di Machedonia di Nord shi nu s-da ti publica. Tu periodlu-a Amirãrililjei Byzantinã limba armãneascã ahurhi s-hibã scriatã cu alfavita gãrtsescã, cu tsi s-formã alfavita traditsionalã-a limbãljei. 

Ca forme scriate pi-armãneashce ti jale iara nu avem multe dãturi, a shcim siyurã cã tu arhivile a staturlor di tora Vurgaria shi Gãrtsia are documente aflate di periodlu a statilor byzantenji di Armãnamea Mare, Armãnamea Njicã shi Armãnamea di-Nsus cãcum shi documente di periodlu-a fratslor Chetru shi Asen cãcum shi di Imperatorlu Caloian di Imperia Armãneascã-Vurgareascã.

Protile zboarã armãneshci tsi ira scriate tu istoria (cum u-cunushcem) sãntu di seculu shase (579-582 dupu Hristolu), a atselji sãntu zboarãle cunuscute Torna, Torna Fratre! Provã cã aiste zboarã ira tsiva altu di limba latinichescã icã byzantinã (gãrtsescã) easte cã suldatsle byzantinji nu u-achicãsirã fraza shi tu loc di s-u achicãsescã ti cãde tornã (tornã (n.)) nãsh u-achicãsirã ca Torna-ti (di latinichescã tornare). 

Zborlu scriat armãnescu u-aflãm iara piste inscriptsiile tu locurle iu bãnarã Armãnjlji. Easte aflatã scriiturã cu yrame gãrtseshci pi iconã al Nectarie Tãrpu aflatã anlu 1950, a s-pistipseashce cã ira adratã anlu 1731 tu loclu Ardenitsa, Muzachia, a inscriptsia tsi aoatse sta easte: Βίργιρε Μούμα-λ τουμνεζί ώρε τρέ νόϊ πεκετόσσλοιι (Viryirã muma-(a)l dumnidzã orã trã (ti) noi pecãtoshlji - di latinichescã (Maria) Vergine, Mater Dei ora pro nobis peccatoribus). Depoia easte aflatã scriiturã tu mãnãstirã tu Clinuva, Tricala, Gãrtsia, adratã di zoyraflu Mihali Anaynostu Dhimitriu (Μιχαήλ Αναγνώστου Δημητρίου) di Samarina, tu anlu 1789, a scriiturã pi armãneashce dzãse: ΙΝΤΡΑ ΜΠΑΣΙΑΡΕΚΑ ΚΟΥ ΜΟΥΛΤΑ ΠΑΒΡΙΕ. ΤΡΙΑΜΠΟΥΡΑ ΛΟΥΝΤΑΛΟΥΪ ΜΑΡΙΑ ΚΟΥΜΝΙΚΑΤΟΥΡΑ. ΦΩΚΟΛΟΥ ΑΚΣΙ ΣΗ ΚΟΛΑΣΙΑ ΤΡΑ ΣΚΑΚΗ. (Intra bisearicã cu multã/mod.mare/ puvrie. Treamburã lundalui marea cumnicãturã./Focolu a(c)shi di Colise si-scachi.)

Shi siyurã nai ma cunuscutã easte Vaza Simotã di seculu XIX, cu scriiturã: Καιλερύτου αμέου, μπια γίνου κα πι ατέου./Μούλτου σε νού μπιάε, σε νού τε βεμάη./Τρά σε νου τζη φάκε ρέου, τρα σε νου τε μπετου έου./Υναι ουάρε σε μπηάη, συ ακάσε τζη σε βάϊ. (Cãlãritu-a mel, bia yin ca pi-a tãu./Multu s-nu biai, s-nu ti vimai./T(r)a s-nu tsã-facã (a)rão, t(r)a s-nu ti bitu io./Una o(a)r(ã) s-biai, shi acasã tsã-sã vai.)

Tu chirolu aistu s-fãtsea shi mare literatura popularã armãnescã.

Aoatse putum s-didem sade unã shcurtã prezentatsia a scriiturlor cai s-aflarã pi armãneashce (di ninte sh-di dupu Moscopole), ala exemplurle nai cama (cum s-veade) yin di periodlu dupu Moscopole, ala cai sãntu un bun exemplu ti-atsea cum sã-scria pi armãneashce tu periodlu tsi aoatse u-prilucrãm. Itiile sãntu limbide, sursile icã sãntu distruse icã sãntu ahãndose ashi cã tora ti tora nu sã-shcie tsiva cama.




#Article 18: Świętochłowice (244 words)


Świętochłowice (ghirmãneashce: Schwientochlowitz) easte un cãsãbã tu Polandia di Not cu 51.722 di bãnãtori (2014). S-aflã tu Vuivudãlu di Silesia (di anlu 1999), a di ninte ira tu Vuivudãlu di Katowice (1975-1998).

Cãsãbãlu easte cunuscut di seculu XIII, shi le-apruche ãndrepturle di Magdeburg anamisa di seculile XIII shi XIV. Ira parte ali Ghermãnia pãnã anlu 1920 (sh-pi ningã atsea cã 51,9% di populatsia votã s-armãnã tu Ghermãnie), atumtsea s-fãtsea parte di Polandia, tu anlu 1939 iara s-fãtsea parte ali Ghermãnie shi tu sone anlu 1945 s-turnã tu Polandia.

Un cãmpu di lucru ghirmãnescu, Eintrachthütte cãmpulu di lucru, ira disfaptu tu Schwientochlowitz anlu 1943. Anlu 1945 cãmpulu ira iara disfaptu di parte di autoritetlu lãhescu (polãnescu) ca cãmpu contsentratsescu, Zgoda. Cãmpulu tu cai tsircã 2,500 di ahãpsinatslji ira vãtãmats systematic di comandatorlu-a lui Salomon Morel, ira ãncljis tu Brumarlu. Morel tora-ca-tora bãneadzã tu Izrael, shi s-caftã ti crime di tu polimlu shi crime contra humanitate di parte-a autoritãtslor lãheshci.

Świętochłowice s-afla tu parte di Notlu di plateaulu di Silesia. Świętochłowice are mãrdzinji cu Bytom (Aratsile), Ruda Śląska (Ascapitatã, Not-Ascãpitatã) shi Chorzów (Dat, Not Datlu).

Tu Świętochłowice bãneadzã 55 527 di ominj. Cãsãbãlu u-are nai ma marle densitate populatsionarã tu Polandia shi easte un di cãsãbadzle cu nai ma marle densitate tu Europa: cãtã 4200 di ominji piste km².

Sporlu nai ma popular tu Świętochłowice easte ayunjeshci mototsyclits. Tu unã parte di cãsãbãlu, tsi s-dzãse Centrum s-aflã stadionlu OSiR Skałka|Skałka.

Prezidentulu di Świętochłowice easte Daniel Beger.




#Article 19: Varșava (194 words)


Varshava (lãhescu (polãnescu): Warszawa), numa-mplinã Cãsãbãlu Capital Varshava, lãhescu: Miasto Stołeczne Warszawa easte cãsãbãlu capital ali Polandia shi easte nai ma marle cãsãbã tu loclu.

Easte localizat piste arãolu Vistula anvãrligã di 370 di kilometre sh-di Amare Balticã shi di Muntsile Cãrpatitse. Populatsia di tu anlu 2016 easte 1,753,977 di ominj, cu loc metropolitan di tsircã 2,900,000 pãnã 3,000,000 di ominj. Loclu di cãsãbãlu easte idhyiu cu 517.24 kilometre quarte, cu aglomeratsia di 6,100.43 kilometre quarte (Loclu di Metropolã tu Varshava - Obszar Metropolitalny Warszawy). Varshava easte al shaptile nai ma mare cãsãbã tu Unia europeanã.

Cãsãbãlu idhyia ashi easte shi capitalu ali Vuivudalã di Masovia, shi tu nãs s-aflã multe industrii, cãcum sãntu manufacturã, celiclu, ińineringlu electronic shi automotiv; are 66 di institutsii ti analtã sculie, tu cai sãntu Univerzitetlu di Varșava, Univerzitetlu Stefan Wyszyński University, Univerzitetlu ti Tehnologhia di Varșava, Sculie Economicã di Varshava, Univerzitetlu ti Agriculturã shi Academia ti Meditsinã. Varshava are piste 30 di theatrinj, tu cai sãntu Theatrolu Natsional shi Opera cãcum shi Orchestrulu Natsional Filharmonic.

Varșava easte nai cama cunuscutã tu lume cãtse u-dide numa-sa ti Pactu di Varshava, Conventsia di Varshava shi Hundrata ti Irinje di Varshava.




#Article 20: Alchiviadi al Nusha (233 words)


Alchiviadi al Nusha (numa sãrgh.Бранислав Нушић)
Branislav Nushici easti faptu tu 20 di sumedru anlu 1864 tu Smederevo ( Sârbii ) a muri tu 19 di yinar anlu 1938 tu Biligradi. Nusha easti di dadâ Ljubitsa di familia al Caspar, cari ira di Bosna dit câsâbâlu Bârceco shi ira sârbâ, shi tatâ Gheorgies Nusha cari ira di Clisura ( tu Gârtsii ).

Nusha ghimnazia u nvitsâ Biligradi a studiili di ndreptu li bitisi Biligradi tu anlu 1886 Nâs ca voluntar lo parti tu sârbescul- vurgareascu polim tu anlu 1885. Branislav lucrâ tu multi locuri, anamisa di cari tu diplomatii, ncap tu sârbescul conzulatu tu câsâbâlu Prizren tu turtsescul chiro, ira chef tu districtul di Bituli, ghini ma nai cama lungu period armasi pi functsia ca director la teatrul tu Biligradi, Scopia, Novi Sad shi Saraevo shi tu ministuriatlu ti educatsii a li Yugoslavii ( ira protlu shef tu depatmentul di arti). Fantazer shi multu bun organizator dâdea initsiativi ti multi actsii sotsiali shi cu susctses li adultsea pânâ mardzinâ titi idei.Nai cama marli comediograf sârbescu dupu Steria Popovici, initsiator shi redactor a revitsâljei Predionica ( Torcâtoarâ ), , protlu conducâtor tu libera Bituli, organizatorlu a teatrului shi director a teaturlui Scopia tu anlu 1913, redactor a jurnalui Srpski jug ( Sârbescul not) protlu conducâtor tu ministarijatlu ti ndreptu tu Biligradi tu anlu 1919 shi nai cama popularlu jurnalistu tu dzuarlu Politika di Biligradi.




#Article 21: Milton shi Ianachia Manachia (126 words)


Ianachia shi Milton Manachia sãntu protslji sineashci-a Balcanlui. Doilji sãntu di soia armãneascã, a sãntu faptsã tu hoarã Avdhela, azã tu Gãrtsia. Ianachia easte faptu anlu 1878, a muri 1954 tu Sãrunã shi Milton tu anlu 1882 a muri 1964 tu Bitule. 
Protslji filmuri le-adrarã Bitule tu anlu 1905. 
Di 1898 pãnã 1904 avurã studio ti fotoyrafia tu Ianina, Gãrtsia shi anlu 1905 yinirã tu Bitule iu continuã s-facã cadzãri shi featsirã fondu di 17,300 di cadzãri adrate tu 120 di locuri. Protã steao di filmu ira maia-a lor Despa Manachia cum u-lucreashce lãnã. Londra anlu 1905 u-acumprirã Camera Biscop, cu tsi s-featsirã nai ma cunuscuts.

Azã, tu tinjia-a Fratslor Manachia, sãntu formate Festivalu ti Film Frats Manachia shi Comuna armãneascã tu Bitule u-poartã numa-a fratslor.
 




#Article 22: Bitule (187 words)


Bitule (mak.Битола) easte cãsãbã tu Republica ali Machedonia iu are cama mare contsentratsia di Armãnj. 
Tu Bitule functsionedzã Comuna Armãneascã Frats Manachia shi tu bisearicã armãneascã, tu mãhãlãlu armãnescu, Ay. Constantin shi Elena s-tsãnã yiavase pi Limba armãneascã. Tu Bitule idhyia ashi s-aflã nai ma mãrle Mirmintsã Armãneshci (Tsimitiriu armãnescu) aprope di comunã Bucovo.

Armãnji tu Bitule vinirã dupu arsire ali Moscopole di Arbinishii a depoia vinirã shi familiur di Gramoste. Ca shi tu Crushuva shi tu Bitule, Armãnji s-misticarã shi formarã dialectulu di Bitule cai easte multu aprope cu dialectulu di Crushuva, alla tu loc di vocala di sone, -e thi easte caracteristicã ti Crushuva, tu Bitule u-aflãm -i (ex. lapte - lapti). Formã -ci easte cama caracteristicã shi s-ufilizeashce tu loc di ti (lucreashce - lucreashci - lucreashti). Dhifthonghile armãnã dishclji shi s-alãxescu cu vocale cama dishcljise (ea - e), (oa/uua - o) cãcum shi tu limba armãneascã standardizatã. Tu Bitule Armãnjlji u-disfeatsirã Litseulu armãnescu tsi ira dheftherã institutsia ti educatsia analtã dupu Nea Academia di Moscopole.

Tu Bitule s-disfeatdirã nica di tu chirolu a Turtsãlor Otomanj conzulats dupu cai sh Bitule s-cljamã Cãsãbã-a Conzuljlor.




#Article 23: Turizmo (156 words)


Tora, tu chirolu dit soni, ca tuti alanti milets, cama multsã Armãnj loarã di urdinâ ta s-cunoascã dunjaua, cãsãbadz, muzei, lao sh adets, mushutets ti banã. Niscãntsa s-ducu veara tu Gãrtsia, altsã tu Ispania, tu Italia, tu Frantsia.

Niscãntsa voru s-cunoasca naua Europa sh altsa Americhia. Easti zborlu cama multu ti atselji tsi yinu di tu Europa di Datã, tora cama multu di tu Romãnii sh di tu Vurgaria, di cara nu lã-caftã iuva tu Europã pi sinurli vizã.

Armãnlu eara di daima turistu, dzãtsemu ca pi shicae. Calea, imnarea pripadi i ãncãlaru li-vrea multu.

Tu unã turlii di metafora, dzãtsem cã lumea armãneasca s-tsãnu calea, sh-alithea easti: Via Egnatia daima u-liga Armãnamea deadun sh-cu dunjeaua di anvãrliga. Prindi unã oarã tu banã s-aladz Via Egnatia, di tu amardzina di Amarea Egheascã pãnã di Amarea Adriatica, ta s-adilji anjurizmã di leandri sh s-ti ahuleascã aumbra di chiparis. Aclo va ti-ducheshtsã ca un om di tu Mithologhia.




#Article 24: Herbert von Karajan (125 words)


Herbert von Karajań (s-ghiuvuseașce /Herbert fon Caraian/; faptu pi 5 di Aprir 1908 tu Salzburg, Austria muri 16 di Alunar 1989 idhyia tu Salzburg, Austria) ira un di nai ma cunuscuțľi dirighențâ cu soia armâneascâ.

Nâs ira hiľlu di unâ familia di analtâ burjoazia di Salzburg vinitâ di Gârția. Para-para-paplu-a lui, sum numâ Ioryi Ioani Caraiani (ell: Γεώργιος Ιωάννης Καραγιάννης), ira faptu Cozani, Gârția ți tu ațel chiro ira tu Imperia Ottomanâ tu Machedonia Gârțeascâ, fudzi tu Viena anlu 1767 și deppia tu Chemnitz, Saxonia. Nâs și frati-su partițiparâ tu formația-a industriiľei ti textil tu Saxonia, și a doilor âl-ira datâ titulâ di nobilitate di Vâsiľelu Frederic Augustus al Treilu pi 1 di Cirișar, anlu 1792, di iu yine și prefixlu von tu familia-a lor.




#Article 25: Molovishci (138 words)


Molovishci (pi dialectulu local Malovishtea, alante nume: Маловишта, Маловиште, Μολοβήστη) easte unã hoarã tu reghionlu di Bitule, tu Machedonia di Nord. Populatsia-a hoarãljei easte anvãrligã di 1.200 di bãnãtori (tora), a di cãndu ira fundatã hoarã ira un cãsãbã njic, cu vãrã 4.000 di bãnãtori. Bãnãtorlji shi atumtsea shi tora ira sade armãnescu. Armãnjlji atsia vinirã nai ma multu ca pãrmãteftsã di Moscopole, a dupu atsea vinirã shi picurarlji di Gramoste.

Tu hoarã are trei biseritsi multu importante: 

Tu tricutlu tu hoarã functsionã patru sculiur tu cai sã-nvitsã pi armãneashce.
Nai ma importantulu evenimentu-a hoarãljei Molovishci easte Ethno-Festivalu Malovishtea cai cathi an s-tsãne tu meshlji di vearã (Alunarlu-Avgustulu) tu cai sã-spune folclorlu, cãnticlu shi poezia armãnescu, di tu 2001. Festivalu sã-ndreapse di Organizatsia ti Promovare-a Hoarãljei Molovishci (EKE).
Nai ma cunuscutã personã di tu Molovishci easte Constantin Belemace.




#Article 26: Limbe indoeuropeane (142 words)


Limbile indoeuropeane fac unã familia di cama multu sute di limbe shi dialectur ligate deadun  cu nai ma multile limbe di Europa, subcontinetulu indescu di Aratsile (Asia di Not), plateaulu iranescu (Asia di Not-Ascapitatã), shi cama multu di Asia Tsentralã. Indoeuropanicã (Indo yine di subcontinentulu indescu) u-are nai ma mare numir di zburãtori di familiile di limbe pricunuscute tu lume di azã, a limbile aiste sãntu zburate di anvãrligã di trei miliardzã di zburãtori nativi.
    
Di 20 top limbe moderne, dupu zburãtorlji dupu SIL Ethnologue, 12 sãntu indoeuropeane: Limba italianescã, Limba anglicheascã, Limba indeascã, Limba portogalleascã, Limba bengaleascã, Limba aruseascã, Limba ispaneascã, Limba ghermãneascã, Limba marathescã, Limba gallicheascã, Limba pungeabescã shi Limba urdu cai au cama di 1,6 miliardzã di zburãtori. Limbile indoiranitse u-formeadzã nai ma mare sub-lumãche a limbile indoeuropeane dupu numirlu di zburãtori cãcum shi dupu numirlu di limbe individuale. 




#Article 27: Eritrea (267 words)


Eritrea, easte un stat di Africa

Republica Eritrea:

Cãsãbãlu capital: Asmara

În antichitate, Eritreea făcea parte din regatul Aksum; după slăbirea acestuia, în sec. VII, litoralul Eritreei. este cucerit de arabi. În evul mediu, devine provincie a statului etiopian. Din sec. al XVI-lea este sub influenţa Imperiului Otoman. În 1868 Massazva este ocupată de egipteni. În sec. al XIX-lea Italia începe să se infiltreze, dar nu are autoritate decât asupra litoralului. În 1889 Italia proclamă coasta Eritreei drept colonia sa cu denumirea de Eritreea de la denumirea latină a Mării Roşii, Mare Erythraeum. După războiul dintre Italia şi Etiopia şi în urma păcii de la Addis-Abeba (1896), Etiopia este recunoscută ca stat independent, graniţa pe linia Mareb-Belasa-Mura marcând o entitate geografică şi politică separată. În 1936 Eritreea este unită cu Somalia italiană şi Etiopia în „Africa de Est italiană”, cu capitala la Asmara. (În 1936, Mussolini cucerise Abisinia.) În 1941 forţele engleze din Sudan eliberează Etiopia şi ocupă Eritreea. Până în 1952, aceasta rămâne sub administraţie britanică. În 1952, prin rezoluţia ONU, Eritreea devine regiune autonomă în Etiopia declarată; în 1962, provincie a statului etiopian. Se naşte o mişcare de gherilă pentru obţinerea autonomiei şi apoi pentru separarea de Etiopia. Rezistenţa armată continuă 30 de ani şi se încheie cu 1/2 de milion de refugiaţi şi 100.000 de morţi, la mijloc fiind interesele marilor puteri. Din 1977, Etiopia are un regim politic marxist, sprijinit de URSS şi Cuba împotriva mişcărilor naţionale secesioniste. În 1991 se instituie un guvern provizoriu pentru a organiza un referendum asupra independenţei, sub supravegherea ONU. Eritreea este declarată stat independent în mai 1993.




#Article 28: Daniel Schneidermann (110 words)


Daniel Schneidermann (faptu 5 Aprir 1958, Parij) easte un jurnalistu gallescu.

S-are dedicatã cama multu pi analizã-a cãdzurlor di Televizia. Scriashce nai ma multu tu fimiridzle di stãmãnã; a articulile-a lui s-au aflatã sh-tu Le Monde shi Libération, a aljumtrea u-adrã emisiile di Televizia : Arrêt sur images, bãgatã pi France 5.

Daniel Schneidermann are cama mare interes ti analizã-a Internetlui ca fãntãna di informatsii, cã protã ti developare-a blogurlor shi-a entsiclopediiljei Wikipedia. Anlu 2005, cu David Abiker shi Judith Bernard, nãs u-adrã Big Bang Blog ; bloglu aistu nai ma multu le-fatse ideile cai nu s-aflã tu hronitsle icã emisiile a lui di televizia,shi tora s-aflã tu crititsle apruchiate.




#Article 29: Matilda Caragiu Marioțeanu (1147 words)


Matilda Caragiu Mariotseanu: sora a marlii actoru ditu Rumãnia, Toma Caragiu; s amintã 20 Alunaru 1927 Hrupishti, Makedonia, Gãrtsia ditu pãrintsã macedo-vlahi. Fumealja fu colonizatã tu anlu 1928 tu hoara Sãnsãlar, cãsãbãlu Durustor; furã refugiatsã tu 1940 pritu chirearea cadrilaterlui cãtã Vãryãria; Namisa di 1940-1941 bãnã la Oltenitsa, 1941-1944 Bacãu; 1944-1947 Ploieshti sh ditu 1947 tu Bucureshci. S isusi la 15 Agustu 1953 cu Constantin Mariotseanu sh ari unã featã Mihaela, mãrtatã Niro, tsi bãneadzã New York City, N.Y. USA (redactor celnic la FIMIRIDA di Modã Daily, New York City).

Tinjisita Matilda Caragiu s asteasi ditu banã tu anlu 2009, Romãnia.

Matilda Caragiu Mariotseanu - Armãnji i Armãna tu Sinidisea Chirolui di Adzã 

Sboarãli ditu soni ditu aiestã carti, ali tinjisita Matilda Caragiu ti armãnami:

P.S.: Aiesti turlii a limbãelj strã-romãni suntu numãsiti tu lingvistica romãneascã i romanicã dialecti [daco-romãn, istro-romãn, macedo-romãn shi megleno-romãn]. Antribarea cai s bagã sh s bãgã iasti a curi dialecti?. Apandisea iasti mash unã: ali strã-romanã, cã ditu itsi turlie di mutreari , limba asburatã di romanji Notu di Dunã nu iasti unã variatsiuni ali daco-romãna, sh atsei tsi u asburãscu limba armãna armasirã la Notu di Dunã. Prublema shadi cum dzãsi tu un cadru teoretic Eugenio Cosheriu,  au de-la du structuralime, manclo di xitãcsearea istoricã strictã; opozitsia limbã istoricã-limbã functionalã scoati tu padi cã unã limbã istoricã (strã-romãnã tu catandisea noastã di tora) nu iasti unu sistemu omoghenu. Ama cathi unã ditu aiesti catastasi ali strãromãni imnã ca sistemi omogheni.

Motto: Datslj alu Cezar atseali tsi suntu alu Cezar, sh alu Dumidzã atseali tsi suntu alu Dumidzã (Matei, XXII, 21)

Bash ti atsea s asburashti di ei ditu ieta X, ti atsea lã si xitãcseashti di 200 anji limba, iasti comparatã cu alti; ti atsea s anyrãpseahti literaturã pi armãna sh ti armãnji, s tipusescu fimiridi, s adarã emisiunji pi armãnã sh ti armãnji; ti atsea s andregu congrese a armãnjloru (sh cãtse nu? Itsi grupu, arãdãpsitu pi itsi criteriu, poa su adarã: grupuri relighioasi s andãmusescu tu Congresi Internatsionali).

Nãshi continueadzã populli evropeani ditu apiritã tsi furã romanizati (machedonji/ grets/ tracianji/ iliri) icã colonizati di romanji (cum s hibã tsiva di miletea SLAVA tu chirolu aiestu). Latina ari asimilatã unã parti ditu aiesti limbi autohtoni. Aiestu protsesu s dizvãrti pi unu locu largu i compactu tsi s tindi namisa di Carpati di Nordu sh pãn tu Notu di Balcanu. Pi aiestu locu s amintã vecljul popul romanu, s dzãtsemu unitaru tu ahurhitã (pãn tu ietili VII_IX), maxus mutrinda limba.

Ama avea dgheafurali reghionali, ti furnjia sumstraturloru sh trasaturlor caracteristitsi a latinãelj asburati di romanji tsi vinirã aua.

Una parti di populatsiunea veacli romaneascã fu desnatsionalizatã sh alta parti fu pimtã cãtã Njiadza-Noapti/Ascapitatã/Notu. Iu s-agiumsi: PATRU grupi veclj di romanji, alãxits tu imnatlu a ietilor ashi: Romanji ditu Nordul ali Dunã icã Daco-romãnji (bãnãtorlj ditu Dacia), Aromanji (Macedo-Vlahii, numa tsi minduiescu cã iasti naima uidisitã ti furnjia cã nu ari romãnji nord-dunãreni pi loclu iu bãneaza armãnji/rãmãnji-remenji), ama vlahi ari ti atsea cã ashi suntu numãsits di xenji di anvãrliga tuts romanji ditu Nordu shi Sudu (Notu) ali Dunã), Meglenitslji (Megleno Romanii- Vlahii, multu aprucheats di armãnji), ditu Agrul Meglen, la Nordu di Sãrunã (Thessalonike), sh Istrienji (istro-romanii/ vlahii), ditu Peninsula Istria.

Tu tsi mutreashti limba, multsã di lingvishtsã aproachi existentsa di un trunchiu comunu, romãna comunã tsi continueadzã sh adzã tu atseali 4 variatsiuni ali alishtei limbã comunã cai suntu: romãna (daco-romãna/ v(a)laha), limba natsionalã/literarã ali Romãnia, aromãna (macedo-vlaha), megleno-romãna (variatsiuni ali aromãna) sh istro-romãna (vlaha) asburatã tu penisnsula istria.
Lingvishtsãi numãsira aiesti variatsiuni dialecti ali lambãelj veaclj romãni (nu daco-romãna).
Mini dzacu cã aua iasti sborlu mash di definitio nominis sh nu di definitio rei. Romãna comunã iasti unã limbã ISTORICA, tsi ari un adjectivu tsi potu slu ufiliseascã tuti limbili asburãti di romanji (vlahii) ditu Nordu sh ditu Sudu, cari suntu dialecti istoritsi a limbãelj romãni comuni. Ama, tu alta turlie di mutreari, cathiunã ditu aiesti limbi iasti unã limbã functsionalã tsi lipseashti s imna ashitsi.

Cu aiestã limba s achicãsescu namisa di ei, di ieti. Iasti atsea tsi lã amintã la dimension de l'homogenite donnee par l'alterite du langage, comme le dit Coseriu, en principe. Alterite s achicãseashti auatsi le fait d'etre autre, caractere de ce qui est autre. Aiestã va dzãcã cã itsi armãnu, maca ari limba lui, ducheashti tu craturli balcanitsi cã alantsã suntu xenji (arbineshi, grets, varyari/slavi, turtsa). Aiestã calitati di limba lã da dikiul di tsitati, tas hibã ufilisitã iutsido tu fumealj, tu bãsearicã, tu literaturã shi ashi ma nclo. Istoricu, iasi unã variatsiuni a romãnaelj comuni (sh nu a romãnaelj, cã aiestã iasti limba functsionalã atsilor di la Nordu di Dunã). Aiestã limbã romãnã comunã iasti unã etapã istoricã di cai avemu ananghi anda vremu s asburama di clirunoamili ali latinãelj ditu apiritã, ditu nordu sh sudlu ali Duna.

Armanji tsi baneadzã tu Balcanu (Gãrtsia, Arbinishia, ex-Yugoslavia, Vãryãria) suntu autohtoni aua di anda s amintarã (ca popul neo-latin).
Armãnji ditu Diaspora  suntu atsei tsi baneadzã iutsido tu lumi. (Evropa sh aua intrã sh Romãnia, Americhia, Avstralia sh ashi ma nclo).

Armanji ditu Balcanu suntu cama psãnji di alanti milets sh potu sãshi caftã dikiunji tsi lã si pricadu, maca voru. Minduita meauã iasti cã itsi misticari di nafoarã vas adarã mash znjii anamisa di etniili ditu aiesti craturi. Romãnia, dzãcu mini, lipseashti snu adarã idghea alatusi di la 1864, anda bãgarã tu sculii limba romãnã (daco-romãnã) sh armanji nu anvitsau tsiva di isturia a loru sh di personalitãstli sh cultura a loru, cacum ni di limba loru. Cratul romãnu poati slj andrupascã pi armãnji, maca voru, cu cãrtsã, dascali icã preftsã, ama aieshtsã ominji prota lipseashti su asburascã ghini limba armãneascã sh shibã grits/aprucheats di armanji di aclo!. Romãnji ditu Sudu nu tsãnu gheograficu di romãnismul Nord-Dunarean, ama istoric, pitu numa sh limbã. Ashi cã Romãnia nu ari ti tsi smeasticã tu aiestu protesu. Sadari idghea minari culturalã di la 1864 vas agiungã la nali ancãceri multu periculoase.

Armãnji ditu itsi cratu, maca voru, sh adarã sutsati shi s arãdãpseascã ca minoriteti tash amintã dikiul tsi lã si pricadi. Armãnji tsi bãneadzã tu Rumania, dupu minduita meau, au altã catastisi. Nãshi aleapsirã tas inã aua, nui pimsi canã. Ti atsea dzãcu cã, unã minoritati armãneasca legalã tu Romãnia, adzã, iasti naima mari cicãrdãseari a isturiei contemporani.

Sã shtie cã tuts romanji, Nordu- sh Sudu- di Dunã, ãshi dzãcu cu unu zboru tsi lu continueadzã pi latinescul ROMANUS. Shtimu cã tuts xenji lj numãsirã pi tuts romanji vlahi ( tuti turliili). Altsã lj numãsira pi armãnji MACEDO_ROMÃNJI. Mini minduiescu cã aiestã numã iasti cicãrdãsitã, sh ti atsea vas alegu MACEDO_VLAH, numa tsi nã u deadi sh Mihail Boiagi afendi ali yramatica makedonovlaha. Aiestã numã iasti limbidã ti armãnji. Ashitsi nu vas achicãseascã macedo-slavi tsi sh adrarã numa di makedonji. Ti atsea minduiescu mini cã naima uidisitã numa iasti Macedo-Vlah .

Matilda Caragiu Mariotseanu




#Article 30: Confutsiu (112 words)


Confutsiu (Chinezeascã: 孔子 icã 孔夫子, tr. Anvitsatlu Kong, 28 Yizmãciunj, 551 - 479 Ε.N.), ira mare filosof dit Asia.
Confutsiu fu un anvitsat, minduitor shi filosof Chinedzu, mastea ma influenta dit sturia alastui popullu shi atilor dit Asia : Koreea, Giaponii i Vietnam.
Ahurhindalui cu anveturli a lui s-amintã Confutsianismlu , multu ma amãnat di nasa ti anfluipsi yinghit eti culturli shi bana dit Lihura-Apirita (Extremlu Orientu).
Alihea numa al Confutsiu ira K'ung Ch'iu ma a lui discipoli lu acl'imau K'ung Fu Tzu cai va s-dzãcã Tinisitlu Anvitsator K'ung.
Minduirea Confutsiana fu dãmãndatã prota oarã tru Evropa di preftu ezuit Matteo Ricci , ti latinidza numa di K'ung Fu Tzu tru Confucius.




#Article 31: World of Warcraft (135 words)


World of Warcraft, ( WoW, Lumea Warcraft, warcraft= ), easte un gioc MMORPG ali Blizzard Entertainment. 

Ãn lumea Warcraft sãntu dao planeti: Azeroth sh-Draenor (Outland = zona nafoarã); ãn Azeroth sãntu trei continenti: Calimdor, Vãsilile di Dat sh-Northrend.

Aliantsa easte un grup di 4 rase di arazyã azerothã, Oaminj, Elhi-a noptsãljei, Gnonj sh-Pivulj. În add-on-lu World of Warcraft the Burning Crusade (Crusada Arzãndã), apar Draeneilji, ãn Draenor. Worgen easte unã nao rasã dit World of Warcraft Cataclysm (Cataclysmu).

Urdhia avea ãn orighinal tut 4 rase, Orts, Trollj, Tavrenj, Morts sh-Elhi sãndzereshci cãndu a apãrut World of Warcraft the Burning Crusade. Goblinlji sãntu nuaua rasã-a Urdiãljei dit World of Warcraft Cataclysm (Cataclysmu).

Giucãtorlu poati aleadze dit dzãce clasi. Clasle sãntu : Druid, Hunter (Avinãtor), Mage (Mag), Paladin, Priest (Preftu), Rogue (Afur), Shaman, Warlock, Warrior sh-Death Knight.




#Article 32: Mihail Boiagi (153 words)


SA VA TRAG MUIE

Mihail G. Boiagi easti unlu di protslji gramaticeanji tu Balcanu.

Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani romanisch (romanu di la Roma) shi rumänisch (Român di la România, zboru intratu amânatu tu lingvisticâ/filologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui natsionalu România). 

Nai ma-ndreapta apridutseari a titlului easti atsea ditu editsiunea tipusitâ Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ.

Ghini dzâtsi Matilda Caragiu: Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unâi limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti nitsi arbinisheascâ, nitsi gârtseascâ, nitsi sârbeascâ, nitsi nturtseascâ - unâ limbâ cari easti altutsiva, anamisa di-alanti limbi balcanitsi.

Gramatica ari tu soni texti tsi suntu orighinali shi suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii shi Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi shi cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anvitsatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârtseshtsâ shi ditu alti culturi.




#Article 33: Pitu Guli (509 words)


Pitu Guli easti faptu Crushuva anlu 1865 a ardãtsina-a lui easi dit armãneasca fumelja cari vini Crushuva di Gramos. Temporanjilji a lui spun cã Pitlu bitisi 2 clase di sculii primarã shi tu tinireatsã lucra ca picurar, cafegiu a ira hãpsãngiu shi cumit. Pitu Guli criscu tu un mari revolutsionar cu caracter impulsiv shi inimos. Pisti tutã-a istã nãs ira shi mushat om cu buni maniri shi li vrea tuti ghinets tsi li da bana. Tahina, tu 2 di avgustu anlu 1903 Pitu Guli tsãnu un zbor cãtrã-a lui armatuladz tu cari lu adusi aminti ti giuraticlu tsi lu deadirã shi ti s-lji ascultã a lor voivodaz. Seara, ninti di Aiyul Ilia, Crushuva ira apitrusitã di revolutsionarnji, dupu tsi turtseasca administratsii shi politsia ira aghuniti dit cãsãbã. Niheam cama greu ira priloarea-a cãshljãiljei, cari, dupu tsi agiumsi Pitlu cu a lui cieta nãsã cãdzu tu mãnjlji a revolutsionarlor. Cu itia cã Crushuva ti un shcurtu chiro ira liberatã du Turtsalj, atmosfera aclo ira multu hãriosã-a Pitu Guli ncalicat pi cal albu intrã ca heroi Crushuva. Imperia Otomanã din Mpoli nu putea cama su hunupseascã aistã situatsii cu cari ira compromitats ca mari puteari. Nãsh ti un shcurtu adunarã cama mari oasti shi ncap cu Bahtiar-pasha di Pãrleap traspirã su lja Crushuva. Cãsãbã ira nvãrligat di tuti pãrtsãli di turtsãlj. Bahtiar-pashalu ãcãtse Costa Njiclu al Bajdavela shi lu pitrucu cu a lui dimãndari: S-prida tuts la njila-a sultanlui shi cu ultimatimlu: Ma s-nu s-prida shi s-li apleacã capitli cãsãbãlu va s-hiba bombardat shi aprimtu. Tu shtablu a revolutsionarlor ahurhirã s-miduiascã disi su aproachi aistã dimandari icã s-nu-u aproachi. Voivodalu Todor Hristov deadi propuniri revolutsionarlji Pitlu al Gulishi dzãsi: Cãndu iram bãrbats s-lu lom cãsãbãlu, lipseashti shi cabãrbatsi s-lu apãrãm.. dupu a tsea s-adusi solutsii s-lu dimãndã-a Turtsalor cã cãsãbã Crushuva va s-hibã apãrat.

Dupu a tsea ahurhi ofanziva di partea-a Turtsãlor shi dupu dauã sãhãts pozitsiili a revolutsionarlu ira arupti a unã cietã putu s-esã nafoarã di nvãrligarea turtseascã. La localitatea Sliva chirura 40 di resculatori ncap cu voivodalu Todor Hristov. Bombardarea-a turtseacscãljei artilerii ahurhi s-ardã cãsãbã Crushuva. Ia ti Pitlu tsi dzãsi Naum Tomalevshi: Dupu liberarea a cãsãbãlui Pitu cu a lui armatuladz s-dusi tu hoara Birina, aproapea di Crushuva, cu 240 di armatuladz. Candu s-turna Crushuva, iu lo parti la adunarea-a voivodadzlor, lu lo fotograflu Cocia shi tu muntili di Birina s fotografisi diadun cu cieta tutã. Pitu Guli ira contra pridarea-a shtablui, Pitu s-dusi acasã iu s-ghinui ci familia-a lui shi di aclo trapsi ti Birina. Turtsalj cu a lor oasti, cari vinirâ dit hoara Crivogashtani, agudirã shi tu hoara Ostriltsi. Pitu, nu putea tsi facã, shi cu cieta-a lui trapsi cãtrã localitatea Cheatra-a Ursaljei. Turtsalj lu nvãrligarã di tutsi pãrtsãli. Atumtsea Pitlu al Guli lu tsãnu un scurtu zbor zbor a armatuladzlor a lui, u arsirã arhiva shi dupu tsi u bãrgarã flambura revolutsionarã tu mesi, s bãshãre shi ljrtatrã un cu alantu shi li acãtsara pozitsiili ti alumtari. Ahurhi un mari alumtu. Ma, turtsãlj cari ira multsã, lji vãtãmarã pi gionjlji di alumatori pãnã un.




#Article 34: Teodor Anastasie Cavalioti (615 words)


Teodor Anastasie Cavalioti  (n. 1728, Moscopole - d. 1786, Moscopole) easti directorlu ali Nea Academia (Noaua Academie) di Moscopole, tu-ațelu chiro nai ma analta Sculie/Academie tu Balcanu. Easti autoru di cursuri di gramaticâ, filosofie, poeticâ.

Di la Thunmann aflămu câ Teodor Cavalioti avea anyrâpsitâ trâ tuti științili filozofiți ditu ațelu chiro ma țiva di eali nu s-tipusirâ.

Anyrâpsi Protopiria icâ Prota anvițâturâ, tipusitâ tu Venetie, la 1770. Easti unâ carti di adyivâseari, anyrâpsitâ pi gârțeaști, cu texti ditu Biblie și tu soni cu unu lexiconu di 1.170 di zboarâ ditu greacâ, apridusi pi armâneaști și arbinișeaști. Cartea fu anyrâpsitâ cu scupó practicu și cu hărgiurili alu Gh.Tricupa (cunuscutu ș cu numa Cosminschi), unu emburu armânu ți armânea multu chiro tu Polonia, iu fâțea emburlâchi/comerțu cu yinuri ditu Ungarie. 

Easti trâ ciudie cumu armasi unu exemplaru di Protopiria alu Cavalioti: studentulu armânu C-tin Hagi-Ceagani agiungânda la Universitatea di Halle dhurusi a Prof. Johann Thunmann unu exemplaru di-aestâ carti. Thunmann aduchi câ easti zborlu di unu lexiconu di mari simasii trâ cultura anyrâpsitâ tu Balcanu și u riprodusi tu cartea lui di sinferu istoricu: Câftări trâ isturia a populiloru evropeani ditu Datâ (estu) (Untersuchungen über die Geschichte der östlichen europäischen Völker, Leipzig, 1774) și-ași agiumsi prota carti di ahurheari a anyrâpseariľei pi-armâneaști tu mutrita științificâ a filologhiloru ditu ațelu chiro. Altu exemplaru completu nu s-mata află.

Studentulu C-tin Hagi-Ceagani șidzu 3 ańi Halle și-ľ deadi a profesorlui Thunmann multi hâbări, informații trâ Armâńi: limbâ, asprândiri, numirlu-a loru. Thunmann avu zboarâ di aleaptâ tińiseari trâ aestu studentu armânu, ți-avea studiatâ limbi, filosofie și matematicâ. 

Tu biblioteca Academiľei gârțeșțâ di la Sf.Sava (București) s-aflarâ 3 manuscripti gârțeșțâ di-alu Cavalioti: Tratatu di loghicâ; Tratatu di Fisicâ și Tratatu di Metafizicâ. 

Tratatlu di Loghicâ easti unu autografu, anyrâpsitu di mâna alu Cavalioti și ari și dzua pi elu: 5-li di Shcurtu 1755. Atumțea avea Cavalioti 27 di ańi. Aesti tratati eara cursurili ți li țânea Cavalioti la Naua Academie. Alanti dauâ tratati furâ anyrâpsiti di unu di scularľi-a lui, Naum Anastasie Data. Trâ bana alu Cavalioti avemu multi informațiuni di la Johan Thunmann și di la istorițľi greț: Zaviras, Sathas și Vretos. Zaviras tu Nea Ellas dzâțea: T.A.Cavalioti di Cavala, bârbatu ghenialu. Cu agiutorlu a zânâceariloru di halcumâ/bâcâri fu pitricutu Ianina, iu fu anvițatu di Eugeniu Bulgari Thunmann dzâțea trâ Cavalioti:  Er ist ein gelehrter Mann, der gelehrteste unter seinem Volke, der Sprachen, Philosophie und Mathematik mit Nutzen studiert hat 

V.Papacostea dzâțea:Moscopole adiľia unu analtu clasițismu.
Cavalioti easti unu nâinti-imnâtoru a lingvisticâľei comparati. Ma amânatu, anvițațľi J.Thunmann, G.Meyer, Fr.Miklosich, Emil Picot ufilisirâ cartea alu Cavalioti tu anyrâpserili-a loru trâ latinitatea balcanicâ.

Scupolu a Protopiriľei alu Cavalioti eara s-asprândeascâ limba greacâ anamisa di Armâńi. Ma, cu-aestâ furńie, fu anyrâpsitâ, trâ prota oarâ, limba a noastâ! Aestu lucru nu lu-astrâxi Patriarhia din Poli, cari avină aestâ carti cu mari inati acâ scupolu-a ľei eara s-ľ-anveațâ pi-Armâńi gârțeaști! Avea duchitâ câ aestâ carti putea s-dișteaptâ tu armânami sinferlu trâ anyrâpsearea a limbâľei armâneșțâ. Shi trâ Patriarhia din Poli, singura limbâ tu cari lipsea sâ s-avdâ zborlu a Hristolui eara mași greaca! Tr-ațea cu greu ascâparâ ndoauâ cumăț di-aestâ carti. Easti intirisantu s-dzâțemu câ T.A.Cavalioti fu multu fotisitu (inspiratu) di cultura ghermanâ. Ligâturili di emburlâchi feațirâ sâ s-ducheascâ, dupâ 1700, influența ghermanâ tu Balcanu și ma multu la Armâńi. Dupu acâchisearea Avstriei și a Turchiľei cu Tratatlu di irinii di la Pasarovitz (1718) crescu ligâturili anamisa di lumea Balcanlui și ațea ghermanicâ. 
Mulțâ armâńi ți fâțea emburlâchi și-duțea ficioriľi sâ-nveațâ. Ași s-feați unâ dealihea adeti/tradițiuni ca Armâńľi avuț sâ-și pitreacâ ficioriľi sâ studiadzâ tu Avstrie și Ghirmânie. 
Tu aesti universităț s-dișcľidea unâ cali noauâ trâ câftărili științifiți di filologhie și teoriili-alu Leibniz eara multu tińisiti.




#Article 35: Daniil Moscopoleanlu (180 words)


DANIIL MOSCOPOLEANLU, cu numa-ntreagâ Daniil Mihali Adami Hagi Moscopoleanlu, anyrâpsi unâ carti di conversatsiuni/ acâchiseari tu 4 limbi - Lexicon Tetraglosson - cari tsânea di unâ ma mari lucrari Anvitsâtura Ahurhitoari, carti cu haractiru bâsiricos, shtiintsificu. Frazili suntu anyrâpsiti tu: greacâ, armânâ, vâryarâ shi-arbineasâ.
Cartea alu D.Moscopoleanlu agiumsi pânâ la noi tu 2 editsiuni: unâ ma veaclje, fârâ anu shi-unâ ma nauâ, di la 1802. Prota editsiuni fu riprodusâ di Wiliam Martin Leake tu Researches in Greece, tipusitâ Londra, la 1814. Cartea alu D.Moscopoleanlu easti di ma mari simasii di-alu Cavalioti: nu suntu tricuti mashi zboarâ (lexiconu), ma frazi-ntredz. Shi aflãmu unâ multu musheatâ shi chischinâ limbâ armâneascâ.
La 1841, Sârunâ, s-tipusi shi-unâ editsiuni vâryâreascâ a Tetraglosson-lui. Shi-aestâ carti avea scupo s-asprândeascâ limba greacâ anamisa di populili balcanitsi. Dzâtsi D.Moscopoleanlu: Hârsits-vâ tiniri vâryari, arbineshi shi-armânji .../ Dishtiptats-vâ ditu ahândoslu somnu a nishteariljei/ Anvitsats limba romaicâ (greaca), dada a mintiminljiljei.
Ma aestâ carti agiutã ma multu la dishtiptarea a identitatiljei natsionali la Armânji, cari vidzurâ câ limba loru poati s-hibâ anyrâpsitâ. Shi-aestâ carti adusi mari-nfârmâcari shi-avinari di la Patriarhia din Poli.




#Article 36: Gheorghe Constantin Roja (229 words)


Gheorghe Constantin Roja (n. 1786 - d. 1847), s-amintă Bituli (Makidunie). Di la 8 ańi agiumsi cu pârințâľi Timișoara. S-trâdzea ditu unâ fumeaľe di Armâńi moscopoleańi. La 1809, la 23 di ańi, Roja, Yiatru la Spitalu Universitatiľei ungureșțâ di Pesta, tipuseaști Buda: Măiestria ghiovăsirii românești cu litere latinești care sunt literele Românilor ceale vechi. Roja ufiliseaști alfabetlu latinu trâ limba noastâ. Pripuni unâ limbâ armâneascâ, chischinâ latinâ (cumu va s-facâ ma amânatu I.H. Rădulescu): tu loclu-a zboarâloru gârțeșțâ s-hibâ bâgati ațeali latini.

Roja avea ligâturi buni cu-anvițațľi rumâńi di Transilvania (Sculia Ardeleanâ) și-aestâ lu feați s-minduiascâ la amintarea di unâ limbâ litirarâ deadunu trâ Armâńi și Rumâńi. 
Fu unâ utopii: canâ limbâ nu s-alâsă adratâ di anvițaț. 
Roja vrea s-ayuneascâ zboarâli slavi ditu limba rumânâ și s-bagâ tu loclu-a loru ațeali armâneșțâ, ți eara latini: vrut trâ drag; lândzitu trâ bolnav; dimândari trâ poruncă, cerere. 

N. Saramandu tińiseaști modernitatea a minduiariľei lingvisticâ alu Roja și lu numâseaști structuralistu avant la lettre. Cu 100 di ańi nintea-alu Ferdinand de Saussure, pârintili-a structuralismului, C-tin Roja azbura di ligâtura anamisa di conținutu și expresiuni tu limbâ:

C-tin Roja tipusi Pesta, la 1808 și anyrâpsearea Untersuchungen über die Romanier oder sogenannten Wlachen, welche jenseiț der Donau wohnen. Cu Roja ahurheaști minarea anyrâpseariľei a limbâľei armâni cu yrami latini. Aestâ ahurhitâ va s-hibâ dusâ nâinti cu ma mari hâiri științificâ di Mihail G. Boiagi.




#Article 37: Ioan Coletti (258 words)


Ioan Coletti
Vindicâtorlu (Doctorlu)  shi istoriclu Coletti easti faptu tu anlu 1784 icâ 1786 tu armâneasca comunâ Seracu ( Epir - Gartsii) aproapea di Ianina, di tatâsu marli politic shi vindicâtorNicola shi dadâ-sa Xanti (Santa). Armâneasca comunâ Seracu iu s -featsi Coletti ari datâ multsâ nvitsats oaminj di shtiintsâ, literaturâ, prmâteftsâ shi politicanj. Tu eta XVII Seracu ira capitala-a   Conferetsiljei a comunilor armâneashti  di partea di ascâpitat a Pindului, tu cari avea 42 di localitâts cu 7500 di fumelji, cu aproapea 40 000 di sufliti. 

Tu Ianina Coletti lucreadzâ ca vindicâtor a lji easti doctor particular shi secretar al Ali pasha di Ianina. Dit unâ situatsii di cari multu amintâ shi s-afirma dinintea- a nai cama mârlor capidanj Armânj, cai cama amânat avurâ mari rolâ tu alumtarea ti libertarea -a li Gartsii di Turtsâ. Tu anlu 1822 lja parti  la  Adunarea natsionalâ gârtseascâ tu Epidaurus cându s- proclamâ indipendentsa- a Eladaljei, la cari Coletti ira numit ti ministru ti polim. Tu april 1827 easti prezent la - Adunarea natsionalâ Gârtseascâ - candu ira proclamatâ unâ nauâ constitutsii shi iu ira aleptu ca regent Ioanis Kapodistria. Tu anlu 1835 li avea functsiili ca ministru ti lucârli interni shi ca ministru ti polim. Tu anjlji 1835- 1843 nâs easti ambasador tu Paris. Cum spuni scriitorlu Ion Gica, Coletti nu u agârshi arâzga armâneasca, shi nâs zbura pi dialectul di Seracu: Shi eu zburâscu armâneashte ma escu Grec' Shi cama nclo dzâtsi shi pârintsalj a mei zburascu mash armâneashti shi nji pari ghini câ u tsânu arâzga a noastra. Him simpatriots




#Article 38: Simeon Sina (332 words)


Baron Gheorge Simeon Sina

Familia Sina nu bânâ multi chiro pit a nostri pârtsâ, ma, ti numa a lor esti ligatâ unâ mari reputatsii shi aveari. Aista fumelja trapsi di Muscopoli câtrâ 1750 shi prota oarâ armasira un shcurtu chiro tu Saraevo tu Bosna a dupu atsea, pisti Slavonschi Brod tu Croatsia, agiumsirâ Viena. Gheorge Simeon Sina esti hilj al Simeon G. Sina shi a li Caterina Sina. Nâs easti faptu tu anlu 1782 a muri tu anlu 1850. Sina ira nsurat cu Caterina Dera di Mozda. Nu esti cunuscut câtâ aveari clirunumisi, Gheorge di tatâ- su, cari multu lji avea aguitatâ shi di nâsâ Gheorgi nvitsâ cum lipseashti s- lucreadzâ. Gheorgi ira shef tu unâ mari bancâ. Tu eta 19 numa al Gheorgi ira sinonim ti om multu avut, shi atsea va s-armânâ tu aisti locuri  a nai cama multu anamisa di Armânjlji shi Gretslji.

Sina ira nai cama marli bancar shi un di nai cama marlji initsiator di interesili materiali dit atsel chiro. Lucra tu multi sferi dit economii, ca  s - dzatsem, tu sfera di melioratsii pânâ la nai cama sensibilili transactsii dit sfera di banchi. Nâs vârnâoarâ nu lucrâ cu lucri nitinjisiti. Ti nâs amintarea aveari nu lji ira scupolu a banâljei , ma, elementu a banâljei. Nâs multu lucra cu comertsii. Cum s-veadi, tutâ comertsia cu bubaclju shi tutumea dit atsel period ira tu manj a lui. Tu Viena shi Peshta avea multu mari magatsinuri ti bumbac, lânâ shi tutumi. Sina multu priadusi ti nintari agrarlu shi industria. Amintâ multi ahârdziruri ti atsea tsi adra câljuri shi tsi lu ninta transportul. Nâs ira finansier cându s- construia calea di her Viena - Giura. Ninti s- moarâ  ira un di nai ma avutslji oaminj tu Evropâ. Cându muri alâsâ etinj pradz 80 di milioani di forinti di asimi shi 29 di latifundi cu 241 735 iutri di loc cu nai ma moderni mâchinji ti lucârli di agrar, piningâ multili palâturi tu Viena shi pit alanti metropoli din Evropâ.




#Article 39: Spiru Lambru (260 words)


Spiru Lambru icâ Spiridon Lambros easti faptu tu anlu 1851, tu Kerkyra, a muri tu anlu 1919, Athina. 
Familia a lui aveca veclji arâdâtsinâ anamisa di Armanjlji dit Epir. Spiru Lambru li featsi studili Athena. 

Dupu tsi apsolvâ la univerzitetlu di Athena s-dusi sâ spetsializeadzâ ti istorii tu Berlin shi tu Laiptsig iu lu apârâ shi ducturatlu. Dupu atsea ira aleptu ira aleptu ti profesor ti istorii la univerzitetlu di Athena shi dupu niheam chiro shi rector la idyiul univerzitet, anamisa di anjlji 1904 — 1905 shi 1911-1912. Ca profesor la univerzitetlu din Athena (1875 — 1917) multu s-afirmâ pisti lectsiili rigoroasi shi sshintifitsi tsi li tsânea dininti a studentsâlor ca shi cu talentul a lui tsi lu avea. Dit anlu 1904 — 1917 ira redactor a revistâljei „Neon Ellenomnemon” - tu cari publicâ multi studii dit isturii.

Ari publicatâ cama multi monografii di istorii ca shi studii dit istoria culturalâ. Vasilie Diamandi, Amincianlu tu publicatsia-a lui Armanjlji din Peninsula Balcanicâ (Bucureshti, 1938) spuni câ bibliografia al Spiru Lambru s-aflâ publicatâ tu revista Ipirotica Hronica din Ianina shi tu cataloglu editat di partea al G. Haritachi sum numa „Catalogos ton dimosievmaton P. Labru i Spiru Lambru tematathonaton everhicata”. Lipseashti s-hibâ adusâ aminti câ operâ al Spiru Lambru ira multu instruitâ shi di partea- a personilor armaneashti.

Printsipala operâ al Spiru Lambru easti Istoria a li Garstii, scriatâ tu shasi tomuri, cari easti publicatâ tu Athena, tu anjji 1886 — 1908.

Spiru Lambru ira shi om di politicâ tu anlji 1916 — 1917, cându agiumsi shi pânâ premier a li Gartsii.




#Article 40: Nicola Martinoschi (312 words)


Nicola Martinoschi ira un pictorlu, cunuscut Crușuva ca Lachia al Martin, faptu iasti anlu 1903, 18 di avgust Crușuva tu chirolu di revoluția di Ayiul Ilia, di tafâ Costa al Martin și dadâ Nușca al Gheru, Costa al Martin ira om nvițat și mulțâ ań presidentu di comuna armâneascâ di Crușuva.

Tu anlu 1906 familia Martin s-purtâ Scopia iu ńiclu Nicola bitisi sculia elementarâ româneascâ. Nica di atumțea spuse vreare câtrâ pictura. Sculia di mese u nchisi tu vârgâreasca a u bitisi di sârbeasca ghimnazie, cata condițiile politicali pi Balcan. Tu idyiul chiro intereslu câtrâ pictura lu duse tu atelielu a cunuscutlui zagraf di Machedonie Dimitrie Papradișchi iu u nvițâ tehnica elementarâ di picturâ cu fresche di Vizantie.

Di la anlu 1920 șapte ań ira student la Academia di Mușata artâ Bucureșľi, cai u bitisi cu mari sucteses ca prot tu ghenerație și amintâ premie. Dupu ațea doi ań di dzali ira Parișľi și aistu period iaste nai ma importantu tu bana a lui, câ atumtețea s-deelopâ alui stil orighinal.

Parișľi li vizita Academiile Grand Sonier și Ranson la nai ma marľi profesor di picturâ, s - cunuscu și intrâ tu suțâțle di artâ și culturâ di boemia franțeascâ. Dupu ațea, la anlu 1928 s-toarnâ Scopia iu nchisi a lui lucru individual di picturâ pânâ tu sone di bana a lui. Cariera profesionalâ u nchisi cu expoziția di Scopia la anlu 1929 cu mare sucțes. Opuslu artistic di pictura al Martinoschi area diferente faze ași cum trițea ańľi.

Astâdz picturile alui s-aflâ tu multi muzei tu Evropâ și tu case private. Ti tińia și mâriľa câtrâ Nicola, crușuveańľi adaptarâ unâ veacľe casâ monumentalâ, egzemplar unicat di veacľe arhitecturâ armâneascâ, casa ali familie Nișca, di anlu 1863, tu Galeria Martinischi cai iaste ofițial disfaptâ la 2 di avgust 1968. Tu galerie s-aflâ 64 nai mușatile exponate, donații di Martinoschi di tute alui periode.




#Article 41: Apostol Margarit (223 words)


Apostol Margarit

Marli propagator, un om extraordinar, promotor di nyiari ideia shi fundatorlu a sculiilor rumâneashti pi Balcan, ira Apostol Margarit, ti marli jali, Armân di tipica armâneascâ hoarâ Avdela. Margarit li fundâ sculiili dit Avdela (1865) shi  Clisura (1868) .

Apostol s- featsi tu hoarâ armâneascâ Avdela tu anlu 1834, cari hoarâ deadi cama multsâ nvitats membri di familia Papahagi, marli poet Nushi Tuliu shi altsâ. Apostol u bitisi sculia gârtseascâ shi lucra ca dascal tu gârtseasca sculii tu hoara armâneascâ Vlaho Clisura. Ira bun pedagog shi ca ahtari ayonja duchi câ sculiarlji cu mari zori pot su achicâseascâ limba gartseascâ, câ tsea easti limbâ xeanâ. Dupu multi minduir agiumsi pânâ la unâ concluzii ca ficiorlji Armânj nu pot s-nveatsâ pi gârtseashti shi câ di a tsea nvitsari sculiarlji nu va s- aibâ mari agiutor. Di a tsea itii Apostol adusi detsizii/ apofazi s- nu hibâ cama dascal gârtseascu shi tricu tu Clisura, iu s- featsi dascal rumâneascu.

Ca dascal rumâneascu spusi mari activitati sculiarlji la sculia rumâneasca s-hibâ tsi cama bun organizats. Ti marea activitati tsi u spusi ti organizarea sculii rumâneashti. shi ti marea contrâ tsi lu fâtsea-a  Gretslor, di partea a rumânescului guverneru ira numit ti director pisti tuti sculii rumaneashti dit Machidunii. Apostol Margarit muri tu 25 di sumedru anlu 1903 Bituli shi easti ngrupat la armâneashtili mârmintsâ.




#Article 42: Evanghelos Averoff (455 words)


Ioryi Averoff

Familia Averoff easti dit marea armaneasca hoarâ Aminciu cari s-aflâ tu Epir, aproapea di câsâbâlu Ianina. Aistâ ira unâ familii di mari pârmâteftsâ shi avea datâ cunuscuts pârmâteftsâ pânâ tu Rusii shi tu Alexandria ca shi ahârdzits oaminj tu politica gârtseascâ tu Athina, tu etâ XIX shi XX.

Ia cum  u amintârâ  paranuma Averoff: cama marli frati al Gheorge Averoff cari bânâ shi lucra ca pârmâteftu tu Rusii u alâxi paranuma gârtseasca Avgherof tu Averoff, shi di atumtsea tutâ familia u poartâ aistâ paranumâ. Gheorge Averoff easti faptu tu Aminciu tu 15 di avgustu anlu 1818 shi muri tu 15 di alunar anlu 1899 tu Ramish - Alexandria. Averoff easti cunuscut shi tinjisit ca un di nai cama marlji bunâfâcâtori/ donatori tu Gârtsii.Gheorge sâ stabilizâ, nica ca tinir, tu Cairo iu lucra diadun cu zinir-su Toshitsa. Di cu prota nâs fâtsea export producti tu Angli cari li adutsea dit Sudan. Cama amânat, di cara lucurlu lji trapsi cama bun, agiumsi s-hibâ importer dit Anglii tu Egiptu shi lucra multu chiro singur a ninti su lârdzeascâ firma ti comertsii s- obligâ s-lja cu nâs shi companjon. Tu anlu 1865 sâ stabilizâ tu Alexandria iu ira un di conducatorlji tu comunitatea gârtseascâ dit Egiptu.

Averoff amintâ mari aveari, di cari mari parti u avea capitaliyatâ pit banchi shi featsi multi donatsii. Di partea-a autorlu Ioan Caragiani, Mihal Dumitru Sturdza ca shi di altsâ autori, rezulteadzâcâ mari sumi di pradz sântu dati  ti câsâbâlu iu ira faptu Gheorge Averoff, tu a lui Aminciu, ti adradi sculii, casi ti oarfanjllji shi spitalji. Nâs deadi agiutor ti bitisirea-a Institutlui ti Politehnica di Athina; ti adrari statuia al Rigas Velestini shi a patriarhului Grigorie al V-lea, cari ira vâtâmat cându ahurhi revolutsia tu Gârtsii. Aisti statui sântu bâgati dinintea-a univerzitetlui tu Athina.

Mari contributsii Gheorge Averoff deadi ti construirea-a Sculiiljei militarâ  Evelpides shi ti construirea-a Stadionlu tu capitala-a li Gârtsii, iu lipseas hibâ ashtiptats shi filipsits atselj tsi va s- lja parti Agiocurlji olimpidili tu anjlji 1896 shi 1906. Dupu moartea al Gheorge sumili di pradz tsi iraalâsati ca clironomi di partea a lui, statlu gârtseascu avea borgi s- lu constituiadzâ ncrutsishi Averoff shi s- osiguripseascâ mari controlâ tu chirolu anamisa di doilji polimi balcaneashti.

Cu sumili di pradz tsi li alâsâ Gheorge Averoff s- au construitâ: Conyervatoria dit Athina shi sculia Superioarâ ti agriculturâ di Ianina.Misticatâ cu alti cunuscuti armâneashti familii dit Gârtsii, familia al Averoff deadi  ahâprdzits reprezentatnsâ tu bana di comertsii shi politica gârtseascâ. Aminciu, aistu importantu tsentru armâneascu ari datâ multsâ ahârdzits oaminj, ca dzâtsem; marli pârmâteftu shi donator Gheorge Averoff; gheneraljli dit Revolutsia gârtseascâ Nikola Sturnu, Steryiu Floca, cari ira avangarda tu a tsea revolutsii shi nica multsâ altsâ shi tuts nâsh ira Armanj.




#Article 43: Televizia (172 words)


(s-ufilizeashce shi forma shcurtã TV icã T.V.) easte un system ti telecomunicatsiur tsi s-ufilizeashce largu ti promovare shi spunire di cadzãri tsi imnã shi boatse piste distantsiur lardzã pi lume tutã. Zborlu televizia yine di limba gãrtseascã shi latinicheascã tele (di gãr. τῆλε, largu) shi vizia (di lat. video, vis; tsi scljeamã veade) icã videare pi lundzime.

Televizia s-are developatã multu tu chirolu. Tu chirolu di tu sone, nãsã s-are developatã pãnã tu televizia cabelã, cu tsi s-poate s-veadã canaluri di tu lume fãrã antenã sade cu cablo shi televizia sateliteascã cai le-ufilizeashce satelitslji tu lume ta s-putets s-videts canaluri di tu lume tutã. Nai ma nao format ti videare di video easte HDTV icã high definition television icã televizia cu definitsia analtã.

Tu lume armãneascã protã televizia cai promovã material pi armãneashce ira Televizia di tu Scopia cu emizia Hronica armãneascã tsi tu chirolu u-apruche numã Scãnteao tsi s-pridã sh-azã. Sãntu cunuscuts shi emisiur armãneshci sh-pi alante televiziur sade Scãnteao easte atsea nai ma vecljã shi nai ma regularã di tute.




#Article 44: Articli ti Armãnji (276 words)


Anyrapseri ti laolu Makedonu/Armanu

Karl Markus Gauss: „Was wir erst noch lernen mussen” (atsea tsi di tora sh ninti nica avemu ti anvitsari). Inshi tu miydani tu fimirida vieneza „Die Presse” 12.11.1997.
 

No? Idghea luyurilj di daima: tuts nãdisescu s-hibã evropeanji sh nitsi nu shtiu cã yinitorlu ali Evropa vas hibã astãsitu di turlia di andridzeari a prublemãelj armãneascã!

Ninti s-agiundzemu la unâ apofasi, vremu s-mutrimu ndauâ documenti tsi suntu adusi aminti di atselji cari avurâ mirakea s-anyrâpseascâ trâ armânji, ca trâ elementu ditu “romanitatea di Notu-Apiritu”, i ca trâ “armânji”, numa cu cari furâ cânâscuts di ma multi eti ncoa.

Videmu ditu documentili di ma-ndzeanâ câ numa di “vlahu” alânceashti câtâ tu ahurhita etâljei 12 sh tuts atselji cari azburăscu di “vlahi”, facu ligâtura cu unu “populu ditu munti”, “picurari” i “cârvânari/călători” cari “alâxea loclu(migratori)”. Tu tuti documentili di cari azburâmu ma-ndzeanâ, zborlu “vlahos” yini ditu limba greacâ. Ma amânatu, cându easti ufilisitu tu alti limbi, ari idyia soie di-anyrâpseari.

Cumu avemu dzâsâ ninti, tu memoria oralâ, armânjilji minduiescu câ s-tragu di la popullu alu Philip shi Alexandru atselu Marli, populu tsi-shi dzâtsea “makedonu”.

Unâ apandisi la aestâ antribari u-aflămu la isturianlu romanu di limbă greacâ, Flavius Arrianus (95-175 dH) cari anyrâpsi trâ expeditsiili alu Alexandru, tu cartea apridusâ pi frântseashti cu numa “Anabase d’Alexandre le Grand”. Shtimu câ Arrianus fu mari functsionaru romanu, di culturâ shi di limbâ greacâ, bunu sotsu cu amiradzlji romanji ditu kirolu a lui sh maxusu cu Hadrien (76 – 138 dH). Anyrâpsi ti bana alu Alexandru dupu tsi avu tihea s-adyivâseascâ anyrâpserli orighinali alu Ptolemeu sh Aristobule, doi strateghi, bunji sots di-alu Alexandru.

Cathi oarâ lipseashti s-trecu pritu :




#Article 48: Ianis Butaris (177 words)


Iannis Butaris (gãr. Γιάννης Μπουτάρης) s-aflã pi 6 Ianarlu anlu 1942 ãn Sãrunã, shi easte pãrmãteftu shi politician Elladha, are diploma di tu departamentu di Himie pi Univerzitate di Aristotelis shi un inolog cu diploma. Di tu 1lu Ianar 2011 easte al 60le celnic a Sãrunãljei dit anlu 1869 cãndu s-fundã comuna-a cãsãbãlui.

Are zãrtsina Armãnj di tu Crushuva, di tu Nveasta shi di tu Moscopole. Parapaplu a lui, pãrmãteftu di Nveasta Ioanis Butaris, ira un di celnitslji di ... di Machedonia (1866-1867) shi membru di Nao Filiki Eteria. Ãnvitsã sculie primarã di Piramatico Sculie di Univerzitate di Aristotelis di Sãrunã, ghimnãzie tu Anatolia Colegilu shi studiã Himie pi Univerzitate di Aristotelis di Sãrunã. 

Sã-nsurã cu Athina Mihail, cu cai are trei fumilje. Dupu atsea s-divorsarã, ala depoia iara ahurhira unã banã deadun, ma nu fãtsea iara numtã. Muljeare-a lui muri shi nãs u-respectã vreare-a ljei shi ãlji-cremãtise tu Vuryãrie cãtse tu Elladha nu avea un cremãtorium. 

Tu publica dzãtse cã anlu 1980 cã avea un mare alcoholizmu shi nu are beatã alcohol di tu anlu 1991.




#Article 49: Vasile Voiculescu (221 words)


Vasile Voiculescu (f. 27-li di Brumaru 1884, Pârscov, giud. Buzău, Armânie - m. 26-li di Apriiru 1963, București, Armânie) fu unu yeatru și unu scriitoru românu, reprezentantu a curentului gândiristu.

Faptu pi 27-li di Brumaru 1884, tu giudeţlu Buzău, tu Armânie, hiľilu alu Costache Voicu, unu huryeatu multu chivirnisitu și a Sultanâľei (faptâ Hagiu), hiľie a unui emburu, Vasile Voiculescu anchisi șculia primarâ tu hoara Pleșcoi, Buzău, tu 1890 și feați yimnaziu tu Buzău. Apoi nveațâ tu lițeulu „Alexandru Hâjdeu” și tu lițeulu „Gheorghe Lazăr” di-tu București.

Ari sinferu trâ materialismu, pozitivismu și evoluționismu și îľi aleadzi pi Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin și Spencer. Aleadzi opera a lu Wundt, Harald Høffding, Pierre Janet și W. James, hiindalui multu interesatu di psihopatologie și psihofizicâ.

Anchisești studili universitari tu Facultatea de Litere și Filosofie di-tu București (1902 - 1903) și apoia tu Facultatea de Medicină, la 1903. Ľea doctoratul tu medicinâ tu 1910.

Debuteadzâ tu Convorbiri literare (1912). Fați medicinâ ti hoarâ. Tu Protlu Polimu Mondialu fu yeatru militaru la Bârlad, iu vińi ti serľi culturali ali Vlahuță. Editorialu, debuteadzâ cu volumlu Poezii (1916). Dit idhyiu anu ngrâpsești tu Flacăra alu C. Banu, la recomandarea alu Macedonski. Ľea Premiul Academiei ti volumlu Din țara zimbrului și alte poezii (1918).
Muri tu anlu 1963. Tu hoara Pârscov ari „Casa Memorială Vasile Voiculescu”.




#Article 50: Coranu (404 words)


Coranlu (arabâ: القرآن al-Qur'ān, „γivâseari”, „greari”, di-tu verbulu qara’a „γivâsescu”, „greari cu boatsi tari”) easti cartea aγimtă la tuts musulmanji shi tsâni tuti dimândările alu Dumnidză (arabă: ألله Allāh), pi-tu anγilu Ğibrīl (Gavril)  i prufitlu Muhammad, tu limba arabâ. Coranlu easti vidzut ca Zborlu al Dumnidză, tsi di totna eara γivâsit tu Umm al-Kitāb – Maica γramâiei – aflatâ tu tser pi al-Lawh al-Mahfūz - „Frândza Tsânutâ”. Ti musulmanji, Coranlu easti cartea aγimtâ di la Dumnidză, cari-i dzâtsi a pistimenlui cum s-bâneadză ndreptu.

Dupâ adetsili islamitsi, prufitlu Muhammad fu aleptu s-aspună tu naima bunlu zbor arab ahât naua dzâtseari pitricuti di Dumnidză oaminjilor, cum shi veachia dzâtseari tsi u avea pitricută di ninti a prufitslor Abraham (Ibrāhīm), Noe (Nūh), Iona (Yūnus), Moise (Mūsā) și lui Iisus Hristos (Isā al-Masīh), tsi eara mashi unâ parti di-tu atsea naua. 

Dimândările di-tu Coran îi γinirâ alu Muhammad tu γinghits anji, 612-632, ampărtsâtsi di anlu 622, candu prufitlu fudzi di-tu Mecca câtă Medina sh-cându ahurhi eta islamică. Aiesta fu ampârtsâtă tu doauă părtsî: atsea meccană, tu cari suntu naima multili suri shcurti tu cari s-dzâtsi că Dumnidză easti mashi un sh-că oaminjili va neagă ică tu paradisu ică tu tartară, după cum bânară sh-alantă medineză, cu suri lundzâ, iu-s află dimândărili ti bana farăljei islamitsi, sh-cum s-băneadză cu uvreii sh-crishtinjili.

Coranlu di adzâ easti adratu di-tu 114 sure, di la 3 până la 287 verseti, bâgati după lundzimi, ahurhindu cu deftera sură. Tuti surili, ma ptsân a naua, ahurhiescu cu „bi-smi-llāhi-r-rahmāni-r-rahīmi” (tu numa al Dumnidzălu atsel Marili shi Njilos).
Frândzlui di-tu Coranu nu fură bâgati tuti tu unâ carti cât bână prufitlu Muhammad, tasi mashi furâ tsânuti minti di oaminjili di ninga elu shi niscânti ori, fură anγrâpsiti pi frândzâ di palmieru sh-cumătsi di ceramică. Coranlu ashi cumu lu videmu adzâ, fu γivăsitu prota oară tu eta a califlui Uthman.

Ti musulmanji, limba arabă easti safe, că easti limba tu cari fu γivăsit Coranlu, Zborlu al Dumnidză. Aeshtsâ pistipsescu că Coranlu easti di-alihea mashi anγrâpsit tu arabă sh-nu poati s-hibâ apridus tu canâ limbă. 

Usiili mesajlui coranic suntu :

Muabetsili ligati di apridutsearea Coranlui tu islam ahurhiră di pi chirolu cându bâna prufitlu Muhammad shi dapoaia sh-tu etsili alanti, fâră s-agiungă la vâră apufăseari. Coranlu nu poati s-hibă apridusu sh-ufilisitu tu geamii, ama poati s-hibă apridusu mashi ti achicâsearea dimândărilor di pistimenjilji cari nu azburăscu limba arabă.

Pân tora, nu s-adră canâ apridutseari a Coranlui tu limba armânească.




#Article 51: Tsintsi Sturi a Islamului (280 words)


Aeshtsî tsintsi sturi a islamului (arabă: arkān-al-Islām أركان الإسلام) suntu dimândărli tsi cafi musulman lipseashti s-li adară tu bana a lui.

Mârtiripsirea a pistiljei tu islam dzâtsi că Dumnidză  easti mash un sh-că Muhammad easti prufitlu a Lui: La ilaha illa Allah wa Muhammad rasulu Allah (Nu-ari Dumnidză nafoarâ di Dumnidză sh-Muhammad easti prufitlu al Dumnidză).

Musulmanjilji s-plâcârsescu di tsintsi ori pi dzâuă. Cafi plâcârseari easti adrată tu ună sihati di simasii ditu dzuuâ sh-poartă numa a oarâljei atsiljei. Plâcârsearea s-adară câtă Ka'ba, loclu aγimtu dit Mecca. Ta s-poată s-plâcârsească, musulmanlu lipseashti s-hibă chischinu, ahât elu ama shi stranjili a lui sh-loclu a plâcârseariljei. Musulmanlu nu-ari izini s-plâcârsească la Muhammad, la altsâ prufits i anγili, mash la Dumnidză. 

Cafi musulman tsi ari pâradz sh-sânâtati, lipseashti s-ducâ Mecca unâ oarâ tu banâ, Ka'ba, loclu ti cari adetsli islamitsi aspunu că fu adratu di Adam sh-deapoaia adrat diznău di Abraham deadun cu hilji-su, Ismail.

Ramadanlu, naulu mes ditu calindaru islamic, γiurtuseashti eta anda prufitlu Muhammad apruche dimândărli ditu Coran. Aproapea 30 di dzâli, musulmanlu lipseashti s-tsânâ preasini di anda da soarili sh-pânâ ascapitâ. Lipseashti s-tsânâ di la mâcari, beari, ancunjeari sh-mljeari. Cârvânarlji, mljerli greali, mljerli cu njits oaminjlji lândzits potu s-tsânâ ma amânatu preasinli. Tu aestu mesu, meslu a ljirtariljei sh-njilâljei, musulmanlu lipseashti s-nu arâdâ shi s-nu blastimâ.

Darea easti bâgatâ la 2,5% ditu avearea a musulmanlui. Tu Coran, s-dzâtsi că darea easti mash ti atsei fârâ pâradz, ti atsei tsi i-agiută, ti oarfânj, ti atsei tsi inima u-au ti pisti, ti silighirea a sclaviloru, ti atsei tsi-au hărgi mări, ti calea al Dumnidză sh-ti cârvânarlu aflatu pi cali. Atsei tsi dau nu lipseashti s-ashteaptă tsiva nâpoi sh-nitsi alâvdări di la alantsâ.




#Article 52: Zicu A. Araia (160 words)


Zicu A. Araia (f. 1 di Avgustu 1877, Samarina, Gârție — m. 1945) fu unu poetu armânescu.

S-amintă tu protlu di Avgustu, 1877, tu nai ma nalta hoarâ armâneascâ, Samarina. Pânâ tu anlu 1894 s-dusi Yimnaziulu armânescu di Ianina. Dupu yimnaziu, nchisi ti Lițeulu di Bituli.

Tu anlu 1897, ńeardzi București, ca s-u facâ Facultatea di Literi. Nu u bitiseaști di-tu unâ itie materialâ, ma s-bagâ tu Șculia Superioarâ di Agriculturâ di-tu Herăstrău (1898–1899), cu bursieru.

Tu 1900 s-toarnâ tu Balcani, iu aflâ unu locu di institutoru Mețova și Pretori. Apoaia, institutor-directoru Samarina (veara) ș-Vlahi Iani — tu chirolu a iernâľei. Tu 1924 aprucheaști unâ catedrâ la Lițeulu Românu di Grebena.

Avu scriatâ tu revistili: Lumina (1907—1908), Calendarul românesc (1911), Lilicea Pindului (1911), Flambura (1912, 1914), Peninsula Balcanică (1924, 1926—1927), Almanahul Românesc «Frățiľia» (1928), Revista aromânească (1929), Lumina (1936-1937), Dimîndarea] (1938).

Tu revista Frățiľia avu tricutâ pi armâneaști poezie alu George Coșbuc, poetu românu: Moartea lui Fulger și Nunta Zamfirei.




#Article 53: Pazargik (161 words)


Pazargik (vâryâreaști: Пазарджик; di-tu turțeaști: pazarcık, „pâzari cama ńicu”) easti unu câsâbă aflatu pi mejdili a arâului Marița, Notlu ali Vâryârie. Easti capitala a Regiunâľei Pazargik și meslu a municipalitățiľei cu idhyea numâ.

Tu anlu 1992, câsâbălu avea 82.578 bânători ș-tu 2001: 79.476. Estimarea trâ anlu 2005 fu câ Pazargik ari 76.161 bânători.

Pazargiklu fu faptu di Tâtarii yiniț di Cetatea Albă (Țitatea Albâ) anlu 1485 pi mejdea di nastânga a arâului.

Anlu 1837 adrară Bisearica ali Dumnidză-Fâcâtoarea – unu multu maxusu monumentu naționalu, cunuscutu trâ arhitectura și trâ pilichisirea a lui. Tru meslu secollui XIX, Parazgiklu agiumsi unu centru culturalu cama aleptu: si discľisi unâ șculii tu 1847, unâ șculii trâ feati tu 1848, unu centru a comunitățiľei tu 1868 ș-unâ adunari a muľeriloru – Prosveta – tu 1870.

Tu ahurhita a secollui XX, oaminii adrară fabrici, mâgâzadz și casi. Di-tu 1959 pân-tu 1987 Pazargiklu lo locu di mesu administrativu a regiunâľei trâ unâ noao oarâ, eara diznou di-tu 1999.




#Article 54: Arhimede (112 words)


Arhimede di Siracuza (grâțeascâ: Αρχιμήδης; 287 n.Hr. –212 d.Hr.)  fu unu omu de ştiinţâ di-tu Gârția. Elu fu şi inventatoru, astronomu și mathematicianu. S-amintă tu câsâbălu Siracuza, pi nisia a Siciľei.

Tatlu a lui eara Fidias, unu astronomu, și easti cu puteari câ eara tu taifa a unui vâsilă di Siracuza. Siracuza eara tu ațelu chiro unu câsâbă multu avutu , la malu a Siciľei. Anda Arhimede a vea 10 ańi, nchisi Alixândria, tu Misirie. Acloațea neadzi la șculia alu Euclidu, unu mathematicianu cu multâ anamâ. Nu știmu multu di bana personalâ alu Arhimede, trâ exemplu, nu știmu cara eara luatu icâ cara avu ficiori. Fu vâtâmatu anamisa a unâľei invazii Romani.




#Article 55: Grigore Leșe (192 words)


Grigore Leșe (n. 20-li di Șcurtu 1954, Stoiceni, Maramureș) easti unu cunuscutu cântâtoru di muzicâ popularâ româneascâ di-tu a Lâpușului, România.

U bitisi Academia di Muzicâ „Gheorghe Dima”, di-tu Cluj-Napoca, Facultatea di Interpretari (Fagotu), azâ hiindalui yiatru tu Muzicâ și profesoru asociatu a Facultățiľei di Literi (Gramati), Universitatea București și a Universitățiľei di Muzicâ București. Cântâ cântiți vecľi, cari yinu di-tu folcloru autenticu, di-alihea, a zonâľei și trâ evenimentili multu maxusi tu bana a unui omu. Grigore Leșe cântâ și la ma multi halati muzicali.

Tu 17-li di Yizmâciunu 2011, Grigore Leșe furnisi albumlu Grigore Leşe şi aromânii fărşeroţi – Muzici străvechi, iu ari cântatâ armâneșțâ polifonice — „cântițili cu e” – cu unu grupu di cântâtori fârșeroți di hoara Cogealac, județlu Constanța, Românie, pi cari lu-află 2007 tu Dobrogea, tu chirolu canda adra unu documentaru.

Ma nghiosu s-aflâ niscânti titluri di plâsări muzicali (cântiți cari nu-s ari adratâ vârâoarâ ninti):

Președintele României Ion Iliescu ľi da alu Grigore Leșe la 10-li di Andreu 2004 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, „trâ contribuțiili aleapti tu activitatea artisticâ și culturalâ di-tu statu a nostru, trâ promovarea  civilizațiľei și a isturiiľei românești”. 




#Article 56: Proectulu Avdhela (139 words)


Proectulu Avdhela – Biblioteca a Culturâľei Armâneșțâ easti unu proectu non-profitu și niguvernamentalu, cari ari tu scupo si-aflâ, si editeadzâ și s-dhuruseascâ operili științifiți și artistiți ți țânu di avearea culturală Armâneascâ și tuti operili ligati di aestâ aveari.

Proectulu fu adratu pri-tu lucrulu voluntaru a persoaniloru (autori și paree editorialâ) și a persoaniloru giuridiți ți au tru scupo și lucreadzâ trâ xitâxirea, acriștearea și spâstrirea a culturiľei Armânești.

Fu pârâstâsitu prota oarâ la unâ andamusi pi 19-li di Brumaru 2009, București, la Clublu a Huryeatlui (Muzeulu a Huryeatlui Românu), iu vini poetlu și criticu literaru Yioryi Vranâ, și regizorli Ionuț Pițurescu și Aleksander Zikov.

Tu proectu intrarâ și activități editoriali pri suportu di carti (cărțâ, rivisti, broșuri), producție multimedia (CD audio, filmu etc.) și va bagâ pri cali și va-ndreagâ andamusi, simposioani, sculii di vearâ și programi culturali.




#Article 57: Ice Bucket Challenge (144 words)


Ice Bucket Challenge (Stihima a gâlețiľei di gľeațâ) easti unâ campanie di donații trâ agiutarea a ațeloru cari aravdâ di sclerozâ lateralâ amiotroficâ (lângoarea alu Charcot i lângoarea Lou Gehrig) și a cunoașteriľei a aestâľei lângori, di cari tradzi și Stephen Hawking.

La aeastâ campanie luarâ parti personalități Americani și di ițido, pri-tu cari si numirâ: Bill Gates, Lady Gaga, Oprah Winfrey, Shakira, Mark Zuckerberg.

Participanții suntu cľimați s-vearsi tu capu unâ gâleatâ cu apâ la temperaturâ ńicâ (i amisticatâ cu gľeațâ); mulțâ adrarâ filmi tr-aestâ, pi cari li pitricurâ pi internetu și mass-media, tu cari cľeamâ pi alanți s-facâ idhyiu lucru.

Nomu easti câ, tu 24 di ori di la cľimari, lipseaști s-dai pâradz și/i s-țâ verși gâleata di apâ cu gľeațâ pi cap. Filmulu lipseaști s-aibâ numa a acțiunâľei caritabili la cari ľea parti și numa a ațeloru pi cari ľi cľemi.




#Article 58: Zboară Niangrâpsiti (150 words)


Zboară Niangrâpsiti easti unu blogu armânescu di-tu Armânie ahurhindalui di anlu 2007. Di-tu 2010, easti scriatu di Izabela Papazicu.

Bloglu, tu ahuritâ, eara parti a revistâľei cu idhyia numâ, Daima Deadun, a Suțatiľei a Comunitățiľei Armâńiloru di-tu România — Tulcea, editatâ di prof. Gica Gica și eara administratu di Emil Carageorge. Tr-ațea câ giudicarea alu Emil Carageorge fu aľumtrea di ațea a Suțatei, bloglu și revista si discâțarâ tu Cirișaru 2009.

Tu Brumaru 2009, Emil Carageorge alâxi numa a bloglui tu Zboarâ Niangrăpsiti. Di-tu Alunaru 2010, bloglu easti administratu di Izabela Papazicu, cari publică și-unu manifestu, la 8-li di Yinaru 2011.

Bloglu caftâ s-ľi-azvingâ tematili pi cari li cľeamâ neoarmânisti și publicâ părțâ di-tu texti di specialitati, cari aspun câ armâna easti unu dialectu și câ armâńiľi suntu, dealihea, idhyia soe cu româńiľi.

Tu 8-li di Yinaru 2014, unu articolu a bloglui si află protlu locu tu top-lu Wordpress România.




#Article 59: Cafe (114 words)


Cafelu easti unu arburicu (arburili di cafe/cafei) di-tu locurli caldi, cu boea ți poati s-agiungâ pânâ la 6-10m, cu frândzâ ți sta daima verdzâ, ți fați (dauâ ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frândzâlor), ș-cari da fructi aroși ca cireașili (cu dauâ simințâ); simința a arburiclui di cafe, ți easti nvâlitâ cu unâ coaji subțâri ș-sânâtoasâ cari, dupâ dizbiliri, agiungu gârnuțâli di cafe ți s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptâ dupâ mâținarea a gârnuțâloru arsi di cafe; biutura adratâ di-tu aestâ pulbiri (multu câftatâ ș-biutâ di duńai, faptâ di-tu aestâ pulbiri heartâ cu apâ (tu cari s-adavgâ, multi ori, zahari, lapti și alti lugurii ți va-ľi da unâ aromâ ș-nustimadâ vrutâ);




#Article 60: Țeapâ (121 words)


Țeapa (Allium cepa) easti unâ soiu di zârzâvati (ți ș-u-aduți tu videari cu earba, cându easti tinirâ), ți bâneadzâ 2-3 ań, cu-unâ arâdâținâ tu loc ți sâ ngroași multu tu bitisita a andoilui an di banâ (și s-fați ca unâ topâ mari ngrupatâ tu loc ș-adratâ di peturi ți sta unu pisti-alantu), di-tu cari creaști truplu ndreptu, cu frândzâ lundzi, subțâri, ca chelindri (sulini) goľ nuntru, ți scoati lilici ńiț, albi-verdzâ adunati stog ca unâ topâ (la capitlu a unei frândzâ di-tu mesi, ma mari ș-ma groasâ di-alanti), ți ari unâ-ańurizmâ greauâ ți-l fați omlu s-lâcrimeadzâ lișor și easti bunâ (veardi i uscatâ) trâ mâcari tut anlu (s-bagâ tu gheli icâ tu pitili di veardzâ tra s-lâ da unâ nustimadâ ahoryea).




#Article 61: Proectu:Chimie (104 words)


Aestu proectu fu ahurhitu 22 di Sumedru 2014. Ma câ vreț s-daț unâ mânâ di agiutoru, vâ pâlâcârsimu multu s-u scrieț numa a voastrâ na-nghiosu, la secțiuniľea Participanți. 

Aestu proectu va s-li adarâ articolili trâ cathi elementu chimicu, chimicalâ i themâ ligatâ di Chimie.

Trâ cathi elementu, avemu aleasâ, iu avea, numa di-tu Armâneascâ (ca bunâoarâ, bâcarea i malama). Iu nu u-avea aestâ, loarămu numa internaționalâ și ațea romanicâ, dupu modellu Românescu (Californiu etc.). Ti ațea câ cama multi numi di elementi yinu di Gârțeascâ, aclo iu avea unu th, lu pâstrarămu (e.g. Lithiulu).

Unu tabellu a elementiloru ari aoa: Tabellu periodicu a elementiľoru.




#Article 62: Proectu:Câsâbadz tu Balcanu (113 words)


Aestu proectu fu ahurhitu 22 di Sumedru 2014. Ma câ vreț s-daț unâ mânâ di agiutoru, vâ pâlâcârsimu multu s-u scrieț numa a voastrâ na-nghiosu, la secțiuniľea Participanți. 

Aestu proectu va s-li adarâ articolili trâ cathi câsâbă di-tu Balcanu; va-s hibâ scriatâ di populația a lui, di geografia și isturia a lui. Tu câsâbadzli iu ari Armâńi, lipseaști sâ nyrâpsimu di eľi.

Trâ cathi câsâbă, avemu aleasâ numa oficialâ, tu limba statlui. Iu avea unâ numa Armâneascâ (ca bunâoarâ, Sâruna trâ Thesalloniki), aestâ lipseaști s-aibâ unu REDIRECT, cari s-ducâ la articolu, și va-s aparâ ninga titlu articollui. 

Câsâbadz di-tu Arbinișie

Câsâbadz di-tu Armâńie

Câsâbadz di-tu Vâryârie

Câsâbadz di-tu Gârție

Câsâbadz di-tu Republica Machidhuneascâ




#Article 63: Masinu (115 words)


Masinlu easti unâ turlie di arburi di-tu locurli caldi (ca, bunâoarâ, locurli di deavârliga di Amarea Mediteranâ), nu para-analtu, cu frândzâ ńiț, strimti și lundzi ți sta tut anlu pri arburi, nyilicioasi, di-unâ hromâ veardi-dișcľisâ pi partea di prisuprâ și albâ ți da ca pri-asimi pi partea di prighios. Yimișea-a masinlui s-cľeamâ masinâ.
Masińili cari suntu ufilisati trâ mâcari suntu di-unâ hromâ laii, ama ari și turlii ți suntu verdzâ.

Masinlu easti criscut trâ yimișili-a lui dit cari sâ scoati unu multu bunu untulemnu, ți ari numâli di untulemnu di masinu. Tu Gârție ari tradiții creaștirea-a masińiloru, și elińii suntu cunoscuț pri loclu trâ fațirea-a untulemnlui di masinu. Adzâ, untulemnlu s-fați ma lișoru, cu mahini.




#Article 64: Dacian Cioloș (125 words)


Dacian Julien Cioloș (a. 27-li di Alunaru 1969, Zalău, Românii) esti unu ingineru agronomu și omu politicu românu, prot-ministru ali Românii ahurhindalui cu 17-li di Brumaru 2015. Nâinti di aistâ, u lo tesea (funcția) di comisaru evropeanu ti agricultura tu Comisia Evropeanâ anamisa di ańľi 2010–2014.

Tu ḑuua di 10-li di Brumaru 2015 fu adrat prot-ministru ali Românii di prezidentlu Klaus Iohannis, la șasi ḑâli dupu nâpuirea, demisia, ali Victor Ponta. 15-li di Brumaru 2015 cabinetulu Cioloș fu scos tu padi. Votulu tu Parlamentu, lu lo Cioloș 17-li. Tu idhyea searâ di marț, guvernulu Cioloș s-ligâ cu giuratu nâintea prezidentlui ali Românii, Klaus Iohannis.

Di-tu anlu 2000, easti curunatu cu `nâ francezâ, Valérie Cioloș-Villemin. Numta s-feați Zalău, Românii. Dacian Cioloș azburaști limbâli francezâ și englezâ.




#Article 65: Tuľiu Carafoli (107 words)


Tuľiu Carafoli (faptu 1872 — mortu 6-li di Xumedru 1936, Sârunâ) easti unu scriitoru și profesoru Armânescu.

Sculiea u feasi tu câsâbălu iu s-afla și Lițeulu di Bituli, deapoia Facultatea di Literaturâ și Filosofii di București. Lucră ca dhascalu la Ghimnaziulu di Ianina ș-deapoea la Lițeulu di Grebini ș-tu soni la Lițeulu di Sârunâ.

Ca scriitoru, angrâpsi mași teatru, cari fu giucatu di ficiorľi la sculiili Armâneșțâ di Ianina, Grebini, Veria i Sârunâ. Ca unâ carti, dauli piesi furâ publicati tu revista Zborlu a Nostru di Freiburg, tu ańľi 1985-1986, a deapoia ș ca carti di Editura Cartea Aromână, tu anlu 1993, sum titlulu Pirușeana și Furľii.




#Article 66: Lista a câsâbadzloru di-tu Republica Machidhunia (192 words)


Aestâ easti unâ listâ a câsâbadzloru di-tu Republica Machedonia. Tu aestu cratu ari 34 di câsâbadz, di-tu cari ținț au unâ populație ma mari di 50 di ńii și doaosprâdzați câsâbadz cu populație ma ńicâ di 10 ńii di bânâtori. Capitala, Scopia, easti casâ ti un cirecu di bânâtorli di-tu tutu cratlu. Tu anlu 2002, 59.5% di-tu bânâtori ș-avea casili tu zonili urbani.

Nai ma mărli ținț câsâbadz di-tu Machidonia suntu:

Ma ńițli ținț câsâbadz tu aestu cratu suntu:

Doaosprâdzați câsâbadz au sum 10,000 di bânâtori: Demir Hisar (2,593), Pehčevo (3,237), Demir Kapija (3,275), Makedonski Brod (3,740), Valandovo (4,402), Makedonska Kamenica (5,147), Kruševo (5,330), Bogdanci (6,011), Kratovo (6,924), Berovo (7,002), Probištip (8,714) and Resen (8,748).

Tu Machidonia ari mași 5 câsâbadz cu ma multu di 50,000 bânâtori: Skopje (506,926), Bitola (74,550), Kumanovo (70,842), Prilep (66,246) and Tetovo (52,915). Aesti suntu nai ma mărle câsâbadz di-tu aestu cratu.

Șaptisprâdzați au bânâtori anamisa di 10,000 și 50,000: Veles (43,716),  Štip (43,652), Ohrid (42,033), Gostivar (35,847), Strumica (35,311), Kavadarci (29,188), Kočani (28,330), Kičevo (27,067), Struga (16,559), Radoviš (16,223), Gevgelija (15,685), Debar (14,561), Kriva Palanka (14,558), Sveti Nikole (13,746), Negotino (13,284), Delčevo (11,500) and Vinica (10,863).




#Article 67: Tuone Udaina (124 words)


Tuone Udaina (mortu 10-li di Alunarŭ 1898; Antonio Udina tu limba italianâ) fu ațelŭ di-tŭ soni di-tŭ ațeľi cari u ștea limba dalmatâ (dialectulŭ di pi Nisia Veglia, adzâ Krk, tu Croația). Dupu nâsŭ, Matteo Bartoli adră cartea monografie «Das Dalmatische», singurulŭ studiu trâ aestâ limbâ.

Aestâ limbâ nu-ľ eara limba di dadâ, ma u anviță ascumtândalui cumŭ grea părințăľi a lui. Tuone nu u grii limba di 20 di ańi tu chirolu canda Bartoli adră aestu studiu, eara surdu, eara știrbu și, trâ tuti aesti, nu-ľi eara lișorŭ s-grească.

Avea lucratâ ca birberŭ și avea prânoama di Burbur («birberŭ» pi dalmatâ). Chiru vâtâmatu di unâ bombâ alŭ unŭ anarhistŭ 10-li di Alunarŭ 1898 și, ași cara, limba dalmatâ chiru și nâsâ cu elŭ.





#Total Article count: 69
#Total Word count: 78216